Page 47 - 1958-03
P. 47
\A,/Vr.A ^V ' . V/'s'V*A A AA / f î m l E T A P f n m t o a t e Ţă RTe e , U N TiTV Ă ! Vizita tovarăşilor Chivu Stoica,
S
Muncilor} fruntaşi ii B o sfo n ş şi Avram. Bunacju
de ia uzina [ f Ea Bombay
,,Victoria C ăian"
iG lH AtfbfîtlTETULIII REGIONAL R H t i M ţ O f t WA Ş! Al; fPppp^ R L BOMBAY 12 (Agerpres). De sulă sînt destinate exportului.
la trimisul special Agerpres. In unităţile întreprinderii lucrea
Anul X Nr. 1008 Vineri 14 martie 1958 4 pagini 20 bani Tovarăşii Chivu Stoica, Emil ză în total 9.500.'de muncitori.
Bodnăraş şi Avram Bunaeiu şi
B93SS239BS8R am arară. persoanele care îi însoţesc au Atît personalul ¦ din con
vizitat miercuri fabrici şi insti ducerea întreprinderii cit şi mun
V EŞTI D IN VALEA JIULUI Perspective O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O SO O C tute din Bombay. citorii fabricii au făcut -înalţilor
oaspeţi o primire deosebit de
141 brigăzi ie mineri aplică frumoase Citiţi în pag. IV-a , Dimineaţa, oaspeţii romani au călduroasă.
vizitat unul din cele mai vechi
ŞTEFAN LIBICH saliva iui Tucaciuc Pînă în toamna anului 1957, S. E. A. T, O — un şi importante centre industriale Populaţia cartierelor din ve
lăcătuş dc întreţinere la furnale. biblioteca sătească din Băcia pact al agresiunii pentru prelucrarea bumbacului cinătatea fabricilor a ţinut să-şi
„o — ţesătoiiile Spring Mills, a- manifeste sentimentele de prie
CONSTANTIN P1RULET desfăşura o activitate puţin sa parţinînd societăţii „Dyeing and tenie faţă de poporul romîn,
ajutor şef de brigadă la turnătorie. o o o <>o o o o <x x >q o o c o o <x o o o o w Manufacturing co Ltd“ din Bom salutînd cu multă simpatie pe
Iniţiativa minerului Tucaciuc extragerea peste plan a celor tisfăcătoare. Numărul cititorilor bay. Fabricile Spring Mills pro preşedintele Consiliului de Mi
RUDOLF CZIPCZER duc anual 92 milioane de yarzi niştri al Republicii Populare
^ electrician de întreţinere la furnalul II , din Aninoasa este îmbrăţişată 8.534 tone cărbune, cu care mi era mic, acţiuni de masă cu car ţesături, din care circa 60 la Romîne şi pe ceilalţi oaspeţi.
de tot mai multe brigăzi de mi nerii Văii Jiului au încheiat luna tea puţine iar aspectul interior
La celula lui H o ria , 'A * ' Apoi oaspeţii romîni s-au în
dreptat spre Institutul de ener
Cu ocazia împlinirii a 173 neri din exploatările Văii Jiului. trecută. al bibliotecii neatrăgător. gie atomică de la Bombay, con
dus de dr. Bhabha. Acest insti
Ajutaţi cu competenţă de in Exemplul ior mobilizator ă In luna noiembrie 1957, in tut are ca principală sarcină pre
ginerii şi maiştrii mineri, 108 gătirea de tehnicieni în dome
brigăzi din abataje şi pregătiri, făcut ca alte brigăzi să treacă postul de bibliotecară a fost în niul tehnologiei reactorului şi
care s-au alăturat iniţiativei, au pentru cercetări în domeniul fi
obţinut succese însemnate în la o mai bună organizare a mun cadrată tinăra Olguţa Cheivan. zicii, tehnicii mecanice şi biolo
creşterea productivităţii muncii. cii, astfel îneît pînă azi numă Odată cu numirea ei, biblioteca giei'. Marele savant indian i-a
Ele au adus un aport preţios la . a cunoscut o îmbunătăţire radi primit pe oaspeţi cu multă căl
rul brigăzilor care aplică iniţia-' cală a. activităţii. Aşa, spre dură conduclndu-i prin diferite
tiva e dc 147. exemplu numărul cititorilor s-a secţii şi laboratoare ale institu
tului. Dr. Bhabha a explicat
Plina llricani sc mcnpnc mării considerabil. Intr-o singu principiile de funcţionare a re
ră lună din acest an, bibliote actorului atomic construit în ca
pc prim ul loc în întrecere cara a complectat nu mai puţin drul institutului în august 1956.
de 191 de fişe noi.
Reactorul va începe în curând
Situaţia producţiei din aceas minerului Tucaciuc din Aninoa De asemenea, au fost organi
tă lună, arată că minerii din cea zate cercurile de citit, reorgani să produică cantităţi mici de izo
mai tînără mină a Văii Jiului sa, s-au alăturat în această lună zată comisia concursului „Iu
sînt hotărîţi să-şi menţină lo biţi c a r t e a r e c e n z i i , asupra topi radioactivi.
cul de frunte în întrecere, loc pe încă patru. ,, cărţilor „Răscoala", „La mie
care îl ocupă încă din luna tre zul nopţii, va cădea o stea“, şe
cută. De la începutul anului şi pînă zători de basme cu copiii, ele. Irwînlătoarele juvaericale, frumoa
acum, minerii din Llricani au Comitetul executiv al Sfatului sele olarii, elegantele jucării şi ră
Pînă la 12 martie, colectivul la „activul” lor mii de tone căr popular din Băcia a analizat în măşiţele de locuinţe confortabile
bune date peste sarcinile de plan. acest an ¦activitatea bibliotecii descoperite între ruine arată că în
de aici s-a situat prin îndeplini Demn de remarcat este şi faptul luind citeva hotăriri bune, care că acum 5.000 de ani popoarele
rea planului în proporţie de că in această perioadă au sporit întăresc garanţia că activitatea Indiei erau foarle pricepute In ar
110,9 la sută înaintea colectivu şi randamentele, astfel incit pe bibliotecii va înregistra . succe
lui minei Petrila, cu care duce februarie, randamentul pe mină se din ce in ce mai frumoase. ta edilitară şi aveau un simţ este
o întrecere strînsă. a fost de 0,935 tone. pe post. tic foarte dezvoltat.
GH. L.
La obţinerea acestui rezultat, Dacă conducerea tehnică a In clişeu: Palatul din Udaipar.
un rol de seamă l-a avut mun minei şi organele de partid vor Propuneri
ca hotărîtă a brigăzilor concluse
de minerii Vasile Hriţcan, Vic acorda în continuare minerilor
tor Cîrciumaru, Spiridon Tirnof-
aceeaşi îndrumare tehnică şi po realizate
litică, aceştia vor fi în măsură
te, Florea Bulgaru şi alţii, care să extragă pînă la 1 Mai în ju Au trecut doar cîteva zile de la alegerile pentru sfaturile] PREZENŢE ROMÎNEŞTI PESTE HOTARE
în prima decadă a lunii martie rul a 6.000 tone cărbune peste, populare şi deputaţii aleşi la 2 martie au şi început să-şi exer-i
şi-au depăşit cu mult angaja plan, ceea ce implică.revizuirea cite mandatele încredinţate. In primul rînd, deputaţii aleşi în ; Maestrul George Georgescu ia pupitru
mentele. angajamentului lor, care este de sfaturile populare s-au îngrijit de realizarea propunerilor făcute ţ orchestrei s im fo n ic e din Florenţa
De menţionat că la numărul
brigăzilor care aplică iniţiativa ¦2.500 tone cărbune peste plan. de către alegători privind buna gospodărire a comunelor şi ora-’
de ani de la zdrobirea cu roata şelor din regiunea noastră. Faptul că pînă acum au fost reali FLORENŢA 12 (Agerpres). In de un mare succes, au asistat
a lui Horia şi Cloşca pe „Dea zate un mare număr de propuneri, dovedeşte că noii aleşi îşi sala „Del Quatrocento" din Pa- 3.000 de persoane.
lul Furcilor" din cetatea Băl- dau tot interesul pentru satisfacerea cerinţelor celor ce i-au , lazzo Veschio din Florenţa a a- In legătură cu concertul diri
vut loc la 9 martie primul con
gradului, elevele şi elevii clase ales. Bineînţeles, majoritatea propunerilor au fost realizate cu, cert dat de orchestra simfonică jat de artistul romîn, ziarul „La
lor a 1X-A şi IX-B de la Şcoa din localitate, dirijată de maes Nazione" scrie : „Maestrul Geor
la medie nr, 1 Alba.. Iulia-,—au sprijinul efecfcilv al cetăţenilor. Iată cîteva din aceste realizări trul George Georgescu, artist al ge Georgescu dispune de un
vizitat in grup. celula în care poporului din R. P. Romînă. minunat simţ de improvizaţie,
au fost închişi mărfi martiri şi 8.000 kg. grîu şî tot de roade ce-l vor- obţine, coleclipiştH • In comuna Baniţa, la cererea cetăţenilor s-a deschis o m ă-1 de mult temperament, o profun
monumentul ridicat în cinstea atîta portimb din Tiirmaş au holărit să v ln d if 'sta Programul concertului a cu dă autoritate şi o perfectă cu
lor. tului, pe bâză de contract, cantităţile ce)arie care acum asigură aprovizionarea cu carne a locuitori prins simfonia a 7-a de Beetho- noaştere a operelor pe care le
La gospodăria agricolă colectivă din... de 8.000 kg. griu şi 8.000 kg. porumb. ven, rapsodia I-a de George E- dirijează. Publicul a ovaţionat
Tov. C. Băluţă, de la Muzeul Turmaş, raionul Orăştie, a avut loc o lor. Tot aici a fost terminat şi dat în folosinţă un cămin cui-1 nescu şi poemul simfonic „Pinii furtunos pe maestrul romîn, iar
regional din Alba Iulia, le-a adunare generală. .Colectiviştii au dis ¦Iată un exemplu de înţelegere a da din Roma” de Respighi. oichestra părea fascinată de ar
vorbit elevilor despre lupta şi su- cutat. aci-despre problema ¦contractări- toriei patriotice dat de colectiviştii din tural construit prin muncă voluntară .şi cu fonduri din auto- ta dirijorului".
ferinţele acestor eroi şi le-a dat lor de cereale, au cinlărit. avantajele Tunnaş. La concert, care s-a bucurat
ce le ojeră stalul celor care contrac impunere.- •> . f 1 ! !• ¦i
tează vinzarea cerealelor către stat şi Un alt exemplu bun
au conslaiat că ele sînt mari. Gos ° La Săsciori, în urma intervenţiei deputatului regional Iosif
Problema contractărilor de cereale
Hajdu a fost reparat şi pus în funcţiune cinematograful sătesc.
Demnă de remarcat este şi acţiunea deputaţilor din comuna Ansamblul C. F. R. Ciuleşti îşi continuă g u s u c c e s
Stremf, care, cu sprijinul cetăţenilor au făcut îndiguirea văii
detalii asupra monumentelor is podăriilor colective le sînt asigurate a fost discutată şi d e , către membri Geoagiului pe o lungime de 300 m. turneul In Anglia
torice legate de viaţa lor. sume importante de pani, care jac să gospodăriei colective din Jeledinţi. A-
crească fondul de bază, dind posibi ceslora, statul le-a înlesnit cumpăra 0 In raionul Haţeg au fost reparate mai multe drumuri din SOUTHSEA PORTSMOUTH uimeşti. In mod deosebit, „Sui
Vizitarea celulei a trezit in litatea să fie. impărfiţi. colectiviştilor rea urnii autocamion şi a altor m a comunele Nucşoara, Coroeşti, Clopotiva şi altele pe care s-au 12 ( Agerpres). Corespondenţă ta de pe Mureş“ şi dansurile
sufletul tinerilor noştri pioase mai mulţi bani la zi-muncă. Pe lingă teriale necesare gospodăriei colective. transportat, prin muncă voluntară, peste 300 m.c. pietriş. In „Oaşul" şi „Căluşul", piesele
sentimente şi le-a alimentat iu aceasta, colectiviştilor li se ojeră şi al , satul Plopi, deputaţii, alături de cetăţeni, au contribuit efectiv ia specială. Continuînd cu succes de muzică populară rominească
birea faţă de neam, de popor te avantaje. Colectiviştii d in ' Jeledinţi au liotă- / curăţirea a 6 ha. de păşune, turneul întreprins în Anglia, executate de orchestră sub-con
si martirii săi. rit ca din recolta anului acesta să vîn- Ansamblul G.F.R. Ciuleşti, a so ducerea lui Nicu Stănescu ca
Deşi gospodăria colectivă din Tur- dă staiului, pe bază de contract, can- ţ • Propunerea locuitorilor din satul Barbura, raionul Ilia, de sit, la începutul acestei săptă- „Sirba tineretului“, „La cules
LASCU T1T LIVIU maş esie mică, ea a eoniraclat iotuşi iitaiea de un vagon grîu, precum şi $ a fi electrificat şi satul lor, a început să prindă viaţă. Pînă niîni, la Southsea Portsmouth, o- de cucuruz", „Doina 'Oltului"
profesor cantităţi -mari. de cereale. Din belşugul \ acum s-au plantat aici stîlpii necesari reţelei electrice pe o raş portuar englez situat pe au cucerit aplauzele spectatori
însemnate cantităţi de alle produse. \ distanţă de 12 km. coasta Mării Mânecii. lor. De un mare succes s-au
bucurat de asemenea „Hora"
A nul a ce sta | Din cele relatate reiese că deputaţii aleşi la 2 martie, se Primul spectacol a avut loc interpretată la ţambal de Iancu
^preocupă intens de satisfacerea cerinţelor celor ce i-au ales. în seara zilei de 10 martie in Fieraru şi „Ciocirlia“ in inter
Suprafaţa însămînţată cu porumb Ain G. A. S .-uri sala „Kings Theatre“. Publicul pretarea violonistului Nicu Slă-
va fi cu 100.000 ha. mai mare decît anul trecut Propuneri pentru buna gospodărire a comunelor şi oraşelor din nescu.
regiunea noastră s-au făcut multe, însă în scurt timp fiecare prezent la spectacol a primit cu
In gospodăriile agricole de ha. mai mare decît anul trecui, suprafaţa cultivată cu porumb ţdin acestea îşi va găsi .rezolvarea prin munca deputaţilor şi a"' multă căldură şi entuziasm cân „Scena străluceşte" — acesta
stat s-au terminat toate pregă- însămînţarea porumbului se va irigat va creşte cu 17.000 ha. Ni cetăţenilor. tecele şi dansurile populare ro- este titlul sub care ziarul „Eve-
tîrile pentru însămînţarea po face în întregime cu mijloace Pentru irigarea acestei suprafe ning News“ din Portsmouth
mecanizate. Gospodăriile de stat
rumbului. întreaga cantitate de vor primi în acest scop încă ţe Departamentul Gostat a în La Com binatul siderurgic Hunedoara publică în numărul său din 11
sămînţă de porumb dublu hibrid 6.500 de semănători speciale de zestrat gospodăriile de stat cu martie cronica cu privire la pri
a fost condiţionată şi selecţiona porumb, grape cu discuri şi cu motopompe K. D. şi agregate Mişcarea inovatorilor ia amploare mul spectacol prezentat de An
pentru aspersiune. samblul C.F.R. Ciuleşti in a-
tă. Toate semănătorile speciale
de porumb au fost revizuite şi colţi reglabili şi cultivatoare. Gospodăriile de stat acordă o
reparate. La cîmp au fost tran Gospodăriile de stat dispun de mare atenţie pregătirii porumbu cest oraş. „Tinerii şi inflăcăraţii
Hunedoara (de la subredaeţia tehnicieni şi ingineri au predat • daptarea-.unui buldozer, această dansatori romîni — scrie zia
sportate mari cantităţi de îngră asemenea de întregul utilaj ne lui pentru siloz necesar hrănirji noastră voluntară)- In ultimii cabinetului' dosare ,-cuprinzînd, -muncă se efectuează în condiţii rul — sînt plini, de entuziasm
cesar pentru prăşitul mecanic vitelor în timpul iernii. Anul a- ani, mişcarea inovatorilor a că
şăminte organice, şi chimice. al întregii suprafeţe accesibile cesta datorită măsurilor luate pătat o . amploare deosebită la propuneri de inovaţii. ."qptime; realizîndu-s.e zilnic în- şi voie bună în spectacolul pe
Anul acesta,, suprafaţa ce se mecanizării. Datorită rezultate cantitatea de porumb însilozată Combinatul siderurgic Hunedoa care îl suslin“.
va creşte cu peste 300.000 tone ra. Anul acesta, încă iide la 1 Sp're exemplu, un primele'două' semnate economii de timp.
va însămînţa cu porumb în gos lor bune obţinute anul trecut, faţă de anul trecut. . . ianuarie, numeroşi muncitori,
podăriile de stat, va îi cu. 100.000 luni ale anului, s-au înregistrat/..' rilffi şprijijnul . inovatorilor au
37 propuneri de inovaţii, 'dintre venit cele 28 biblioteci ale sec-
care.26 au şi fost aplicate, lob-- ţiilor ,şi. bibliqtpca tcunică, care
IN PRIMELE 3 LUNI ţinîndu-se economii anlecalcula/; sîrit îrn’z"ensctrWate“,, Acu" ,u,n n,u,,mv,ăar 6dae care cer
16.950 maşini şi unelte agricole te-în Valoare de 328.000’iei:'Re 50 423 volume.. O , deosebită a- să i n t r e î n r î n d u n l s
compensele acordate se ridică ¦tenţie. se acordă propagandei
la suma de 17.000 lei. • tehnice. Pînă în prezent au fost
Industria constructoare de Constructorii de maşini, care Printre inovaţiile cele mai im: organizate o seamă de conferin
maşini agricole din ţara noastră in prezent dau aproape 100 ti portante care au fost aplicate ţe pe diferite teme, în colabo
va produce anul acesta cu 20 la puri de maşini şi utilaje agri se numără : „Noul sistem de rare cu A.S.I.T. Conferinţe ca In ultimul timp organizaţia de bază
suta mai multe maşini şi utilaje cole, perfecţionează în fiecai-e an curăţire a colectorului A, ele „Introducerea gazului metan Ia de la gospodăria agricolă colectivă
agricole decît în anul trecut. tipurile de maşini şi utilaje şi zgură granulată", concepută de ’ O.S.M., „Rezervele interne ale „Steagul roşu“ din Miercurea, s-a
In primele două luni ale anului realizează noi produse. La ‘uzi inovatorii Ion Foghel şi Ştefan secţiei laminoare" şi altele, au preocupat îndeaproape de atragerea
au fost fabricate, pentru campa nele de tractoare „Ernst Thăl- Bolcszi, din secţia hidrotehni avut darul să lămurească o se în rîndul candidaţilor de partid a ce
nia agricolă de primăvară, cir mann” a început construirea că. Inovaţia constă in modifi rie de probleme necunoscute. lor mai harnici colectivişti.
ca 10.100 maşini şi utilaje di prototipului tractorului U.T.O.S. carea instalaţiei de curăţire a De asemenea, pentru canali
ferite : pluguri pentru tractor şi 27, adaptat pentru montarea u- canalului A, de zgură granulată, zarea muncii de inovaţii spre Ca urmare a acestei preocupări, nu
pentru tracţiune animală, sape nui cultivator special sau a u- în urma căreia munca manuală de aspectele cele mai importante mai în ziua de 11 martie a.c., au fost
rotative, grape cu şase cîmpuri nui agregat pentru recoltatul curăţire a fost complect elimi ale producţiei, conducerea com discutate încă 6 cereri de primire în
şi flexibile, semănători de po porumbului. La uzinele „7 No binatului şi comitetul de între rîndul candidaţilor de partid. Printre
rumb cu patru rânduri, selectoa iembrie" din Craiova se execu nată. cei ale căror cereri s-au discutat şi
re de mare capacitate, agregate tă două modele experimentale prindere au elaborat un plan au fost primiţi în rîndul candidaţilor
de semănători universale cu O altă inovaţie'preţioasă este' . tematic de măsuri pe anul 1958, de partid se numără colectiviştii Ni-
pentru tratat seminţe pe cale distanţe diferite între rânduri, „efectuarea ga Baritului cu mij axat pe un număr de 60 teme. cotae Bota, loan Bota, Nicolae Cră
uscată şi umedă, maşini de îm iar la uzinele „Victoria” din Tov. Ioan Sibîşan, şef de’gfupă la secţia I-a locomotive, de loace mecanice: Ia halda de zgu- ciun, şi alţii.
prăştiat îngrăşăminte chimice capitală se lucrează la prototi la Atelierele principale C.F.R. Simeria, ' îşi îndeplineşte cu iră"; concepută de inovatorul Le- Trebuie arătat că un aport
purile a' două n6i: maşini cu ta mult succes sarcinile de produc ţip. In fiecare lună, împreună cu preţios în munca de inovaţii a Demn de remarcat este şi faptul
şi altele. lere, cu tra'cţiune mecanică şi oamenii din grupa sa, şi-a depaşit'planuP de''producţie în medie obida Davidescu -de’ la banda că organizaţia de bază s-a orientat
Pînă la sfârşitul acestei luni animală, pentru împrăştiat în cu 14-16 la sută. In luna februarie a. e, a reparat o locomotivă ;de turnare: a- secţiei furnale. fost adus de organizaţiile de şi asupra colectiviştilor de naţionali
grăşăminte chimice. Pentru formarea' gabaritului în bază din secţii, care s-au preo tate germană, primind în rîndul can
vor mai fi livrate agriculturii în plus. didaţilor de partid, în aceeaşi adunare,
încă 6.850 diferite maşini şi u- sistemul vechi dei lucru, se uti cupat permanent de această pe colectiviştii Gheorghe Theis şi An*
nelte agricole. drei Schenker.
lizau circa 45 munci teri orga nroblemă.
nizaţi pe trei schimburi, Prin" a-
GH. MARINOV1C1