Page 49 - 1958-03

DRUMUL SOCIALISMULUI
Munca de propagau
In discuţia plenarei Oomifatulus orăşenesc
• Haţeg. (de la . subVeda'cţia
noastră voluntară) Recent, a a-
vut loc o plenară lărgită a Co­
mitetului orăşenesc de partid
Haţeg. La plenară, care a avut
drept scop analizarea felului
cum se desfăşoară munca de
propagandă în organizaţiile de
bază, au luat parte, înafara
membrilor comitetului orăşenesc
de partid, secretari ai organiza­
ţiilor de bază şi conducători de
instituţii.
Cu acest prilej, tov. Tiberiu
Francîurt, secretar al comitetu­
lui orăşenesc de partid, a pre­
zentat în ifaţa celor prezenţi un
referat cu priivire la munca des­
făşurată ' în ultimul timp în or­
ganizaţiile de bază din între­
prinderile şi instituţiile oraşului.
Referatul a scos în evidenţă
preocuparea de care a dat do­
vadă comitetul orăşenesc de
partid în acest domeniu. A reie­
şit, de pildă, că pentru ridica­ A reieşit de asemenea că co­ conferinţe pe tema „Să cunoaş­ tor la Atelierele Centrale Gura-
rea nivelului politic şi ideologic mitetul orăşenesc de partid a tem frumuseţile patriei", bibli­ barza, Ludovic Novăcescu, di­
al membrilor de partid, al can­ întreprins şi alte acţiuni în ve­ oteca raională şi comisia orăşe­ rector al Direcţiei aprovizionă­
didaţilor şi al tovarăşilor din derea educării oamehilor muncii nească a concursului „-Iubiţi rii I.C.S.H., Gavrilă Altman,
activul fără de partid, au fost din Haţeg. Astfel, au fost ţinu­ cartea" să ia măsuri pentru a director al întreprinderii „6 Au-
organizate un număr de 24 cer­ te peste 40 de conferinţe la care face să crească numărul purtă­ gust“ Petroşani, Sever Jîdavu,
curi de învăţămînt de partid în
care sînt cuprinşi peste 360 to­
varăşi.
Faţă de anii trecuţi învăţă-
n.întul de partid a înregistrat
o serie de succese, aceasta ca
Din activitatea mior cercuri
aîe învăţamintului de partid
ÎLÎA (de la subredacţia noas-
tră voluntară) Sînt numeroase
cercurile şi cursurile de în-
vătămînt de partid din sa-
tele raionului îiia în care
problema transformării socia­
liste a agriculturii constituie
aste fondul de
La întocmirea .planurilor de pro­
ducţie pentru anul 11)58 membrii în­
tovărăşirilor agricole din regiunea
Hunedoara şi-au propus să mărească
fondul dc bază pentru acest an cu
494.000 Ic i; această suină se va rea­
liza din valorificări dc produse şi
contribuţia personală a membrilor.
Cu fondul de bază din acest an,
cu sumele rămase nechelluite din a-
mi trecuţi, precum şi cu' împrumutu­
rile primite din partea statului, înto
văraşirile agricole din regiune îşi vor
cumpăra animale de muncă şi de pro-
ducţi.e în valoare de peste 960.000 lei.
Printre altele, întovărăşiţii au hotărît
să cumpere 3032 de ci şi maşini şi
unelte agricole în valoare de 298.000
lei.
In urma îmbunătăţirii condiţiilor de
trai ale oamenilor muncii de la oraşe
şi sate, cerinţele de fructe pentru con­
sum în stare proaspătă, precum şi
cerinţele industriei alimentare au de­
venit din ce în ce mai mari. Pentru
satisfacerea acestor cerinţe este ne­
cesară extinderea plantaţiilor de pomi
şi arbuşti fructiferi şi mărirea produc­
tivităţii acestora.
Avem în regiune întinderi mari de
teren care se pretează pentru a fi
cultivate cu pomi fructiferi. Pe lingă
aceasta fiecare om al muncii poate
să-şi planteze în jurul casei pe care
o are arbuşti şi pomi fructiferi. Este
recomandabil ca şi la oraşe oamenii
muncii să-şi plantez.e în mica grădină
pe care o au, sau în jurul casei,
pomi fructiferi.
Mulţi dintre oamenii muncii, atît
de la sate cît şi de la oraşe, au în­
drăgit preocuparea de pomicultor. Ei
s-au adresat prin scrisori staţiunii
experimentale pomicole din Geoagiu,
cerîndu-i sfatul în legătură cu ale­
gerea speciilor şi soiurilor mai potrivi­
te de pomi. Au cerut de asemenea să
li se arate ce condiţii trebuie să în­
deplinească terenul în care se plan­
tează fiecare specie de pomi în parte.
In dorinţa de a veni în ajutorul a-
celora' care doresc să facă plantări de
pomi şi arbuşti fructiferi, scriem a-
ceste îndrumări. Precizăm că ele sînt
un rezultat a! cercetărilor făcute de
staţiunea noastră pe plantaţiile existen­
te atît în staţiune, cît şi în regiunea
Hunedoara.
I.a alegerea speciilor (măr, păr,
prun, cais etc.). vom ţine seama de
felul cum se prezintă plantaţiile si­
tuate în apropierea locului unde vrem
să plantam, de cerinţele terenului pe
care vrem să facem plantaţia, pre­
cum şi de cerinţele fiecărei specii şi
sc! faţă de locul de cultură.
V IA Ţ A D E P A R T ID
urmare a preocupării mai aten­
te de care a dat dovadă comite­
tul orăşenesc de partid şi or­
ganizaţiile de bază .faţă de a-
ceastă sarcină deosebit de im­
portantă. Propagandiştii vin mai
bine pregătiţi în faţa cursanţi­
lor, ipredau lecţii la un nijvel
corespunzător iar frecvenţa este
mai bună decît în trecut. Prin­
tre organizaţiile de bază care
au obţinut cele mai bune .rezul­
tate în această direcţie, pot fi
amintite cele de la sfatul popular
raional, şcoala medie, coopera­
tiva meşteşugărească „Reteza­
tul", fabrica de marmeladă şi
P.T.T.R.
Nu acelaşi lucru se poate spu­
ne despre organizaţiile de bază
de la sfatul popular al oraşului,
întreprinderea „Vasile Roaită" şi
U.R.C.C. care s-au preocupat in­
suficient de conducerea îmvăţă-
mîntului de partid.
au luat parte numeroşi cetăţeni,
s-au organizat simpozioane, con­
cursuri de recenzii asupra filme­
lor vizionate etc.
Deşi s-au înregistrat succese
dc- il de importante, în acest
obiectul celor mai multe expu-
neţii şi dezbateri. La cercul de
studierea istoriei P.M.R. din sa-
tul Lăpugiu (propagandist tov.
Ludovic Cîtaj, lecţiile au fost
legate de transformarea socialis­
tă a agriculturii. Rezultatele
punerii în aplicare a celor stu­
diate şi discutate la curs s-au
văzut curînd. Datorită muncii
politice desfăşurate de cursanţi,
mai ales de către tov. Iosif Cri-
şan, Miron Nicula, Ancuţa Par-
tenie, în scurt timp,. încă 18 fa­
milii de ţărani muncitori s-au
înscris în întovărăşirea agrico^
lă.
Acelaşi interes faţă de proble­
ma transformării socialiste a a-
griculturii l-au manifestat şi
cursanţii din satul Teiu. Tovară­
şi ca Vasile Teodorescu, Ioan
Opreanu, tosif Pîncotan, Amalia
Romec şi alţii, sînt cei mai ac­
tivi agitatori. Stînd de vorbă cu
ţăranii muncitori din sat, vor-
bindu-le despre avanfajele ce le
oferă lucrarea pământului în co­
mun, ei au reuşit să convingă
un număr de 53 familii să se
înscrie în cea de-a doua înto­
vărăşire care s-a constituit încă
din luna decembrie a anului tre­
cut. Activitate* susţinută în di­
recţia transformării socialiste a
agriculturii desfăşoară şi cursan­
CERCETĂTORII ŞTIINŢIFICI A U C UVÎN TU L
Ce @sf@ necesar să cunoaştem ci
pomi şi arbuşti fructiferi
In cele ce urmează vom da prefe­
rinţele fiecărei specii faţă de locul
de cultură, pentru ca fiecare cultiva­
tor să poată alege speciile care se po­
trivesc pentru grădina sa.
MĂRUL: preferă sol bogat în u-
mezeală şi în substanţe hrănitoare.
Nu este pretenţios la lumină şi căl­
dură, de aceea îl putem planta şi pe
terenuri cu expoziţie nordică, unde se
găseşte umezeală mai multă. Pentru
pomii pitici se cultivă meri altoiţi pe
paradis şi dusen, care încep rodirea
mai repede şi produc fructe de cali­
tate superioară. Aceştia nu au rădă­
cini adînci în pămînt, de aceea cresc
bine unde apa este aproape de supra­
faţă, sau unde la 80—100 cm. adîn-
cime se găseşte pietriş.
P’ĂRUL: preferă un sol mai adînc
decît mărul şi este mai pretenţios la
lumină şi căldură. Suportă seceta mal
bine decît mărul.
Pentru pomii pitici vom cultiva peri
altoiţi pe gutui, care reuşesc 'mai bine direct din sîmburi, fără să-l mai al­
să se dezvolte în solurite subţiri dar
cu umezeală suficientă.
PRUNUL: este tot aşa de preten­
ţios la lumină ca şi părul. Nu este
însă tot atît de pretenţios la căldură.
Faţă de sol, hrană şi umezeală, are
pretenţii mai mici decît mărul şl părul. reuşeşte să se dezvolte în bune con-
Pe solurile mai argiloase se dezvoltă
bine dacă este altoit pe corcoduş şi pe
prun cultivat, iar pe solurile sărace
în apă şi văroase se dezvoltă bine
dacă este altoit pe cais.
CAISUL': preferă soluri afinate, vă­
Pdg. 3
•> iaSS55S5S5S55Si
ŞEDINŢA
Consiliului regional La Ţebea, in jurul gorunului şi pînă-n Valea Mureşului. Co- .şi amarul. Cum .să ne despăr-
A.R.L.U.S.
La 11 martie a.c., în sala de lui Horia şi a tunurilor ce stră- drii şi apele, munţii şi izvoare- ţim noi de ea ?
şedinţe a Sfatului popular re­ juiesc mormîntul toi Avram
Iancu, se adunaseră, într-una le, sălbăticiunile şi colibele în Ceilalţi batrîni şi-a'u mîngiiat
gional, a avut loc şedinţa Con­ din zilele trecute, zeci de oa- care trăiau argaţii, toate, erau bărbile'cărunte, şi-ati clătinat
meni: mineri, activişti ai ale lui, îi aparţineau. Un singur' din cap.
siliului regional A.R.L.U.S. In A.V.S.A.P. din regiune, .tineri
din sat. lucru îi lipsea.: umbra goru- — Are dreptate. Nu vindem
cadrul şedinţei, care a fost pre­ nulul. umbra gorunului ! '
Veniseră lingă aceste vestigii
domeniu s-a dovedit că există zidată de tov. Dumitru Dejeu, ale trecutului .pentru a evoca Acesta era al ţăranilor din Au chemat atunci pe trimisul
încă şi unele lipsuri. Numărul preşedintele Consiliului regional figurile măreţe ale celor ce şi-au
Intelectualilor antrenaţi în acţi­ A.R.L.U.S., s-au discutat pro­ jertfit viaţa pentru libertatea ţi­ Ţebea. Aici, sub acest gorun se grofului şi i-au adus la cunoş-
unea de culturalizare a maselor bleme organizatorice şi planul nuturilor din această parte a lo­
este încă redus. La Casa de cul­ de muncă pe trimestrul II al cului. Urmaşii răsculaţilor de strîngeau ei în clipele de răgaz, tinţă hotarîr.ea toată,
tură din Haţeg se desfăşoară o anului în curs.
activitate slabă. altă dată, ascultau tăcuţi, cuvin­ aici îşi descărcau 'âfufleturapă-' — Mergi la stăpînul tău şi
In biroul regional reorgani­
La discuţii au luat cuvîntul zat, au fost cooptaţi tovarăşii: tele profesorului Costin Vasile. sat de necazuri şi tot aici Con- spune-i că n.u vindem umbra
Stăteau nemişcaţi şi prin ţaţa siliul bă.trînilor, format din şapte, gorunului. E-a ne adăposteşte
lor, aidoma imaginilor dintr-un moşnegi, hotăra asupra celor dogoarea soarelui, la umbra
numeroşi tovarăşi. Ei au arătat Amalia Bistrian, ca secretar al film, se perinda întreaga desfă­ bune şi rele. Dar, iată că într-o ne hotar im soarta. Nu-1 vin­
printre altele că e absolut nece­ consiliului, Cornel Cismaş, şef şurare a răscoalei. zi, pe cînd oamenii stăteau la dem !
sar să se ia cele mai corespun- ¦ adjunct al secţiei de învăţămînt sfat sub umbra gorunului, se Gorunul şi umbra lui, au ră-
„Umbra gorunului"
zătoare măsuri. pentru a se in­ şi cultură a Sfatului popular înfaţişă la Consiliul bătrînilor, 111as a ţebenilor, care se mai
tensifica activitatea ;îin domeniul1 regional şi Sanda Ciuceanu, pre­ Cînd profesorul termină, în­ un trimis al grofului. Acesta, strîng şi astăzi în zilele de săr­
analizat. In acelaşi timp ei au şedinta Comitetului regional al cepu a povesti bătrînlul Indrei bătoare pentru a-şi aminti de
făcut numeroase propuneri care femeilor. Horea. In jurul său oamenii din în numele stăpânului ceru ca în vremurile trecute.
:grup, ascultau legenda gorunu­ schimbul a 3 ferdele de galbeni
au fost cuprinse într-un proiect Ca membri ai consiliului au lui. (o ferdelă echivala cu 20 kg.) Bătrînul îşi termină povesti­
de măsuri. Printre- măsurile . ce ¦ mai fost cooptaţi : tov. Vasile să-i fie vîndut grofului umbra rea, dar nimănui nu-i venea să
...Cu sute de ani în urmă, gorunului. plece. Au rămas nemişcaţi, ad-
urmează a fi luate se numără-:' Găinarii, secretarul Filialei 're­ trăia pe aceste meleaguri un mirînd trupul stejarului ce a în­
analizarea, de către toate orga­ gionale a S.R.S.C., Carol Socs, grof pe nume Kovacs Eden. Era Bătrînii din Consiliu au înce­
un grof bătrîn, putred de bogat. put să se sfătuiască. Unii dintre fruntat vitregia vremurilor, pî-
nizaţiile de bază a felului cum directorul C.L.D.C., Mihai Cio- ei erau pentru vînzare, alţii se nă în zilele noastre.
Moşiile lui' se întindeau cît ve­
se desfăşoară îrfvăţămîntul de robîtcă, preşedinte adjunct al
deai cu ochii, din culmea Găinii
partid ; organizarea unui ciclu Tribunalului regional, Petru Ar- împotriveau. S « « , ue-am totors 0* Brad.
de conferinţe pe teme culturale, deu, directorul Casei regionale S-a ridicat atunci un moş- Petredusem o după-amiază plă-
ideologice şi patriotice; orga­ de creaţie, Gheorghe Lupan, re­ neag cu plete argintii. cută, vizitînd locurile istorice,
nizarea de către comitetul orăşe­ dactor la ziarul „Drumul Socia­ — Fraţilor, umbra gorunlului locurile unde au luptat străbu-
nesc U.T.M. a unui ciclu de lismului1, Florea Mihoc, direc­ este a noastră. Aici venim noi nii noştri, pentru a făuri o viaţă
pentru a ne sfătui, aici la umbra mai bună.
gorunului ne cîntăm bucuriile I. PIRVA
:Q<XX— —
Deputatei din circumscripţia
torilor de insignă ; să se orga­ membru al Colegiului regional raională nr. 2 4 -H aţeg
nizeze întîlniri între vechii mem­ de avocaţi, Vasile Mihu, preşe­
bri de partid şi' utemişti; să se dintele Comitetului organizato­ Simion, fiul Ioanei şi-al lui slujit bătrînul Ştefan Corui la fusese ales preşedinte al corni-
organizeze un concurs literar ric A.V.S.A.P-Sebeş, Traian Mîr- Ştefan Gorui, clin Sannizegetu-
şi un cerc turistic. za, avocat din Alba Iulia şi Au­ sa, şi-a făcut intrarea in viaţă nobilul Elek Torne din Sarmi- tetului de cetăţeni in vederea
rel Suciu, secretar al Comitetu­ în prima jumătate a lui martie
NICU SBUCHEA lui regional U.T.M. 1920. Copilăria şi adolescenţa
acestuia — ca şi viaţa părinţi­
Tot cu acest prilej a fost în­ lor săi de altfel — a fost grea zegetusa pentru a-şi putea in- construirii remizei pompierilor,
tocmit planul de muncă pe tri­
mestrul II. şi amară. Douăzeci de ani a treţine familia. Mult suflet a pus el şi-n alte
La 14 ani, Simion, fără voia acţiuni cum a fost împrejmui-
părinţilor, plecă să înveţe o rea cu zid din piatră a curţii
meserie. Pămînt avea puţin, şcolii de 4 ani, săparea firttîrili'
părinţii imbătrineau şi venea din curtea sfatului popular şi
ţii — .ţărani colectivişti şi înto­ In rîndul celor mulţi vremea să-i întreţină el. Cu ce? altele. La biblioteca sătească,
vărăşiţi — din Lăpuşnic, Valea Acest gînd l-a făcut pe Simion la predarea lecţiilor în cadrul
Lungă, Zam, Ilia şi din alte sate. De cînd se ştie Maria Lăpă- pot acoperi toate nevoile casei. Corui să intre ucenic la fierăria cercului agrotehnic, Simion Co­
Pentru ei, sarcina de bază şi dătoni nu a făcut altceva decît Intr-o zi, Maria Lăpădătoni a lul Simion Andreşoni din To- rui e nelipsit,
să muncească pe la cei avuţi ieşti. După patru ani, a plecat
cea mai actuală, o constituie a- pentru un codru de pîine. Pă- văzut că Iovu Iosivoni, un colec­ din Toteşti cu cartea de calfă, La. adunarea de depunere a
trăgerea de noi familii în secto­ mîntul era puţin. Cu ce scotea tivist din satul său — Ostrov, Trebuia să găsească alt patron, candidaturii de deputat in cir-
rul socialist şi crearea de noi de pe suprafaţa pe care o avea, a cumpărat din tîrg de la Fîaţeg să slujească alţi doi ani pentru cutriscripţia electorală comuna-
unităţi socialiste în agricultură. nu putea să întreţină nici mă­ cel mai frumos dulap. A chib­ cartea de meşter. lă nr. 3, întovărăşiţii Lăscuţ
car pe mama ei şi fata pe care zuit puţin Maria : „In gospodă­ Zgircea, Pius Ştefănescu şi
Există însă cercuri şi cursuri o avea. Ajutor, nu a primit de ria noastră lucrează aşa cum S-a întors acasă de la Buco-
ale învăţămîntului de partid nicăieri. va, unde slujise a doua oară, Gruia Bugariu au vorbit despre
unde din lipsa de preocupare pot 3 persoane pe o suprafaţă cu banii necesari ridicării unei 'n“n™ ?ţ activitatea candidatu-
a organizaţiilor de bază, a pro­ Alături de casa ei, cu cîţiva de 1,43 ha. Avem şi o oaie. covăcii: Foiul 'l-a făcut singur Bii Pe core l'au propus,
pagandiştilor, învăţămîntul se ani înurmă.'a luat fiinţă o gos­ Altceva nu mal avem. Nicioda­ dintr-o piele de caţ^ neargăsită
desfăşoară slab. Expunerile sînt- podărie agricolă colectivă. Aci tă muncind astfel, nu voi putea pe care i-o dăduse cineva. Locul Pe Simion Corui îl cunosc şi
făcute la un nivel scăzut, nele­ şi-au unit pămînturile, oameni realiza cît a realizat Iovu Iosi- ţăranii din satele din jur, de
gate de practica construcţiei so­ care cîndva au fost tot ca şi voni. II ştiu şi pe el. A locuit nicovalei îi ţinea o bucată din­ "aceea " Pau propus, iar la 2
cialiste, şedinţele de curs nu se Maria Lăpăd atoni — săraci. cu cei 7 membri de familie în­ tr-o şină de cale ferată, iar cio­ martie l-au ales deputat in cir­
ţin cu regularitate, frecvenţa Astăzi în casele lor a înflorit canul îl luase cu împrumut. Pri­ cumscripţia raională nr. 24 .pen­
este slabă etc. Printre cercurile viaţa. tr-o singură cameră. Astăzi, lu- mii bani i-a agonisit făcind ve­ tru satele Sarmizegetusa şi
şi cursurile cu o astfel de acti­ orind în colectivă, şi-a construit cinilor zale pentru lanţurile rup­ Zeicani.
vitate se numără cursul seral La început, Maria se sfia par­ casă nouă. Flambarele-i sînt te, ori ascuţindu-le securile. Cu
anul l î dn Hrănişca, condus că să intre în gospodăria co­ pline, iar în curte are păsări cea dinţii sută şi-a cumpărat Alegerea
de tov. Miron Betea, cercurile lectivă. Fără să vrea, mai pleca şi vacă de lapte". din Haţeg un. ciocan, o pilă
de învăţămînt de Ia Şoimuş, urechea la gurile rele din sat şi-un burghiu pentru lemn. Aşa comitetului sindical
Cărmăzineşti, Veţel, Leşnic şi care spuneau că dacă va duce De cînd a chibzuit astfel, Ma­ a păşit pe drumul vieţii; Simion
altele. Rezultatul slabei activi­ pământul în colectivă, nu-şi va ria Lăpădătoni nu a mai stat Corui din Sarmizegetusa. al Filaturii Lupani
tăţi a cercurilor şi cursurilor de mai putea mărita fata. pe ginduri. Şi-a făcut de curînd
învăţămînt s-a răsfrînt în mod cerere de înscriere în gospodă­ ik LUPENI (de la subredacţia
firesc şi asupra muncii de tran­ A văzut Maria Lăpădătoni, ria colectilvă. A renunţat la viaţa noastră voluntară). Discuţiile
sformare socialistă a agricultu­ că totuşi tinerii care au intrat dusă de pînă acum. S-a convins Ţăranii din Sarmizegetusa îl care s-au purtat pe marginea
rii. In aceste sate numărul ţăra­ în gospodăria colectivă, se că­ cunosc pe Simion Corui, cunosc dării de seamă şi a activităţii
nilor muncitori care cer să fie sătoresc şi fără pămînt şi căs­ de roadele muncii în colectivă strădania omului care s-a ridi­ comitetului sindical de între­
înscrişi în sectorul socialist al niciile sînt trainice. A văzut că şi a intrat în rîndurile celor cat in viaţă datorită hărniciei prindere pe anul trecut, la Fila­
agriculturii este scăzut faţă de belşugul de cereale sporeşte la mulţi din sat care au păşit pe palmelor sale. Au avut ocazia tura Lupeni, au dovedit .•spiritul
posibilităţile existente aici. colectivişti. Aceştia, eu banii drumul belşugului. să-l cunoască şi mai bine atunci combativ al colectivului filaturii.
primiţi pentru zilele-muncă, îşi cind a fost vorba de acţiunile
IOAN ZAHARfA NICOLAE BEŞLrtJ gospodăreşti din sat. Ca depu­ Axîndu-şi discuţiile în special
tat, în urmă cu un an, Simion pe aspectul cultural-artistîc al
corespondent activităţii sindicale, vorbitori ca
P. Ciontoş, Viorel Pienaru şi
Tiberiu Eherwein, au arătat, ne­
sau Popească, Oliver de Seres, Un­ cesitatea înfiinţării unui cor, .sti­
toasă Hardenpont, Decana Comisiei. mularea activătăţii sportive şi
organizarea excursiilor.
GUTUI: Beretzky.
PRUNII: Tuleu gras, Anna Spaih, Tov. Adela litiu a făcut pro­
Agen, Renclod verde, Renclod Althan. puneri concrete pentru modifica­
CAIŞI: De Ungaria, cea mai bună rea cărucioarelor de transport a
de Ungaria, timpurii de Arad, timpu­ bobinelor cu mătase, precum si
rii de Aiud.
necesitatea intensificării muncii
roase, scurse de apă, (soluri calde) la peste tot. Suportă şi umbrirea, de a- mină şi reuşeşte să crească bine în PIERSICI: Floare de mai, 1. H. în vederea creării unei suduri
fel ca şi viţa de vie. Nu suportă so­ ceea poate fi cultivat pe sub alţi pomi solurile bogate în hrană. Hale, Amsden, Alberia, Mignon mare, între personalul tebnico-admtnis-
lurile argiloase, îndesate, care ţin mai înalţi şi pe lîngă case, în părţile Carolina. trativ şi muncitori.
multă apă şi sînt reci. Caişii suferă umbrite. Dacă ne hotărîm să plantăm pomi,
de îngheţuri la sfîrşitul iernii, cînd atunci trebuie să mai ţinem seama CIREŞI: Cea mai timpurie de A fost criticată cu tărie ati­
zilele sînt călduroase şi mai ales cînd NUCUL: preferă terenuri afinate, şi de următorul lucru: toate soiurile Mark, Ramon Oliva, Negre văratice, tudinea de sectarism în mutică
în luna februarie, datorită căldurii, în­ aerisite, dar care să conţină umezea­ au nevoie de polenizare încrucişată Pietroase Napolion, Pielroase Donis- şi nepăsare fată de problemele
lă suficientă (la 4—5 m. adîncitne). pentru a putea da producţii mai mari. sen, Cisnădie, Germesgorf. sociale şi protecţia muncii a
cepe circulaţia sevei. Sînt provocate Reuşeşte să se dezvolte mai bine pe De aceea, vom cultiva mai multe so­ vechiului comitet de întreprin­
degerări mai ales în partea de sud-vest marginea văilor unde găseşte umezea­ iuri de pomi în livadă. Pentru a se VIŞINI: Mari timpurii, Hortensia, dere, precum şi lipsa controlului
a trunchiului 'şi a ramurilor, deoarece lă. Prin semănarea nucilor, chiar pe asigura polenizarea încrucişată, este Crişane, Spaniole mari. acestuia in ce priveşte munc<i
aceste părţi se încălzesc mai . tare. loc, obţinem pomi mai sănătoşi şi necesar ca soiurile să fie la cel puţin comitetelor de secţii.
mai productivi decît cei obţinuţi prin 50 m. depărtare unele de altele, adică NUCI: De Sibişel.
Prin urmare vom planta caisul pe transplantare. Înmulţind nucul prin să- să fie intercalate. COACĂZE: Roşie de Versailles, In încheiere a fost ales noul
pante expuse spre est şi nord-est, unde mînţă fără altoire, obţinem puţini pomi Albă de Versailles, Roşie de Olanda, comitet. De remarcat «că tov.
nu porneşte aşa de repede vegetaţia valoroşi. De uceea, în prezent se ex­ tinînd seama de soiurile raionate Albă de Olanda, Heros, productiva [uliu Dănilă a fost reales pentru
şi unde are condiţii pentru a trăi mai perimentează pentru a se găsi cea mai şi de cele care reuşesc să se dezvolte lui Fey, Lees blac (negru). a zecea oară in comitetul de în­
mult. bună metodă de înmulţire a nucului bine în regiunea noastră, recomandăm CĂPŞUNI : Comsomolcă, Laxlon, treprindere.
prin altoire. Prin altoirea nucului pe mai jos, soiurile cele mai indicate pen­ Saxonia, Jucunda.
PIERSICUL: preferă aceleaşi so- portaltoi mai rezistenţi la secetă şi tru regiunea Hunedoara. ZMEURA: Falstaf, Malboro, Engle­ SI LVI AN MATEI
1uri ca şi caisul, dar să fie mai bo­ ger (nucul negru) vom putea extinde ză, Aurie.
gate în substanţe hrănitoare şi ume­ plantaţiile de nuci şi pe terenurile MERE DE VARA: Atrhan roşu, Bo- ALUN : Garibaldi, Hale uriaşe, Aeroportul TARQM
zeală. Nu suportă umbrirea. Pe soluri unde astăzi nu creşte. rovinka, Clar Alb, Roz de Virginia. Webb. — Deva —
argiloase reuşeşte mai bine altoit pe Pomicultorii care doresc să-şi pro­
corcoduşi, iar în solurile mai uşoare GUTUIUL: preferă soluri afinate MERE DE TOAMNĂ: Parmen au­ cure materialul săditor din aceste spe­ anunţă
se dezvoltă mai bine altoit pe piesici. şi umezeală suficientă, de preferinţă riu, Calvil roşu de toamnă, Roşu de cii şi soiuri de arbuşti şi pomi fructi­
Dă rezultate bune şi cînd îl semănăm luncile de pe marginea văilor. Cere Danzig. feri, se pot adresa staţiunii experimen­ Cursa de pasageri Deva — Si­
locuri bine luminate. tale pomicole din Geoagiu, sau direct biu — Bucureşti şi retur circu­
toiul, însă fructele nu sînt întotdeauna MERE DE IARNA: Sovari, Renet, pepinierelor acesteia din Orăştie şi lă în zilele de luni, miercuri şi
de aceeaşi calitate ca şi ale plantei- CĂPŞUNILE şi FRAGII: preferă Baumann, Patul, London, Pepping, Haţeg. Materialul săditor din pepinie­ vineri, cu plecarea de la Şău-
mamă. soluri bogate şi umede. Suportînd um­ Wagner premiat, Frumos galben, De­ rele staţiunii este sănătos, neinfectai leşti (aeroport) la orele 12,55.
ilirea, le putem planta pe sub pomi licios roşu, lonathan, Ontario, Cor- de anumite boli care atacă pomii sau
CIREŞUL: preferă locurile luminate şi în locurile mai puţin luminate, de inoşe de Mada, Roşii de Geoagiu, Poi- arbuştii fructiferi. Dacă pomilor pro­ Tariful este următorul: Deva
puternic cu soluri afinate, bogate în pe lîngă case. nic etc. veniţi din acest material li se fac — Bucureşti 194 lei ;¦ Deva —
var. Nu este pretenţios la umezeală, tratamentele recomandate după plan­ Sibiu 73 lei.
COACĂZELE: la fel ca şi căpşunile PERE DE VARĂ: Magdalena verde, tare, alunei există toată garanţia că
diţiuni pe locurile cele mai sărace în preferă solurile bogate şi umede, su­ Untoasă Amanlis, Williams, Timpurie ei se vor dezvolta riguros, vor da pro­ ' Informaţii suplimentare se pot
apă. Reuşeşte să se dezvolte bine dacă portă umbrirea şi poate fi cultivate în de Trevoux, Favorita lui Clapp. ducţie bogată şi de bună calitate. obţine la telefon nr. 52 Deva.
este altoit pe cireş sălbatic sus în locurile de sub pomi şi pe lîngă casă.
coroană penlru ca trunchiul să fie for­ PERE DE TOAMNA: Triumf de big. agronom MEZA NICOLAE
mat din pomul sălbatic. AGRIŞUL: este mai rezistent la se­ Viena, Untoasă, Hardy, Buna Luiză, cercetător la staţiunea
cetă, dar nu suportă umbrirea. Untoasă, Clairgeau (Clerjo), Untoa­ experimentală pomicolă
să Diel, Ducesa de Angouleme (An-
gulein).
.VIŞINUL': reuşeşte să se dezvolte ZMEURA: nu-i pretenţioasă la lu­ PERE DE IARNA: Cure (Chiure) din Geoagiu