Page 45 - 1958-03

Nr. 1007 i DRUMUL SOCIALISMULUI PdK. 3

I^C/USTIIII I— 'III II *¦*>

Invăţămîntul politic în şcoala noastră CHEMAREA

poate să se desfăşoare la un nivel W-

mai înalt ka

către femeile din Republica Popular.ă.... Romin....aJggg '

Organizaţia de bază P.M.R. nizaţia .de .partid asupra felului (Urmare din pag. l-a) însuşi cunoştinţele tehnice şi de a or­ noastre! Creşteţi-i în spiritul dragostei A treia spartachiadăde vară

a şcolii medii nr. 1 din Alba cum se desfăşoară învăţămîn- ganiza cît mai bine producţia la lo­ faţă de muncă şl. de învăţătură, al de­
terea populară a muncitorimii şi a fă- . cul de muncă, depinde în mare măsu­
Iulia, a analizat de curînd intr-o tul, să ceară sprijinul acesteia votamentului faţă de cuceririle revolu­ a tineretului
adunare generală telul cum şe atunci cînd se simte nevoia.' Or­
desfăşoară invăţămîntul de par­ ganizaţia de bază a hotărît de- rănimli. ră ca fabricile şi .uzinele în care lu­ ţionare ale poporului muncitori lnvă-
tid cu cadrele didactice şi învă- asemenea să se adreseze orga­
ţămintul politic U.T.M.r nelor competente eu propune­ Femeile se bucură astăzi de drepturi craţi să dea mărfuri mai multe, mai ţaţi-i pe copii să fie modeşti şi cura­ Pentru stimularea şi dezvoltarea se va desfăşura în felul următor: eta­
e^gale în viaţa politică şi economică, bune şi mai ieftine, astfel ca familiile interesului maselor de tineri de la o- pa pregătitoare între 15 martie şi 15 .
obştească şi culturală a ţării, au drept noastre, ale tuturor femeilor din Ro- joşi, cinstiţi şi corecţi In viaţa de fa­ raşe şi sate privind practicarea ''re­ apriliel timp în care se vor lua. .toa­
gulată a diferitelor sporturi şi pentru te măsurile organizatorice, tehnice şi
de vot şi participă la conducerea sta­ mînia, copiii noştri, să aibă un trai milie şi în societate, să crească demni a li se da posibilitatea acestora de de propagandă, privind începerea
a se pregăti în vederea trecerii nor­ concursurilor propriu-zise. Etapa I-a
Adunarea generală a consta­ rea de a se înfiinţa un cerc po­ cetăţeni şi vrednici constructori al so­ melor complexului sportiv G.M.A., din cadrul concursurilor va începe, la
tat cu satisfacţie că la două din O.G.F.S. regional organizează începînd 15 aprilie şi va dura pînă la 22' iu­
cele trei cercuri organizate pen­ litic pentru cei însorişi la per­ tului şi a treburilor obşteşti. din ce în ce mai bun. cietăţii socialiste. întăriţi legătura din­ de la 15 martie a.c., cea de-a treia lie. Ea se va desfăşura pe colective
tru corpul didactic, respectiv la spartachiadă de vară a tineretului. şi comune. De la această dată va în­
cercul de economie politică şi fecţionare, cu program cores­ In Marea Adunare Naţională sînt Femei din agricultură 1 Prin munca tre familie şi şcoală, participaţi la acti­ Scopul acestei spartachiăde este şi a- cepe restul etapelor raionale şi regio­
materialism dialectic, şedinţele cela de a ridica noi şi tinere talente nală, care vor dura pînă la 27 iu­
de curs se ţin cu regularitate, punzător cerinţelor I.I.P.C.D., a azi 71 deputate, iar în sfaturile populare voastră harnică cot la cot cu bărba­ vitatea comitetelor de părinţi de pe sportive, de a întări din punct de ve­ lie. In etapa IV-a se vor .desfăşura
au fost recent alese 35.082 femei. Un ţii, satul se transformă zi de zi: dato­ dete organizatoric şi material, colec­ concursurile, interregionale numai la
venţa este mulţumitoare, cărui frecventare să fie obliga­ mare număr de femei au munci de rită sprijinului statului democrat- lîngă şcoli şi Internate, pentru a se tivele sportive şi de a crea noi sec­ probele de handbal, volei şi oină.
ţii pe ramuri de sport. In ceea ce priveşte desfăşurarea con­
iar nivelul discuţiilor este sa­ torie pentru cei în cauză, aceas­ răspundere în învăţămînt, în Institute popular, alianţei între muncitori şi ţă­ obţine rezultate cît mal bune în Ins­ cursurilor la trîntă, acestea sînt îm­
Disciplinele sportive incluse în re­ părţite în 6 categorii după greutate,
ta contînd printre activităţile truirea şi educarea copiilor! gulamentul de organizare şi desfăşu­ cuprinse între 55—84 kg.
rare a spartachiadei de vară sînt
metodice prevăzjute de H.C.M. medicale şi ştiinţifice; în rîndurile fe­ rani, sînt alungate mizeria şi întune­ 5. Conferinţa Naţională a Femeilor următoarele: atletism, băieţi şi fete, Etapa finală pe ţară se va desfă­
meilor se numără academicieni. Feme­ ricul care veacuri de-a rîndul au dom­ pînă la etapa finală. T o t. în această şura între 17—21 august.
387/56. - 'V -¦ a aprobat cu Însufleţire forma de or­ categorie se încadrează şi disciplinele
sportive c a : nataţie, ciclism, handbal La disciplinele sportive cuprinse în
tisfăcător. Propagandistele Dom- Organizaţia de bază a invi­ ile primesc azi salariu egal la muncă nit în casa ţăranului şi îşi face Ioc ganizare care cuprinde femeile din Ro- şt volei. Pentru tir, probele etapei fi­ regulamentul de organizare şi desfă­
nale se vor desfăşura prin corespon­ şurare a spartachiadei, poţ partioipa'
nica Birău şi Ioana Dumitrescu tat la adunarea generală şi pe egală, iar mii şi zeci de mii de femei astăzi o viaţă nouă, civilizată. Aproa­ mînia, fără deosebire de profesie, na­ denţă. La proba de popice, unde vor toţi tinerii, atît băieţi cît şi fete care
au reuşit, prin metodele folosite,., profesorii UTM-işti, conducători au primit, pentru rezultate remarcabile pe jumătate din numărul ţăranilor cu participa atît băieţi cît şi fete, fazele au împlinit 14 ani şi sînt' admişi la
ţionalitate sau religie. se vor desfăşura pînă la etapa raio­ controlul medical. In etapele superioa­
nală inclusiv. Tot în această catego­ re concurenţilor li se vor înmîna di­
să stîrnească interesul cursan­ ai cercurilor politice U.T.M. şi în producţie, în viaţa obştească, în gospodării mici şi mijlocii din întrea­ La alegerea comitetelor şl comisii­ rie intră şi disciplina fotbal. In regu­ plome, insigne, plachete şi cupe ale'
lament mai sînt incluse şi disciplinele spartachiadei de vară a tineretuluiT"
ţilor pentru studiu şi să cana­ le-a analizat activitatea. Cu a- cultură, titluri de onoare, ordine şi ga ţară a pornit cu încredere pe dru­ lor de femei în regiuni, raioane, oraşe oină şi trîntă ambele cu etapă finală.
lizeze în aşa fel discuţiile, in­ oest prilej a reieşit că munca medalii, cu care se pot pe drept cu- mul agriculturii socialiste. Concursurile se vor desfăşura. Iă
şi sate au participat în mod direct 4 Spartachia,da de vară a tineretului toate etapele şi disciplinele sportive,-
sistem eliminatoriu.
cit acestea să fie strîns legate acestora este nesatisfăcătoare. vînt mîndri. In anii puterii populare, Delegatele la Conferinţa Naţională milioane de femei, care, în adunări

de viaţă, împletite cu probleme­ Pentru aceasta, organizaţia de s-au ridicat peste 1.500 de case de a Femeilor felicită femeile din secto­ au ales în 34.000 comitete şi comisii

le practice ale instituţiei. Ca bază le-a trasat sarcina să pună naştere, iar mamelor cu mulţi copii li rul cooperatist-socialist al agriculturii, un număr de' peste 400.000 femei din­

urmare, munca majorităţii mem­ un mai mare accent pe ţinerea se acordă ajutor de stat. le urează noi succese în înflorirea e- tre cele mai active şi destoinice lega­

brilor acestor cercuri, desfăşu­ cu regularitate a lecţiilor pre­ Iată, schiţate sumar, dteva din conomică a gospodăriilor agricole co­ te de mase şi bucurîndu-se de încre­
rată la clasă şi în afara ei, este văzute în programul de învăţă- drepturile şi libertăţile femeilor; ele lective, cooperativelor agricole de pro­
derea maselor. Ele constituie o uriaşă

încununată de succes. Pedagogi mînt politic, să se preocupe arată perspectivele luminoase care li ducţie şi întovărăşirilor agricole. Dru­ forţă, capabilă să mobilizeze energia,

ca Georgeta Protopopescu, Con­ mai intens de ridicarea nivelu- s-au deschis femeilor în anii democra­ mul pe care l-aţi ales, femei din sec­ talentul şi priceperea milioanelor de

stantin Ciocotoiu, Ion Crăciun . lui politic şi ideologic al elevi­ ţiei populare. Acestea sînt rezultate torul socialist al agriculturii, e dru­ femei din ţara noastră la propăşirea
ale luptei duse de poporul romîn şi mul belşugului şi fericirii voastre şi
şi alţii, care urmează aceste lor, să lichideze cît mai degra­ naţionalităţile conlocuitoare, rezultate al copiilor voştri. Ne exprimăm con­ patriei, pe drumul paşnic al construc­

cursuri, au reuşit să se situeze bă Cu rămînerea în urmă. Adu­ ale luptei femeilor, care reprezintă ju­ vingerea că exemplul vostru va fi ur­ ţiei socialiste.

printre cadrele didactice frun- narea generală a stabilit ca, mătate din populaţia ţării. Sufletul mat de către toate ţărăncile muncitoa­ Consiliul Naţional, comitetele şl co­

1 Lecţiile lor sînt bine orien- profesorii propagandişti, Ana, nostru este cuprins de mîndrle în faţa re. misiile de femei, vor dezbate în consfă­
... .e din punct de vedere poli­ Săbăduş, Gh. Lăpăduş. Florenţa
acestor înfăptuiri grandioase, şi sîntem ' ” tuiri, conferinţe, adunări, problemele

tic, iar activitatea extraşcolară, Lăpăduş, Vasile Murguleţ şi Femeile intelectuale, învăţătoare, pro­ privind activitatea mişcării femeilor în
hotărîie să muncim cu rîvnă pentru fesoare, medici, ingineri, artiste şi
bogată în realizări. Aurelia Sprinceană să lichideze a le continua şl înmulţi pentru a le scriitoare, au depus o muncă plină de diferite domenii, potrivit cerinţelor

Cu toată preocuparea de care cu acea metodă greşită de a apăra şl consolida. construcţiei socialiste şi apărării păcii. Cam pionatul regional de schi
au dat dovadă unii dintre lăsa elevilor sarcina să predea
cursanţii cercului de istorie al lecţiile politice în locul lor, cu devotament, pentru lichidarea anal­ In activitatea lor, Consiliul Naţio­
P.M.R., printre care Eustaţiu atît mai mult cu cît aceasta 3. Ţinînd seama de spiritul gospodă­ fabetismului pentru îmbogăţirea teza­
constituie un act de indiferenţă resc ai femeilor şi de interesul mani­ urului cultural-artistic şi ştiinţific al nal, comitetele şi comisiile femeilor se In zilele de 8—9 martie pe BĂIEŢI: Acs Alexandru
Damigeana şi Gheorghe Lăn- faţă de sarcinile pe care ei în­ plrtiile de la cabana „Straja“ Petroşani. FETE: Maisner So­
crănjean, activitatea acestui şişi le au ca utemişti. Pe lingă festat de ele pentru activitatea obşteas­ ţării. Conferinţa Naţională cheamă fe­ sprijină pe un activ larg de munci­ s-a desfăşurat campionatul re­ fia — Deva.
aceasta, organizaţia de bază gional de schi rezervat junio­
cerc a rămas, lotuşi, în i mă. le-a recomandat să se preocupe că, mişcarea de femei va sprijini sfa­ meile intelectuale să depună întreaga toare, ţărance, intelectuale, gospodine rilor. La această competiţie au SLALOM SPECIAL
Lipsa îndelungată a propagan­ cu mai multă seriozitate de participat sportivi din raioanele BĂIEŢI: Lazăr Victor —*
distei, inexistenţa unui ajutor toate sarcinile ce le revin, ţi- turile populare să atragă femeile la lor capacitate de muncă şi creaţie în de la oraşe şi sate. i Hunedoara, Haţeg şi Deva, Petroşani. FETE: Mainer Ildi-
concret din partea organizaţiei nînd seama că delăsarea de care luînd parte 60 de sportivi, lată ca — Deva.
de bază faptul că mulţi dintre dau uneori dovadă, într-un a- acţiunile pentru punerea în valoare slujba dezvoltării învăţămîntului, ştiin­ 6. Conferinţa Naţională a Femeilor si rezultatele obţinute:
cursanţi sînt înscrişi la cursu­ numit sector de activitate, um­ ZIUA II-a
rile de perfecţionare şi au un breşte întreaga lor strădanie, a bogăţiilor regiunilor şi raioanelor ţei, artei, literaturii, în opera de apă­ exprimă Partidului Muncitoresc Romîn FOND 5 Km.. JUNIORI CA­ Ştafetă 4 x 5 km. băieţi: I.
alt program de studiu, dezinte­ şi pentru urmărirea felului cui- TEGORIA II-a. Echipa Petroşani, 2. Echipa
resul altora, au făcut ca organi­ se desfăşoară învăţamîntul po­ din ţara noastră, la rezolvarea con­ rare a sănătăţii poporului şi de ridi­ şi Guvernului Republicii Populare Ro- Hunedoara.
zaţia de bază să ia unele mă­ litic U.T.M., adunarea general? 1. Popa Vaier — Haţeg.
suri pentru înlăturarea acestor a trasat membrilor de partid cretă a problemelor gospodăreşti şi care continuă a nivelului cultural al inîne recunoştinţa fierbinte a milioa­ 3 km. JUNIOARE, CATEGO­ COBORIRE — BĂIEŢI: Acs
neajunsuri. Printre altele, s-a sarcina să răspundă concret
repartizat unor comunişti sarci­ fiecare de cîte unul din cercu­ social-sanitare ale oraşelor, comune­ maselor. : nelor de femei pentru viaţa nouă, libe­ RIA 11-a: Alexandru — Petroşani; FE­
na să răspundă direct de mo­ rile de învăţămînt politic.
bilizarea cursanţilor la şedinţe­ lor şi satelor, la bunul mers ai creşe- ră, pe care o trăiesc astăzi în patria 1. Stan Olivia — Haţeg. TE : Maisner Sofia — Deva.
le de curs, de antrenarea lor la 5 km. JUNIOARE CATEGORIA
lor, grădiniţelor şi caselor de copii, a 4. Femei, m am e! Aveţi misiunea no­ noastră. La organizarea concursului
l-a :
palatelor şi casejor de pionieri. bilă şi plină de răspundere de a creşte In faţa noastră stă un cîmp vast au contribuit din plin schiorii
1. Pukiu Elena — Haţeg.
însufleţite de înalt patriotism, mili­ şi a educa tinerele vlăstare ale patri­ de activitate. Să păşim cu hotărîre 10 km. JU NIO RI: fruntaşi Lupaş Gheorghe, Kota

oanele de femei din Republica Populară ei noastre. Ţara are nevoie de cetă­ înainte, mereu înainte, pentru progre­ 1. Taşcu Aurel — Petroşani. Adalbert, Cioflică Simion şi Mo-

Roinînă participă cu elan şi cu spirii ţeni pătrunşi de dragoste fierbinte faţă sul social şi cultural al patriei, pentru SLALOM URIAŞ: raru Ion.

de iniţiativă la realizarea politicii par­ de patrie, educaţi în spiritul prieteniei gur«run bal îndestulat şi civilizat al Intre- S. B. :
tidului şi guvernului, de industrializa­ şi frăţiei dintre poporul romîn şi na­ popor muncitor, al fiecărui că­
corespondent
re socialistă, de dezvoltare a agricul­ ţionalităţile conlocuitoare, al prieteniei min ; să creştem o generaţie încreză­

turii socialiste, de înflorire a ştiinţei şi solidarităţii frăţeşti cu popoarele ţă­ toare în viitor, pătrunsă de patriotism

şi culturii. rilor socialiste în . frunte cu Uniunea socialist, capabilă să înfringă orice

studiu şi discuţii, de recupera­ Aplicarea întocmai, a hotărî- Delegatele la Conferinţa Naţională Sovietică, în spiritul solidarităţii cu greutăţi. Să muncim cu ardoare pentru
rea lecţiilor rămase în urmă ri'lor luate, traducerea lor îu
etc. Propagandistei Ana Andrei- viaţă, va duce fără îndoială la au vorbit cu inimile pline de mîndrie toate popoarele iubitoare de pace şi clădirea edificiului socialist al ţării
ciuc i s-a trasat pe de altă parte
îmbunătăţirea propagandei de patriotică despre puternica industrie so­ progres. Sădiţi în sufletele tinerilor noastre, pentru apărarea marii cauze
partid în şcoală,
cialistă făurită în anii regimului de- aceste înalte sentimente ale epocii a păcii şi colaborării între popoare.

sarcina să ţinş la curent orga-. L. LIVIU mocrat-popuiar. CONFERINŢA NAŢIONALA A FEMEILOR Şedinţă a cadrelor medicale
Femei din industria socialistă 1 De DIN REPUBLICA POPULARA ROMÎNA
- ? ,« - Pentru împrospătarea cuno- nosticului precoce. Cu acest pri-
hărnicia voastră, de străduinţa de a vă
Cine poartă răspunderea P
ştinţelor cadrelor medicale din lej, tov. dr. Constantin Ionescu

Cetăfenii comunei Lăpiişnic, au reur promis că va lua măsuri şi atît. C om itetul Executiv al Consiliului National regiunea noastră, Societatea a vorbit despre aspectele epide-
şit ca în anul trecut să-şi electrifice S-au făcut apoi de către sfătui popu­ Ştiinţelor Medicale — filiala miologice ale paraliziei infantile
comuna cu bani din autoimpuneri şi
muncă voluntară. Transformatorul a lar comunal adrese scrise şi demer­ al F e m e ilo r din R. P. R. Deva, a organizat zilele trecute (poliomielitei) în regiunea Hu­
fost luat în primire de către întreprin­ suri verbale, dar totul a fost zadar­ nedoara ; tov. dr. Constantin
derea de electricitate Deva, iar linia nic. Cetăţenii comunei Lăpuşnic sînt iiPrima şedinţă a Consiliului Naţional al Femeilor din Republica Populară Romînă, a o şedinţă la care au participat Grămadă a vorbit despre as-
de joasă tensiune de către I.G.O. îngrijoraţi de soarta transformatorului pectele clinice ale poliomielitei
Deva. şi cer ca tovarăşii de la întreprinde­ ales Comitetul’ Executiv format din: Maria Rosetti, preşedintă, Gabriela Bernachi, Lucia De- medici pediatri, internişti, epi
rea de electricitate să precizeze şi să metrius, Suzana Gîdea, Ileana Răceanu, Emilia Radu şi Ana Rorich, vicepreşedinte; Ioana demiologi, medici de laborator in regiunea Hunedoara din
După 10 zile de la intrarea în func­ lămurească cine poartă răspunderea anii 1956 — 1957, iar to­
ţiune din transformator a început să pentru transformator şi odată cu a- Celea Boga, Maria Groza, Elena Livezeanu, Alexandrina Mihalcea, Maria Petrila, Elena şi medicii şefi din toate raioa varăşul conferenţiar dr. Topoiu
curgă uleiul pe lingă una din garni­ ceasta să pună capăt nepăsării şi lip­ (Institutul medico-farmaceutic
turi. A fost anunţată imediat între­ sei de grijă faţă de bunurile obşteşti. Vilcoci, secretare; Dobrita Dirna, Stela Enescu, Elena Lascu-Iordăchescu, Maria Mironescu, nele. din Timişoara) a vorbit despre
prinderea de electricitate să trimită pe diagnostidul virusologie al poli-
cineva ca să repare transformatorul. A GH. CISMAŞU Ralucci Ripan, Elena Stoia, Alice Săvulescu. Şeitan Maria, Irene Szabo, Margareta Takacs, Aici au fost dezbătute în mod

membre. detailat probleme legate de epi
Comisia de cenzori întrunită în prima ei şedinţă a ales ca preşedintă a comisiei pe to­ demiologia poliomielitei şi mai
ales de prevenirea ei (vaccinări)
varăşa Ionescu Letiţia. ¦¦¦•• ...

precum şi despre punerea diag- omielitei.

Sireiul, pornit de sub poalele Sebe­ de foc, scule şi arme primitive, zi­ nepoţii grănicerilor de hotar au întins întovărăşiri pentru o viaţă nouă sînt tă In toată ţara. Pe lîngă furnalul C a! f i l a i ori!
şului şi-a croit avan drumul printre duri îngropate de pămînt din , epoca sirme împănând casele cu difuzoare la Măceu, Ocolişu Mare, Bretea Strei, vechi, noul furnal mecanizat se înal­
cleanţuri, legănind cintece şi legen. dacilor şi romanilor. Săpînd temelii şi voie bună. La căminul cultural, se Strei, Chitid, Călanu Mic, Crişeni, ţă zvelt zvîrlind spre ¦cer şuvoaie de Vreţi să produceţi legume din soiuri cit mai variate, se-
• *« lungul mileniilor. Apele Şire­ de case, se mai descoperă comori în­ îndeletnicesc cu deprinderi artistice. Toiia, Peireni, Batiz, Băcia şi Tlm. fum şi seîntei. La Călan se fabrică leciionate şi cu producţie mare? Procuraţi-vă seminţele necesa- \
tu r i, Inhorboiate ici, potolite şi seni­ gropate de spaima năvălirilor. Prin Im. Pietrosul, pentru a sădi învăţă­ pa. Cresc satele mindre cu locaşuri azi semicocs, se granulează zgură, se re la magazinele AGROSEM din Alba Iulia, Calea Moţilor
ne mai colo, au scăldat picioarele oa­ sate, dominînd casele sărăcăcioase a turile noi, sătenii şl.au înălţat şcoală noi de cultură: Măceu, Peireni, Tim- toarnă din fontă lucruri minunate nr. 5, la chioşcul din piaţa de zarzavaturi, la magazinele se- l
menilor din comuna primitivă, au fost trudnicilor, au rămas conacele şi ne.- nouă încăpătoare, veselă şi luminoasă pa, Ocolişu Mare. Şcoli noi sînt la pentru case. zoniere din Orâştie, Sebeş, llia şi. Brad, precum şi la maga­
străbătute la vaduri de caii mici şi număratele biserici unde iobagii erau ca viaţa lor. Lucrătorii fabricii de Călanu Mic şi în alte sale. Curen­ zinele Aprozar din Deva, Haţeg şi Hunedoara.
îndemnaţi spre smerenie şi plecare în ceramică au dublat capacitatea de pro­ tul electric a pătruns in multe sale O legendă descrie zlna cu părul
ageri de m unte ai vitejilor daci. Mai faţa slăpimdui. N-a joşi uşoară viaţa ducţie şi primii în ţară ei au jolosii şi în aurind va intra şi la Strei, Po­ de aur ce a construit băile vindecă­ ©OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCj
apoi, apele învolburate şi roşii de ţăranilor ce robeau pe haturile boie­ gazeificarea ligniţilor inferiori. dul de beton armai de aici, înfipt din toare de la Călan. Romanii cunoşteau
singele eroilor apărători, au adăpat reşti / N-a joşi uşoară nici numea pri­ mal în mal, a alungai barca nesigură. calităţile apelor termale ce le strîn. Oferă spre vînzare
cohortele legiunilor romane ce zdro­ milor iopiiori ai pietrei de fier de la Unde e astăzi Rtu-Bărbat, cnejii geau în bazinul săpat în piatră, In
beau rezistenta mindrilor locuitori. Călan şi cu fiecare zi ce trecea, să- — Lee! şi Barb — s-au judecai pen­ In Chiiid a fost găsită odată o parcul de arini ce împrejmuie baia, întreprinderea I.F.E.T. — Sebeş, regiunea Hunedoara, str.i
In lungul acestei ape, probabil denu­ tru proprietate în vremuri de demult bară de aur şt o comoară de monede în zilele noastre mii de oameni îşi
mită Sargeţia, pe vremea aceea, cu­ petrec zilele frumoase de vară. Bagdazar nr. 4

ceritorii şi-au construit castre şi ta­ ? în sector socialist sau cooperatist
bere şi au ajuns să convieţuiască
paşnic cu jalnicii localnici. Pe văile Minunată e valea Streiului şi har­ cantitatea de 1.260 m.c. lemn depreciat de răşinoase necorts-
Şiretului, prin pădurile HesjirşUe s-a nici locuitori îi locuiesc malurile. Se­
strecura! adesea spre munţi, poporul meţi şi-au botezat cu tîlc noile cu­ punzător STAS-ului (fiind inapt pentru industrializare), la
pe vremuri de bejenii In itnguiri de ceriri : „Victoria" i-au pus numele
SA NE CUNOAŞTEM REGIUNEA măreţei uzine din Călă i pe care o preţul de lei 74 m.c. /
tulnice la para jocurilor aprinse , pe stăpînesc azi, „Drum nou", „Viaţă
virjuri de dealuri, ca apoi chemai vi­ nouă", „1 Mai", „7 Noiembrie", „Al Buştenii respectivi se pot folosi la ars de cărămidă, pia­
doilea Congres al P.M.R." şi-au numit
de strigăte de corn să se pră. iliiuillll! ei întovărăşirile agricole şi gospodă­ tră de var şi combustibil.
ou,nască minios, ca Streiul, spre in- riile colective. In locul tinguioaselor
fringerea năvălitorilor. şi alarmatelor jeluiri de. tulnic, azi Expedierea lor poate începe imediat prin C.F.R. sau cu<
răsună biruitor în lungul Streiului si­
Vremurile grele s-au domolit cu răcia se sălăşluia mai adine în ca­ cu protopopul Dobrolă. Azi, nepoţii antice greceşti. Comoara da itii.ici nu rena uzinei. In locul focurilor 'de pe mijloacele proprii ale clienţilor din depozitul I.F.E.T.-ului din S
timpul. Viaţa a prins iară să se în- sele nevoiaşe. Amintire a acelor vre­ lor cunosc bucuria vieţii noi, a în­ preţuie doi bani găurifi pe lîngă toi culmi ce anunţau 'groaza pustiitoare
jiripe în lungul malurilor Streiului, muri a mai rămas necazul timpului frăţirii în muncă pe ogor. Toi satul ce are satul azi. Cîndea, pîrcălab de a năvălirilor, seînteie în .iot mai mul­ Sebeş. ;/
străjuită de cetăţui şi iurnuri de ve­ incrustai în cînlece şi basme. e colectivizat. Haţeg, de s-ar irezi din morţi la te case şi uliţe lampa lui llici.
ghe. Apăraţi de cetăţi şi armate, gro­ Strei Singeorgi, n-ar mai cunoaşte sa­ întreprinderile socialiste, cooperativele, gospodăriile colec­
fii şi nemeşii au prins a slăpîni m i­ ? Vesel şi zglobiu, Streiul susură pe tul şi, uluit, ar privi nedumirit trac­ ? »-!fj
losul şi rodnicul pămînl. Pa ici, ba Ungă păminiurile întovărăşiţilor din toarele ce spintecă adine glia înlovă- Călăuziţi de partidul lor, muncitori tive şi C.A.S.-urile care au nevoie de acest material, urmea-2
colo, castelele şi casete neme.şeşii au Să fi irecui careva în lungul Sire. înfloritorul Pui, a întovărăşiţilor din răşiţilor. La Sîntămăria de Piatră, şi ţăranii au aruncat în lada că ve­
pornii a se înălţa, semeţe cu ziduri iului fără a-l îndrăgi? Nu cred. Drag vechiul sat grăniceresc Galaţ, a înto­ un pescar a găsit pe vremuri o co­ chituri a istoriei ultimele nesătula li­ za a se adresa Direcţiei Silvice Deva, Serviciul aprovizionare^
îngroşate şi crenefr de apărare contra a fost Streiul localnicilor şi călăto­ vărăşirii din Băeşli, unge sai ridical. moară de galbeni sub rădăcina unui ghioane boiereşti di. teapa contelui
izbucnirilor mintoase ale iobagilor. rilor în lungul miilor de ani. semeţ un cămin cultural şt a întovă­ copac răslurnai de vîni. Ţăranii în­ şi desfacere pentru a primi repartiţii. [j, • .;
răşirii Ohabei, de sub Piatră, unde ţă­ tovărăşiţi din salul electrificat Sintă- Kendefij, a grofilor Fay, p u y şi alţii
Anii au trecut ncsjîrşiţi, cu apele de Şiretul, de la vijelioasa prăvăliră ranul autodidact Petru Armean e di­ măria de Piatră, au găsit azi o co­ Plata materialului se face prin virament.
cleştar ale Streiului în zilele senine înspumată din munţi, de la turnul rector de cămin cultural şi cînlă in moară m ai. de preţ, comoara vieţii ca ei. înfrăţiţi, mină în mînă, mun­
de vară. Din iot acest irecui, au mai medieval de pază. din vîrjul Criva- slobode. Mîndri şi fericiţi ţăranii sa­ o oooooooooooooooooooooo<xx>oooo<xxxxne><>oooc>ooooooQ
rămas doar urm ele: în peşteri urme diei ce-i străjuieşte coiirea, pînă la compoziţii originale bucuriile vieţii lului. colectivizai Simeria Veche sini citorii, ţăranii şi intelectualii din tmn-
domoala îmbrăţişare cu Mureşul, a ta pianină meşterită de mîinile lui. bogaţi ca şi gospodăria lor, şi-s frun­ g oOoo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo o oo oo a
taşi pe regiune în viaţa culturală. dra vale a Streiului, construiesc Uzi
fost, iubit de robii veacurilor, dar mai Turnul medieval de veghe de pe viaţa plină de bucurii a socialismului 3 Aeroportul TAROM —Deva 8
mult îl iubesc. azi oamenii slobozi dealul Orialului — „Turnul lui Vece" In locul ceiăţuilor ce serveau de a. şi păcii.
cu semeţia moşteniiă din străbuni îşi proiecta odală zidurile In apele părare contra uduşmanilor", semeaţă | ANUNŢA s.
In lungul lui, răcoriţi de apele sale, Streiului pe lingă case amăriie. Azi, se ridică uzina din Călim. Fonia ce­ C. ŞOALL
oamenii, sub soarele puterii populare ruinele turnului se pierd în noapte sub nuşie ce se produce aici, e prelucra­ 8 8,;
îşi construiesc inimoşi o viaţă nouă. strălucirea luminoasă a electricităţii- ce 8 Cursa de pasageri Deva —Sibiu-Bucureşti şi retur circu-8
spintecă ,simbolic întunericul.
In lungul uliţelor din Bani Mare, 8 fă in zilele de luni, miercuri şi vineri, cu plecarea de la Său-8

[j Ieşti (aeroport) la orele 12,55. °

3 Tariful este următorul: Deva—Bucureşti 194 le i; Deva— ®

o Sibiu 73 lei. g

g Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon nr. 52 Deva.g

O00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 OO&00 00 c*''

\