Page 46 - 1958-03
P. 46
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1007
t(a* MSBBSaUSh.
„Plănui Rapacki" primit cu deosebită
satisfacţie în India ...
DELHI 12 (Agerpres). —* La rîndul său, Rekaaya Kri-
U. N. Dhebar, preşedintele par palani-, preşedintele Partidului
tidului guvernamental Congresul Socialist Indian, a declarat că
Naţional Indian, a declarat că planul Rapacki reprezintă „un
planul de creare a unei zone punct favorabil" care poate con
denuclearizate în Europa „a fost tribui la discutarea problemei
primit cu deosebită satisfacţie dezarmării în cadrul unei con
in India". „Orice plan, a decla ferinţe la nivel înalt. Propune
Convocarea O c e rin ţă im p e r io a s ă ; Consecinţe fn Anglia ale rat Dhebar, care deschide calea rile prezentate în acest plari -
depresiunii economice din SILA. spre tratative şi discuţii • este merită să fie studiate, a adău
unei conferinţe binevenit. Sperăm că se vor de gat el.
pune eforturi pentru ca planul
Rapacki să fie examinat cu a- Savantul indian C. V. Raman
şi-a exprimat părerea că planul
la nivel înalt LONDRA 12 (Agerpres)i *— Hca aa de apărare a lirei ster tenţie. Acest plan, a continuat Rapacki constituie o sugestie
„Ştirea că numărul şomerilor line şi că se poate prevedea de ei, apare, numai ca o rezolvarea
pe acum o perioadă la fel de parţială a unei probleme de o constructivă pentru destinderea
din Statele Unite a. depăşit ci grea ca cea din liniile august şi importanţă (mult mai mare, to încordării internaţionale. „Prin
septembrie a anului trecut cînd tuşi el ar putea duce la îmbu acceptarea acestui plan s-ar crea
D e ce tergiversează S. U. A. Un a r tic o l al unui fra de 5 milioane a produs o rezervele de dolari ale Angliei nătăţirea atmosferei internaţio o atmosferă favorabilă pentru
profundă impresie la Londra" — au scăzut cu peste 500.000.000 nale deschizind calea unor tra luarea în consideraţie a pro
tative mai largi in problema blemelor de mai mare importan
convocarea c o n fe rin ţe i deputat laburist scrie corespondentul economic dolară. dezarmării, precum şi î>n soluţio ţă, a adăugat el, subliniirid că
din Londra al agenţiei France narea altor probleme". principalul merit ai planului este
PEKIN 12 (Agerpres)-. — Zia un nou pas înainte, Statele U- BERLIN 12 (Agerpres). — Presse. Corespondentul arată că La Londră sînt consemnate cu de a avea un. obiectiv limitat".
rul „Jenminjibao” scrie într-un nite au făcut un pas înapoi. Ziarul „Berlinei- Zeitung” a pu în cercurile economice s-a ştir- deosebită .îngrijorare recentele
articol de fond că scopul tergi Statele Unite au dat răspunsuri blicat un articol semnat de la nit o adevărată panică, lucru ca declaraţii pesimiste ale' econo şi aprobat de cercuri tot mai largi
versării de către Statele Unite negative la propunerile sovieti buristul Silverman, membru în re a provocat o scădere genera miştilor americani. Neliniştea
a convocării unei conferinţe la ce formulate în memorandumul parlamentul englez. lă a cursurilor acţiunilor. In le cercurilor economice din City — din Sermania occidentală
cel m ai' înalt nivel este foarte gătură cu aceasta ziarul econo scrie France Presse — a fost
sovietic din 28 februarie. Mair Referindu-se la problema reu- sporită de mărturisirea consilie
rului economic al preşedintelui
clar. Ele încearcă să zădărnicea mult decît atît, Departamentul nificării Germaniei, deputatul mic „Financial Times" relatează Eisenhower, Kauge, care a ară BERLIN 12 (Agerpres). — , tomice ş i ,crearea de baze. pen
tat că „depresiunea din S.U.A.
scă destinderea încordării inter de Stat al S.U.A.' a respins fără englez subliniază că realizarea că la bursa de acţiuni indicele nu va putea fi depăşită înainte ADN anunţă : Cercuri' tot m ăi' tru, arma rachetă pe teritoriul
nici un fel de temei propunerile acesteia ridică probleme care valorilor industriale a scăzut în- de luna iulie" şi de părerea se
naţionale şi să intensifice cursa sovietice numai după cîteva ore provoacă, divergenţe grave între tr-o singură zi cu un.punct şi natorului Y. Bridges, care a a- largi ale populaţiei din Germa Germaniei occidentale. Ele cer
de ia primirea în Statele Unite marile puteri. jumătate — ceea ce pentru bur rătat, citind cifre, că „depresiu
înarmărilor şi pregătirile de ale Americiî a mesajului de răs sa engleză, de obicei calmă, re nea va continua în S.U.A. mai nia occidentală se pronunţă pen promovarea politicii destinderii
puns al lui N. A. Bulganin. Pornind de la aceasta, Sil prezintă un adevărat record. mult decît se crede acum" şi că
război. ţ verman salută faptul că pro „americanii vor vedea probabil tru crearea în Europa centrală încordării internaţionale şi cre
numărul şomerilor lor crescînd
In problema convocării unei în martie". a unei zone denuclearizate din ării unei zone denuclearizate în
conferinţe ia cel mai înalt'nivel, Ziarul subliniază că efectua blema reunifieării Germaniei nu Corespondentul agenţiei Fran care să facă parte ambele state Europa.
germane. Delegatele conferinţei 400 de medici din oraşul
arată ziarul,' Uniunea Sovietică rea aşa numitelor „lucrări sub a fost inclusă pe ordinea de zi ce Presse consideră că actuala raionale a organizaţiei de femei
şi Statele Unite ale Ameriei-i se stanţiale de pregătire11, asupra a conferinţei la nivel înalt pro depresiune riscă să ia proporţii. a Partidului social-democrat din Hamburg an semnat o petiţie
situează pe poziţii complect di cărora insistă în prezent Statele pusă de N; A. Bulganin, preşe cerînd participarea celor două
ferite. Uniunea Sovietică face tot Unite, sînt de fapt o noua pie dintele Consiliului de Miniştri De fapt, adaugă observatorii Stormarn (Schleswig-Holstein) state germane la zona denuclea-
ceea ce depinde de ea pentru a dică creată în scopul tergiver economici din Anglia, efectele au adoptat o rezoluţie în care
fi convocată conferinţa la nivel sării şi îngreunării convocării al U.R.S.S. El îşi exprimă păre crizei americane au început să
înalt,, in timp ce Statele Unite unei conferinţe la nivel înalt. rea că ar fi mult mai bine ca se facă simţite şi în Anglia, un condamnă stocarea armelor a* rizată.
împiedică .prin toate mijloacele ordinea de zi a acestei conferin de, într-o singură lună, numă
convocarea acestei conferinţe. Eforturile Statelor Unite ale ţe să se limiteze la problemele rul şomerilor a crescut cu Declinul economic —problema
"Pentru pregătirea convocării Americiî, subliniază ziarul, sînt asupra cărora se poate ajunge 28.000, atingînd în februarie to
şi. ordinei de zi a conferinţei la zadarnice. Cu ,cit Statele Unite la o identitate de vederi şi faţă talul de 423.000. nr, 1 în S. U. A.
nivel înalt Uniunea Sovietică se vor strădui mai mult să a- de care părerile şi interesele ma
ţine, seama în limita .posibilită graveze situaţia internaţională rilor puteri nu se deosebesc prea Toate aceste indicii fac —- aşa WASHINGTON 12 (Agerpres) dentul agenţiei • France Presse, Meany, preşedintele AFL — CIO
ţilor, de părerile ţărilor occiden şi vor tergiversa convocarea u- mult. Dacă se va obţine o în La J1 martie preşedintele că au fost luate hotăriri ferme a acuzat atit pe republicani cit
tale şi îndeosebi ale Statelor U- nei'conferinţe la nivel înalt, cu ţelegere în aceste probleme a- cum consideră comentatorii eco Eisenhower s-a întîlnit cu liderii în vederea accelerării cheltuie şi pe democraţi că nu fac nimfe
nite pentru a contribui la con atît popoarele din toate ţările ceasta ar putea duce Ia slăbirea republicani din Congres pentru lilor pe planul lucrărilor pu pentru a opri valul crescind al
vocarea în timpul cel mai scurt iubitoare de pace vor resimţi încordării infernaţionale, ar pu nomici — ca pericolul unor noi a discuta situaţia economică a. blice". Pe de altă parte în cer şomajului. El a cerut „o acţiune
a acestei conferinţe. mai mult necesitatea urgentă a tea crea o atmosferă de o mai Statelor Unite şi în special po curile guvernamentale se eva rapidă" pentru a se evita „un
slăbirii încordării internaţionale mare încredere reciprocă şi ar speculaţii împotriva lirei sterli sibilitatea unei reduceri a impo luează că deficitul bugetar al a- haos economic". Meany a de
putea crea o situaţie în care ne şi a unei devalorizări forţate zitelor, măsură considerată de nului financiar care se încheie clarat că noile rapoarte guver
s-ar putea realiza în cele din cercurile guvernamentale ca un la 30 iunie se va ridica la cir namentale asupra şomajului vor
urmă reunifioarea Germaniei.' a acestei monede să crească. „remediu" pentru a se pune ca ca 700-900 milioane de dolari arăta că numărul şomerilor a
păt declinului economic. în loc de 400 de milioane pre ajuns la 5.250.000 la care se a-
Comentatorul agenţiei France Corespondentul agenţiei Fran văzute in luna ianuarie. daugă cei peste 3.000.000 de
ce Presse anunţă că această mă muncitori care nu au de lucru
Presse consideră că guvernul sură preconizată şi de vicepre După reuniune liderul repu decît parţial.
şedintele Nixon pare să întîm- blican Ioseph Martin, membru
nu va mai putea continua poli- pine rezistenţă din partea anu al Camerei reprezentanţilor din Agenţia France Presse anun
mitor membri ai Congresului partea statului Massachusettes,
Totuşi, continuă ziarul, atunci şi a convocării în' cel mai scurt Majoritatea poporului englez care ar dori că guvernul să a declarat că preşedintele Ei ţă că „declinul economic a de
c-înd Uniunea- Sovietică a făcut timp a unei conferinţe. lanseze mari programe de lucrări senhower a hotărît să mai aş
publice pentru a da astfel „o tepte' o lună înainte de a lua o venit ' „problema nr. 1“ in Star
Criza franco-tunisiană şi scopul se pronunţă pentru interzicerea lovitură de bici", ritmului tot hofărire în privinţa reducerii im
armelor nucleare mai redus al activităţii. pozitelor. Martin a precizat că tele Unite: Agenţia subliniază
Au participat la reuniune nici unul din cei prezenţi la re
„bunelor oficii“ americano-engleze LpNDRA 12 (Agerpres)'. -- şirea din „actualul impas" in principalii membri ai comisii uniune nu s-a opus acestei ho că statisticii^ privitoare la si
Majoritatea covîrşitoare a en „încetarea experienţelor cu bom lor Congresului care se ocupă tăriri.
de problemele impozitelor, fi tuaţia braţelor de muncă, care
TUNIS 12 (Agerpres). — Re Pe ce contează misiunea „bu glezilor cefe interzicerea expe ba cu hidrogen şi în amînarea nanţelor,. lucrărilor publice. Vorbind Ia conferinţa econo
„Nu se pare, afirmă corespon mică extraordinară a centralei vor fi publicate la 15 aprilie,
prezentanţii britanic şi american nelor oficii" prezentind aceste rienţelor cu arma . nucleară şi construirii bazelor pentru lan sindicale AFL — CIO, care s-a
deschis la 10 martie, George sînt aşteptate cu un deosebit in
in comisia „bunelor oficii11 au propuneri pe care guvernul tu Încetarea fabricării ei. sarea rachetelor".
teres, dată fiind declaraţia lui
sosit marţi la Tunis pentru a nisian le-a respins cu anticipa Luînd cuvintul in Camera Co Presa engleză acordă o mare
duce tratative cu guvernul tu ţie ? Fireşte pe noul „plan munelor, cunoscutul lider labu atenţie interzicerii armei nu Eisenhower că în luna martie
nisian in legătură cu relaţiile Gaillard privitor la exploatarea rist Geqffrey de Freitas a de cleare. Ziarul „Neuş Chronicle"
franc.o-tunisiene. Agenţia Uni „in comun" a bogăţiilor Saha- clarat : „Considerăm ca guver cere organizarea unei largi dis se va produce o ameliorare a
ted. Press relatează din surse situaţiei.
bine. informate că cei doi mem rei. Acest plan, despre care zia nul trebuie să înceteze experien cuţii în problema bombei cu
bri ai comisiei „bunelor oficii" rul britanic „Sunday Times" re ţele cu arma termonucleară şi hidrogen şi critică guvernul pen Scurte ştiri • scurte ştiri • scurte ştiri •
aduc cu ei un plan de „compro lata că a fost prezentat de Duh să nu permită avioanelor de tru că nu vrea să răspundă re
mis" propus de francezi; Potri Ies intr-un mesaj secret adresat bombardament, care îşi au baza vendicărilor poporului.
vit acestui plan, trupele france ministrului- Afacerilor Externe al în ţara noastră să efectueze
sboruri avind pe bord arma nu Ziarul „Times" a publicat re
ze din Tunisia ar urma să eva Angliei, Lioyd, reprezintă o mo cleară". Geoftrey de Freitas a zultatele sondajului făcut la u-
cueze aerodromurile şi bazele tu
nisiene cu excepţia bazei de la meală pentru popoarele Africii subliniat că actuala politică a niversitatea din Nottingham. COLOMBO. — La 8 martie a avut BUENOS AIRES. - In Chite a a- WASHINGTON. — După cum - a.
Bizerta, cu condiţia însă ca. gu de nord şi este menit să le a- guvernului „contribuie la men „Times" subliniază că majori loc la Colombo festivitatea înminării vut loc conferinţa reprezentanţilor uunfă agenţiile de presă, losef Strauss
vernul tunisian să accepte ur bată atenţia de la lupta de eli ţinerea încordării în relaţiile tatea studenţilor s-a pronunţat diplomei şi medaliei de laureat al pre partidelor politice democratice care ministrul Apărării al . R, F, Genpanr
miului internaţional Lenin „Pentru în sprijină candidatura lui Salvadore a declarat într-un interviu la posturile
mătoarele puncte: supraveghe berare dusă de poporul alge- dintre Occident şi Rusia". împotriva armei nucleare, îm tărirea păcii fntre popoare" preotului Allende la postul de preşedinte al de televiziune americane că guverna
budist Udakendavala Saranankara ţării. Conferinţa a examinat proble R. F. Germane preferă înarmarea îr
rea, de către o comisie neutră sau rian, iar in cazul Tunisiei şi Intr-o scrisoare adresată can potriva construirii de baze pen Thero. mele legate de pregătirile în vederea detrimentul reunifieării.
alegerilor prezide ţiale care vor avea
de- către o comisie franco-tuni- Marocului să le facă să renunţe didatului laburist în alegerile tru lansarea rachetelor ameri LONDRA. — In şedinţa sa din 9 loc în septembrie a.c. şi a aprobai PRAGA. — La KT martie, la Clubu:
si.ană ;a bazelor evacuate de la acţiunile de consolidare a in parlamentare de la Kelvingroove cane şi împotriva zborurilor a- martie, .Comitetul executiv al Partidu platforma electorală cu care partizanii naţional din Praga s-a deschis prima
francezi; o comisie neutră sau dependenţei şi suveranităţii lor liderul partidului laburist Gait- vioanelor americane încărcate cu lui Comunist din Marea Britanie a lui Allende se vor prezenta în ale conferinţă internaţională a ingineriloi
tina franco-tunisiană să contro de stat. •skell, a subliniat că el vede ie bombe cu hidrogen. examinat problema desfăşurării luptei geri. în domeniul cinematografiei din ţările
leze- frontiera dintre Algeria şi poporului englez pentru convocarea u- socialiste. La lucrările conferinţei par
nei conferinţe la cel mai înalt nivel, BUENOS AIRES. — După cum re
Tunisia. Condiţiile puse de fran împotriva primejdiei unui război nu ticipă reprezentanţi ai cinematografic
clear. Comitetul executiv a adoptat o latează presa argentiniană, în Argen
cezi pentru evacuarea parţială hotărîre cu privire la organizarea unor din R. P. Bulgaria, R. Cehoslovacă
demonstraţii de masă pentru redu tina a luat sfîrşit greva feroviarilor.
a teritoriului tunisian sînt dia Dar personal cerea cheltuielilor militare. R. P. Chineză, R. D. Germană, R. P
metral opuse cererilor formu Greviştii au obţinut majorarea salarii
late de guvernul tunisian ime 99 DAMASC. — La 9 martie, Gatnal Polonă, R. P. Romînă, R. P. Ungară
Abdel Nasser, preşedintele Republicii lor cu 400 pesos lunar.
diat după izbucnirea crizei fran- RIAD 12 (Agerpres'). — Cu riia occidentală, el a făcut un in proporţie de 50 milioane pe Arabe Unite a rostit o amplă cuvîn- U.R.S.S. şi R. D, Vietnam.
toaie că Arabici Saudită a câu- popas la Baden-Baden pentru an dintre care 5 milioane gu- tare la mitingul de masă de Ia Da
oo-tunisiene. Preşedintele Bur- tat să apară in situaţia ac- a-şi incasa această sumă enor- vernului saudit şi 45 milioane masc, consacrată luptei împotriva co
tuală din Orientul mijlociu ca mă deoarece banca vesi-ger- sub formă de credit pentru lonialismului.
ghiba a cerut in primul rînd e- „neutră" atit faţă de Republica mană a stăruit să obţină chiar cheltuielile misiunii militare a-
Arabă Unită cit şi faţă de Fe- semnătura regală pentru elibe- mericane staţionate în Arabia
vacuarea întregului teritoriu tu deraţia statelor arabe, in cursul rarea unei asemenea sume. Saudită şi pentru achiziţiona-
procesului care are loc actual• Cu prilejul acceptării aces¦rea de arme.
nisian, inclusiv baza de la Bi mente la Cairo împotriva u- lui „dar american" — rela- ln schimbul repartizării in a-
nui grup de complotişti care tează ziarul „Al Ahram“ — a cest fel a „ajutorului american“
zerta. Cit. priveşte controlul la au urut să răstoarne regimul izbucnit un conflict in sinul fa acordat Arabiei Saudite, S.U.A.
de stat al Republicii. Arabe U-. miliei domnitoare de la Riad. au căpătat dreptul să foloseas-
frontiera dintre Tunisia şi Al nite şi să readucă monarhia Jn urma acestui conflict regele că baza de la Dahran la dis-
geria, Burghiba a susţinut de
la început că internaţionaliza
rea pazei la frontiera algeriano- VINERI 14 MARTIE 1958
tunisiană- implică internaţionali Creşterea penetraţiei «JU
zarea întregii probleme algerie capitalului englez SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE ’ -
în Africa de nord
ne. r' ;• '• ; DEVA: Ştrengăriţa; PETROŞANI: BARU MARE: Dansez cu tinej ILIA
LONDRA 12 (Agerpres). — cinema „.Alexandru Sahia": Cinema de Asasinatul din str. D an te; ZLATNA'
Divergenţe de păreri in Egipt au fost dezvăluite le- Saud a împiedicat pe fratele crejie astfel incit ea să deui- Cercurile financiare franceze îşi altădată; cinema „7 Noiembrie"; Fiica mea trăieşte la Viena; TEIUŞ
în sînul partidului găturile complotiştilor cu inal- său Feisal să negocieze cu re- nă o bază atomică. Transfor- ‘ manifestă îngrijorarea în legă înălţimi; ALBA IULIA: Intîhîire la Vultur 101 ; APOLDU DE S D S : Und
te cercuri politice de la Riad. prezentanţii americani condiţii- marea Dahranului intr-o bază tură cu penetraţia capitalului bal; ORĂŞTIE: Dispărut fără urm ă; nu zboară vulturii ’ SIMERIA: Do
britanic în Africa de nord corn SEBEŞ: Ei iubeau viaţa; BRAD : Lu Quichotte; LONEA: Gervaise.
guvernamenţai ln legătură cu participarea le „ajutorului", preferind să ia atomică americană stirneşte ne- mea tăcerii; HAŢEG: Căile dragostei;
vest-german unor cercuri politice de la Rină pe cont propriu aceste nego- liniştea legitimă a popoarelor a-
la complotul anti-egiptean des- cieri. rabe care in cadrul situaţiei ac-
BERLIN 12 (Agerpres). - coperit recent, ziarul „Al Ah-Jn timpul călătoriei intreprin- tuale din Orientul mijlociu con- siderată ca făcînd parte din „sfe SELECTIUN! DIN PRO GRAMUL DE RADIO
Dezbaterile Bundestagului in ra de influenţă franceză". Co
problemele de politică externă ram" a publicat un-articol sem- se în S.U.A. acum un an şi ju- sideră cu deplin temei, că a- respondentul din Londra ai a- Programul 1: 5,10 Melcdii populare Muzică distractivă j 15,00 Interpreţi de
care trebuiau iniţial, să aibă Toc nat de redactorul său respon- mătate, imediat după agresiu- ceasta nu face decit să spo- genţiei France Presse relatează romîneşti; 6,30 Muzică uşoară; 7,10 muzică românească; 15,30 Muzică
la 12 martie,, au fost aminate sabil, Heikal, în-care demască nea anglo-franco-israeliană îm- rească încordarea şi amenin- că „după ceUr încheiat un a- Cîntecc; 7,20 Concert de dimineaţă; populară românească; 16,20 Sfaturi-gos
pentru 20 şi 21 martie. Comen legăturile regelui Saud cu cer- potriva Egiptului, regele Saud tarea de război, cord comercial cu Marocul, Ma 8,30 M uzică; 9,00 Aăuzică simfonică; podăreşti; 17,00 Din viaţa muzicală
curile monopoliste americane. a obţinut un împrumut de 500 Jn ceea .ce priveşte „darul
tatorii politici din capitala R.F.G. Ziarul „Al Ahram“ desvăluie cle milioane de dolari. Aspectul personal" încasat de regele rea Britanie desfăşoară pentru '10,00 Muzică din operele; 11,03 Din a oraşelor şi regiunilor patriei j 17,30
consideră că această aminare a că regele Saud a acceptat un principal al influenţei ameri- Saud, in cercurile politice a- prima oară tratative comerciale folclorul popoarelor; 13,20 Concert de „Cutezătorii"! 19,00 Serenada de
fost determinată de divergenţele 4ar personal de 250 de milioa- cane asupra curţii de la Riad îl rabe se remarcă faptul că a- directe cu Tunisia". Agenţia prînz; 14,00 Muzică instrumentală; Haydnj 19,15 Teatru la microfon;
de păreri . existente în Uniunea ne de dolari din partea guoer constituie condiţiile in care a cesta se adaugă averii¦consi France Presse'notează- cu amă 14,45 Interpreţi de muzică populară „Ce înseamnă să fii onest”; 21,15 Gîn
creşţţn-;temperată jn ce priveş liului american in-schimbul u-- fost acordat împrumutul. Cele¦derabile a lui Saud care in- răciune că „ , altădată/-'.aceste germană din regiunea Stalin; 15,05 tă Maria Sereea; 21,30 „Părinţi şi co
te politica externă'• a guvernului nor modificări, in favoarea 250 de milioane de dolari au casează de mulţi ani sume de schimburi comerciale"erau ne Concert de estradă j 15,50 Program pii”) 22,48 Jocuri populare romîneşti;
R;F.G. Ziarul „Neue Zurcher S.UIA. a clauzelor pentru rein- fost acordate cu titlul de „dar bani — evaluate in presa a- gociate prin' intermediul Fran de melodii populare; 17,25 Muzică u- 23,15 Concert de noapte.
Zşitung" , subliniază că intre A- noirea contractului . bazei ae- personal" pe care Saud l-a in- mericană la un milion de do- ţei". In prezent Marea Britanie şoară rcmîneascăt 19,05 Gîntă orches BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00
riene de la Dahran. Ziarul dez- casat in Germania occidentală lari zilnic — pentru concesio- tra „Doina Moldovei” din Iaşi; 21,50 7,00; 11,00; 13,00 s 15,00; 17,00;
denaiier şi anumite cercuri ale băluie .că-- in :1957, cu prilejul — cealaltă jumătate a împru- narea ^.terenurilor petrolifere achiziţionează’ din Africă ¦' de Muzică uşoară J 23,25 Doine şi jocuri 19,00; 20,00 ; 22,00 ; 23,52 (progra
vizitei regelui. Saud in Germa- mutului urrnind să fie vărsată monopolurilor americanei nord fosfaţi, ^minereuri,:-cereale, populare romîneşti; Prbgramul 11: 14,40 mul I) ; 14,00; 16,00; 18,00; 21,00;
fracţiunii parlamentare creştin-. prddusc vîndute' ln „deut Fran- 23,00 (programul II).
ţei.
democrate se' vădesc însemnate
divergenţe de ¦păreri. I
Redacţia şi administraţia ziarului *tr. 0 Martie nr. 9, Telefon: 188 i^'1 laxa plătită in numerar eoolortn aprobării Direcţiunii (ieiivai,- i* I IR . or, zşţj din P jnoLeirtbţk (919. — f inarnl: întreprinderea Roligraticâ .1 Mal" — DEVA.