Page 50 - 1958-03
P. 50
Pag. 4 n: r:.:ur. socialismului Mr. 1008
iSaTflimStBirrîriT htssa* -ssssă
Mişcarea grevistă din ţ ă r i l e c a p i t a l i s t e
u i • juitlm jeJbews i l i i ¦ ju ltU r iM e ş4 3 m • .u U im a U ş t ir i- PARIS. — 13 (Agerpres). In Aviation" din Chatillon ţin zil
Franţa continuă mişcarea gre nic cite o grevă de o oră. Ei
In ţările vest-europene ; Gaillard avertizat Pentru tratative vistă a oamenilor muncii care cer majorarea cu zece la sută
luptă pentru drepturile lor şi a salariilor. La 11 martie ei au
la amploare mişcarea împotriva PARIS 13 (Agerpres). După la nivel înalt pentru îmbunătăţirea condiţiilor declarat o grevă de 24 de ore.
înarmării atomice cum transmite agenţia Reuter, de trai. .
Partidul republican-social (foş PARIS 13 (Agerpres). Nume mai grabnic. Datorită gestului De patru zile sînt in grevă
BONN 13 (Agerpres) Cores care .va . fi. primul dintr-o serie roşi corespondenţi de presă oc sovietic, şansele convocării u- La 11 martie, peste 2.000 de muncitorii de la întreprinderea
tii gaulişti), care nu au luat cidentali subliniază că ideea nei conferinţe la nivel înalt au muncitori de la uzina „Miche- „Rodioseta" din Lyon care cer
lin“ din Clermond — Ferrand majorarea salariilor.
au încetat lucrul cerînd mărirea
salariilor. După ce directorul a ?
refuzat să-l primească pe repre
zentanţii greviştilor, organizaţii TEL AVIV 13 (Agerpres)
le sindicale ale uzinei au che TASS anunţă: Ziarul „Kol
mat pe muncitori să continue Haam“ anunţă că la 11 martie
lupta pînă la satisfacerea de
plină a revendicărilor lor. hamalii din portul Haifa au 'de
clarat grevă. Hamalii cer redu
De trei săptămîni specialiştii
tehnicieni de la uzina „Nord cerea impozitului pe venit care
reprezintă o bună parte din cîş-
tîgul lor.
pondenţii de presă occidentală întreagă de mitinguri şi mani încă o atitudine oficială faţă de convocării unei conferinţe la ni sporit considerabil". Ziarul „Dai SITUAŢIA DIN INDONEZIA
aflaţi în capitalele diferitelor ţări festaţii de protest împotriva înar problemele nord-africane, a co vel înalt în vederea destinderii ly Telegraph" consideră* de a- S. U. A. continuă uneltirile împotriva
vest-europene relatează în una municat singurului său reprezen relaţiilor internaţionale continuă semenea că acceptarea de către. guvernului legal de la Djakarta
nimitate că în ultimele săptă- mării atomice. Observatorii po tant în guvernul Gaillard, mi să se afle în centrul atenţiei U.R.S.S. a convocării unei con
rrnni mişcarea împotriva înar litici sînt de părere că .această nistrul forţelor armate Chaban cercurilor largi alo opiniei pu ferinţe a miniştrilor de Exter
mării atomice a luat o amploare campanie va atrage simpatia şi blice mondiale. In aceste cer ne „este un pas înainte pe ca
sprijinul unor mase din ce în ce
uriaşă. în toate aceste ţări. mai largi ale populaţiei ves.t- Dclrnas, să se menţină „în stare curi se recunoaşte că iniţiative lea spre convocarea unei con
„Curentul de opinie împotri gerinane11, relatează Associated de alarmă". Citind cercurile po le şi poziţia U.R.S.S. în legă ferinţe la nivel înalt". WASHINGTON 13 (Agerpres) turor diplomaţilor americani din
va înarmării. atomice, relatează Press. litice de la Paris, agenţia Reu tură cu convocarea unei ¦confe O serie de ziare scot în evi Evoluţia situaţiei din Indone Asia de sud-est la;.care urmează
corespondentul agenţiei Asso ter interpretează această mă rinţe la nivel înalt oglindesc, zia continuă să îngrijoreze •di să se discute, - potrivit agenţiei
ciated Press, este deosebit de pu Corespondentul agenţiei . mai sură ca un avertisment dat pre dorinţa sinceră de pace şi trata denţă contrastul dintre poziţia plomaţia americană întrucît pla Associated Press, „situaţia din
ternic în ţările vest-europene sus menţionate arată că am tive a acesteia. sovietică şi atitudinea negativă nurile de subminare a unităţii Indonezia şi urmările sale asu
ploarea pe care mişcarea 'împo a guvernului SUA faţă de con Indoneziei nu au putut fi tra pra americanilor". Această con
duse în viaţă. Dimpotrivă, de ferinţă este considerată în cer
care au avut direct de suferit de triva înarmării atomice a luat-o mierului Gaillard în sensul că „Faptul că ruşii au acceptat vocarea conferinţei la nivel înalt. barcarea trupelor guvernamenta curile oficiale americane drept
pe. urma . bombardamentelor in în ' diferitele ţări vest-europene acest partid ar fi gata să se convocarea unei conferinţe a „Washingtonul, scrie „Neue le în insula Sumatra pentru a „o a doua etapă" de stabilire a
Zurcher Zeitung" îşi menţine re acţiona împotriva forţelor rebe poziţiei Statelor Unite pentru a-
timpul celui de-al doilea război provoacă îngrijorări serioase con retragă din guvern dacă primul miniştrilor de Externe, cerută zervele faţă de eficacitatea tra le stă mărturie faptului că po sigurarea „intereselor lor“ în
mondial. ducătorilor atlantici. „La cartie de Occident, scrie „Gazette de tativelor. la nivel înalt". Aceste porul indonezian este ferm ho- Indonezia. După declaraţiile fă
rul general N.A.T.O. ştirile des ministru ar face prea multe Lausanne" confirmă impresia că rezerve americane sînt însă tărit să-şi apere cuceririle sale cute mai demult de Dulles şi de
Aceeaşi constatare este lăcută pre intensificarea mişcărilor de U.R.S.S. doreşte ca conferinţa condamnate de opinia publică democratice. Actuala perioadă
şi de corespondentul clin Londra masă din Anglia şi din. Germa concesii în legătură cu criza tu la nivel înalt să aibă ioc cit mondială, care, după cum *scrie „a crizei indoneziene" — cum alţi oameni politici americani,
al ziarului „New York Times", nia occidentală împotriva înar „Daily Express", „doreşte pa obişnuieşte să eticheteze presa după articolele provocatoare din
Middleton, care scrie că „guver mării atomice sînt primite cu nisiană. > .• le. Amendamentul acesta a fost cea şi de aceea se pronunţă cu presa americană, articole care
nul englez are de făcut faţă li nelinişte. Generalul Norstad con adoptat de adunare cu 280 vo ioată hotărîrea pentru o confe occidentală evenimentele din In continuă de altminteri să apa
nei situaţii din cele mai dificile. sideră că planurile de înarmare asupra turi contra 210. rinţă la nivel înalt". ră şi în ultimul timp, reiese că
Credincios alianţei atlantice, el atomică a tuturor membrilor donezia — se caracterizează Statele Unite nu intenţionează
nu poată refuza crearea de baze pactului Atlantic trebuie puse în PARIS 13. Corespondentul A- Neplăcut surprins de acest Aceeaşi părere este exprima să renunţe la politica lor de
atomice pe teritoriul Angliei. aplicare cit mai curind. Dificul gerpres anunţă ‘ La 12 martie vot, după cum relatează France tă şi de corespondentul agen printr-un sprijin evident pe ca sprijinire a uneltirilor împotriva
Dar in ultimul timp presiunea tăţile întîmpinate în această pri au avut loc în Adunarea Na Presse, primul ministru Gai ţiei Reuter care subliniază că guvernului legal al Indoneziei.
vinţă 'de guvernele ţărilor at ţională franceză dezbaterile asu llard a pus chestiunea de în „obiectivele guvernului ameri re cercurile politice occidentale
opiniei publice a devenit atit de lantice provoacă de aceea îngri pra proiectului, guvernamental credere în legătură cu ansam can împotriva conferinţei la ni Unele ziare americane lasă să
jorări serioase. privind reforma constituţiei. blul proiectului. Votul de încre vel înalt sînt respinse de opi îl acordă forţelor rebele pe di se înţeleagă că după presiunile
puternică incit observatorii po dere va avea loc la 18 martie nia publică din Europa şi din de ordin politic, la Washington
ATENA 13 (Agerpres) După După cum se ştie, acest pro a. c. alte regiuni. Opinia publica verse căi. se acordă mare însemnătate
litici îşi pun întrebarea cum va cum transmite din Katerini, co- iect are un caracter profund mondială, inclusiv cea america aplicării în practică a unor mă
pute.a guvernul să ignore aceas antidemocratic şi e] urmăreşte nă, doreşte conferinţa Est — Potrivit, declaraţiilor unor suri concomitente de presiune
îngrădirea considerabilă a pre Vest". economică asupra Indoneziei.
tă presiune, care se exercită.nu rogativelor parlamentului în fa personalităţi oficiale americane, Ziarul „New York Times" se re
voarea puterii executive. Proiec feră astfel la închiderea exploa
numai de către laburiştii din la 14 martie urmează să aibă tărilor petrolifere americane din
Sumatra pentru „a lipsi astfel,
opoziţie ci şi de un număr în loc in Taivan o conferinţă a tu- scrie ziarul, guvernul de la
Djakarta de majoritatea devize
semnat de conservatori". ¦3 O lor sale străine necesare pen
tru alimentarea populaţiei din
O deosebită amploare a, luat respondentul ziarului .„Avghi“, tul de reformă interzice astfel m atra, ei vor primi ajutor mi insula Java şi din alte insule
litar din partea blocului din arhipelagul indonezian".
mişcarea împotriva înarmării Consiliul municipal al acestui deputaţilor iniţiative în proble In decurs de numai trei luni, tele Unite — urm ăresc să-şi S.E.A .T.O . Nu sînt lipsite de
atomice şi în Germania Decidem oraş a votat o moţiune în care mele creditelor şi alocaţiilor. De în capitale şi continente diferite, unească eforturile şi sub m asca semnificaţie dealtfel nici m ane Preşa americană arată totoda
fală unde lozinca luptei „împo- arată că este împotriva 'instalării asemenea, proiectul prevede mo omenirea a fost m artora efortu falsă a „pericolului comunist" vrele pe care nave ale flotei a
(riva morţii atomice" a devenii de baze de rachete în Grecia dificări însemnate în ce priveş rilor vizibile şi disperate pe care să-şi intensifice pregătirile de V !I-a am ericane ie efectuează în tă că 'diplomaţia S.U.A. consi
azi .„cea mai .populară lozincă De asemenea guvernul este so te acordarea votului de încrede le fac apologeţii unui nou răz război. Rolul principal în acea apropierea litoralului indone
politică", după. cum • subliniază licitat să nu accepte instalarea re. Se ştie că în prezent guver boi mondial pentru a-şi întări stă acţiune îl au fără îndoială zian. deră guvernul actual de la Dja
corespondentul agenţiei Associa de baze atomice în Grecia. nul pune chestiunea încrederii pactele şi blocurile m ilitare — Statele Unite care, aşa cum a
ted Press. ori de cite ori este vorba de o chemate să justifice „unitatea" devenit cunoscut în decembrie D iscutarea situaţiei din Indo karta şi persoana preşedintelui
Tipografii din Atena, în ultima problemă politică, economică sau Occidentului şi să dovedească la Paris, urm ăresc cu orice chip nezia la sesiunea de la Maniila
„La 23 martie adversarii. înar lor adunare generală, au . votat socială în jurul căreia există li forţa şi tăria acestuia. o unificare a pactelor occidenta a blocului agresiv S.E.A.T.O ., Sukarno ca fiind de cealaltă par
mării atomice vor deschide cam o moţiune prin'care'cer guver tigii între guvern şi Adunare. In le, iar participarea personală la acum cînd guvernul central de
pania lor împotriva înarmării a- nului şi conducătorilor politici să cazul cînd adunarea nu acordă Rînd pe rînd, Parisul (unde sesiunile tuturor acestor pacte a pune eforturi intense pentru nor te a „intereselor Occidentului".
tomice. In această zi ei vor or nu accepte instalarea de baze guvernului încrederea cerută, gu m alizarea situaţiei bucurîndu-se
ganiza un miting la Frankfurt, atomice. în Grecia. vernul este obligat să demisione a avut loc în decembrie anul celui mai înfocat adept al răz de sprijinul larg al maselor largi — O—
ze. Proiectul de reformă prevede trecut sesiunea principalului bloc boiului — secretarul de stat al populare, ajutorul — ascuns sau
Situaţia grea a studenţilor înlocuirea chestiunii de încredere agresiv — N.A.T.O.), apoi An S.U .A ., Dulles — e un indiciu în făţiş — acordat insurgenţilor Popoarele arabe resping
din Germania occidentală cu mai multe moţiuni de neîn constituie, fără îndoială, un a-
credere care nu pot duce la răs kara (unde s-au întrunit repre plus al intenţiei S.U.A. mestec grosolan în treburile in planul creării unui pact
BONN 13 (Agerpres). Pos- larizării slabe, asistenţii univer turnarea guvernului. Deputaţii zentanţii pactului de la Bagdad) Şi lucrul acesta a şi fost con terne ale unui stat suveran, in
:uf de radio din Berlinul occiden sitari sînt obligaţi să-şi mai care se vor abţine de la vot vor dependent, membru al Organi mediteranian
tal -ă- transmis un reportaj asu caute de lucru şi nu se pot ast putea fi excluşi temporar de la iar în prezent M aniila (unde se firm at. In discursul rostit în zaţiei Naţiunilor Unite cu care
pra situaţiei şcolilor vest-ger- fel ocupa de munca ştiinţifică şi lucrările parlamentului. Proiec „sfătuiesc" participanţii blocu cadrul primei şedinţe, Dulles a toate puterile occidentale între CAIRO 13 (Agerpres). Opi
mane. tul înlătură astfel pentru gu lui m ilitar agresiv S .E .A .T .O .) ţin relaţii diplomatice normale. nia publică arabă respinge pla
didactică". vern riscul de a fi răsturnat, au trebuit să găzduiască sesiuni pus imediat accentul pe orien Acest amestec este aspru criti nul americano-francez cu pri
In acest reportaj se arată că In reportaj se arată mai de risc implicat de punerea ches menite — prin chem area celor tarea m ilitaristă a S.E.A.T.O., cat de către omenirea iubitoa vire la crearea aşa numitului
studenţii vest-germani au de fă tiunii de încredere în forma ei de sus (a am ericanilor) — să subliniind necesitatea intensifi re de pace. pact mediteranian, corisiderîndu-l
parte că, potrivit unui memoriu actuală. agraveze şi mai mult actuala în cării legăturilor dintre S.E.A.T.O ca o nouă încercare a Occiden
cut faţă unor condiţii de trai elaborat de mai mulţi profe cordare internaţională, să creeze şi celelalte blocuri militare oc Faptul că sesiunea de Ia .M a tului de a intensifica influenţa
sori şi decani, statul ar trebui In cadrul şedinţei din 12 mar noi pericole pentru cauza pă cidentale. Dulles a ţinut să re niila a pactului S.E.A.T.O . are imperialistă în ţările Africii de
şi de învăţătură extrem de gre să aioc.e aproximativ 100 ’ mi tie, deputatul gaulist Triboulet cii mondiale. La drept vorbind, marce că S.E.A.T.O. are de ju Ioc tocm ai în perioada cînd e- nord şi de a le atrage în pac
le. „La Mtinchen 14.000 stu lioane mărci pentru a îmbunătă a prezentat un amendament care pînă acum socotelile de acasă cat un rol im portant în Asia de îorturile popoarelor pentru men tul agresiv N. A. T. O. Presa
ţi cit. de cit situaţia studenţilor prevede obligaţia pentru guvern ale am ericanilor nu s-au prea sud-est. ţinerea păcii, pentru convocarea din Cairo atrage atenţia asupra
denţi locuiesc în: camere care şi a universităţii in general, de a pune chestiunea încrederii potrivit cu cele de la amintitele unei conferinţe la nivel înalt se faptului că iniţiatorul noului
în forma ei actuală în probleme sesiuni. La sesiunea de Ia Paris, Dl. Dulles a ezitat să se re Intensifică şi cunosc o amploare bloc este din nou Dulles, al că
pot găzdui in mod normal cel le de politică externă, în proble unii participanţi au declarat fere concret la rolul S.E.A.T.O . tot mai mare, face ca ea să rui nume în lumea arabă este
mult 6.000 persoane. Numeroşi mele unor tratative internaţiona în evoluţia situaţiei din Indo constituie o acţiune vădită de legat de politica agresivă a Sta
deschis că ţările lor refuză să nezia, dar acesta a devenit deja a împiedica evoluţia normală a telor Unite. După cum scrie
prim ească arm a atom ică, Ia An cunoscut şi-l vom aminti şi noi. situaţiei internaţionale, de a ziarul „Al Ahbar", noul pact
kara, sub presiunea crescîndă a Deşi situaţia creată în Indone crea noi prejudicii cauzei păcii mediteranian" este conceput în
opiniei publice din ţările respec şi securităţii popoarelor. aceleaşi scopuri ca şi N.A.T.O.,
studenţi trebuie să muncească illiliiiii Scurte ştiri • zia prin acţiunea separatiştilor S.E.A.T.O. şi pactul de la Bag
noaptea pentru a-şî putea plăti tive, s-a refuzat înarm area ato din Sum atra pune în primejdie CONST. MACOVEI dad.
taxa la facultate. Din cauza sa- MANILLA. — Potrivit surselor ame Attila" din Budapesta a prezentat re mică a participanţilor. E acum unitatea ţării, aşa cum a şi de
ricane, în şedinţa secretă din după a- cent în premieră prima piesă ungară rîndul membrilor S.E.A.T.O . clarat preşedintele Sukarno, a-
—.«? »— miaza zilei de tl martie a sesiunii Con despre contrarevoluţia din octombrie ceastă situaţie e o chestiune in
siliului pactului S.E.A.T.O. a fost a- 1956 din Ungaria. Piesa este întitu După cum se ştie, în prezent, ternă a Indoneziei şi orice aju
In Cuba doptată o hotărîre cu privire la un lată „Cu ochii legaţi" de Fejer Istvan. are loc la M aniila, în Filipine,
schimb de informaţii între blocurile o întrunire a participanţilor la tor acordat rebelilor constituie
7 5 .0 0 0 de sfudenfi militare N.A.T.O., S.E.A.T.O. şi pac PARIS. — In Algeria se desfăşoară blocul agresiv al Asiei de sud- un am estec în treburile interne
şi e l e v i in grevă tul de la Bagdad. lupte înverşunate. In ultimele 24 de est — S.E.A.T.O. Deşi organi ale ţării. Totuşi, în pofida aces
ore în regiunile muntoase din Bissas zatorii s-au străduit să păstreze tei declaraţii, a devenit limpede
HAVANA 13 (Agerpres). Co HELSINKI. — In întîmpinarea săr au fost ucişi 54 de insurgenţi alge o discreţie semnificativă asupra că pactul S.E.A.T.O. nu e străin
bătoririi a 40 de ani de' la constitui rieni. Pierderile suferite de trupele ordinei de zi precise a sesiu de acţiunea elementelor separa
respondentul ziarului „New York rea Partidului Comunist din Finlanda, franceze nu sînt anunţate. nii, aceasta a devenit cunoscu tiste din Sum atra. Ba, dim potri
ziarul „Kansan Utiset" publică o che tă ca conţinind probleme mili vă. După cum scrie buletinul ar
Times" relatează că în Cuba mare a Comitetului Central al Parti MADRID. — Greva muncitorilor din tare atît din lucrările de pînă SÎMBATĂ 15 MARTIE 1958
dului Comunist din Finlanda. minele bazinului carbonifer Exturias, acum , cît şi din com entariile ce madei indoneziene, între insur
continuă greva celor 75.000 de din regiunea Oviedo, s-a extins în ul se fac pe m arginea discuţiilor ce genţi şi reprezentanţi ai SEATO
OXFORD. — Zilele acestea a avut timele zile cuprinzînd acum peste au avu t Ioc. Participanţii —- au avut loc la Singapore trata
studenţi şi.elevi din şcolile me loc la Oxford un mare miting orga 10.000 de muncitori. tive. Ca urmare a acestora, re ! SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
nizat în cadrul campaniei pentru de Australia, Noua Zeelandă, Fili- prezentanţii separatiştilor au de
dii. Studenţii au declarat că vor zarmare şi pentru interzicerea armelor CAIRO. — Intr-un interviu acordat pinele, Pakistantil, Tailanda, An clarat că, în schimbul amplasării DEVA: Ştrengărită; PETROŞANI:
nucleare care se desfăşoară în momen corespondentului ziarului „Al Masa", glia, Franţa şi, bineînţeles, Sta cinema „Alexandru Sabia": Cinema de
continua greva pînă la instau ministru! adjunct ai Afacerilor Exter de baze pentru rachete în Su altădată; cinema „7 Noiembrie": BARU MARE: Dansez cu tine- 1LIA
înălţim i- ALBA IULIA: Intîlnire la Asasinatul din str. Dante; ZLATNA
rarea . păcii în ţară. Reprezen bal; ORĂŞT1E: Dispărut fără urmă ; Fiica mea trăieşte la Viena; TE1UŞ
SEBEŞ: Ei iubeau viaţa; BRAD ; Lu Vultur 101 ; APOLDU DE S U S : Unde
tanţii tineretului au stabilit con mea tăcerii; HAŢEG: Găile dragostei; nu zboară vulturii; SIMBRIA: Don
Quichotte; LONEA: Gcrvaise.
tacte cil toate organizaţiile sin
dicale' din ţară în scopul orga
nizării unei greve generale. tul de faţă în întreaga Anglie. In ca ne al Yemenului, El Amri, a declarat
că imperialismul şi agenţii săi au
depus pînă în ultima clipă toate e-
forturiie pentru a împiedica încheierea
După cum reiese din relătă- drul acestui miting au luat cuvîntul
rilei presei, dindu-şi seama de Patrioţi vest-germani judecaţi pentruprintre alţii scriitorul J. B. Priestley şi SELECTIU NI DIN PRO GRAMUL DE RADIO
răspândirea adevărului despre U.R.S.Sistoricul Philip Toynlţec.
instabilitatea situaţiei sale, Ba Programul 1 : 6,20 Din activitatea
G .A .S.; 6,45 A sosit poştaşul ; 7,40
tista .recurge în' prezent, la .mat ROMA. —- j Dup cum transmite a- alianţei Yemenului cu Republica Arabă Muzică populară romînească; 8,00 Ma gramul 11 : 14,40 Program de melqdi
genţia France Presse, ziarul italian teriale din presă; 9,30 Roza vuituri populare; 15,10 Cîntece revoluţionare
nevre menite să slăbească for „Corriere delia Sera'-1 din Milano pu Unită. . . BONN 13 (Agerpres). La tri tieă. „Noi am vrut să facem cu lor; 10,00 Muzică distractivă; 11,03 16,30 Prin sălile de concert ale Capi
blică o corespondenţă din New York PARIS. — In seara zilei de 11 mar bunalul din-Dusseldorf .a-început noscut adevărul despre U.R.S.S. Melodii populare sovietice; 12,15 Con falei; 17,15 Tribuna Radio; 17,30 Mu
ţele de rezistenţă. Guvernul a la 11 martie procesul, a 8 patri şi să demascam minciunile şi cert de estradă; 14,00 Mic concert de zică de estradă! 18,05 Muzică popu
tie , în cartierul, Latin a avut loc ,o muzică populară romînească; 15,05 Iară rom înească; 19,00 Cîntă Florii
hotărît. să „restabilească" garan Gîntece de dragoste; 16,15 Vorbeşte Dorian; 21,15 Concursul „Cine şti:
Moscova; 17,25 De la strămoşi pentru cîştigă" ; 22,00 Muzică de d a n s; 22,3(
ţiile constituţionale în ţară, in în care anunţă că intr-un raport se demonstraţie a studenţilor ia care an oţi vest-germani aduşi in faţa calomniile născocite de reac- nepoţi; 19,15 Tin comoara folclorului La sfîrşit de săptămână, cinice, joc ş
cret generalul Norstad, comandantul luat parte cîfeva mii de persoane. Ma justiţiei pentru activitatea lor ţiune despre Uniunea Sovietică. nostru; 19,45 Răspundem ascultători voie bună; 23,15 Muzică simfonică
clusîv în provincia Griente, un suprem aj .•N.A.T.O., a,-desemnat prin- nifestaţia a avut un caracter an.tifas- în favoar.ea ştrîngerii. relaţiilor Pentru aceasta ne aflăm azi în lor; f9,55 Noapte bună, copii) 21,00 23,55—0,50 Muzică de dans.
T j~ Muzică uşoară ; 21,15 (cronica eveni
de sînt grupate forţele principale mentelor internaţionale; 21,30 Muzică BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,0
de d a n s; 22,30 Muzică de dans. Pro 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00
ale rebelilor. •* .: tre alte ţări -şi- Italia ca-ţară unde să . d e,.prietenie ..cu U.R.S.S. . ¦ faţa justiţiei". 19,00; 20,00; 22,00; 23,52 (progra
se construiască baze pentru rachetele Răspunzînd acuzaţiilor calom Agenţia DPA subliniază că mul I); 14,00; 16,00; 18,00; 21,00
Dar. în ciuda aşa zisei „res balistice americane. GENEVA. — Intr-o declaraţie dată 23,00 (programul 11).
publicităţii de patru secretari generali nioase aduse , de procuror, unul acesta este unui din primele pro
tabiliri"' a garanţiilor constitu ai federaţiilor sindicale din Maroc, din acuzaţi, dr. Busch, a decla cese dintr-o serie care urmează
ţionale, in Cuba- continuă ares MOSCOVA. — La 18 martie se va Tunisia;- Algeria şi Libia se cere gu rat ca singura „vină" a celor să aibe loc în cursul acestei
tarea- şi urmărirea .persoanelor deschide la Moscova concursul inler- vernului francez să pună capăt răz 8 patrioţi vest-germani aduşi. în luni împotriva unor cetăţeni
indezirabile, activitatea ^partide-, naţidnal de pian - şi . vioară înfch'inat boiului din Algeria şi să acorde po-' .faţa justiţiei.constă în aceea că vest-germani 'care critică actua-
lor d e 'onozifie-a'fost interzisă,- memoriei "lui P. 1. Ceaiko'vski.
operează arestări Tn masă în porului nigerian dreptul de a-şi făuri eî au vru,t să răspîndească a; . la politică' a guvernului Aden-
nodurile tineretului. BUDAPESTA. - Teatrul „Jozsef propria sa soartă. devărul despre realitatea sovie- aiier.'
Redacţia şi administraţia ziarului str, 6 Martin or. 0, telefon : 1S8 —.189. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale e 1 i K. nr, 236.320 din 6 noiembrie 1949, — Iipurulj lutrepnndeiea Foligralica „1 Mal" — DEVA.
