Page 51 - 1958-03

$ -©e e L * * c *--i ?-*-* ©o ©
Fruntaşi în t
: de la G ura-B arza
NICOLAE OPREA
strungar
GHEORGHE TUDOR
lăcătuş
MARIANA BALUŢIU
tehnician
Fiecare ţăran muncitor
trebuie să înţeleagă că
desfiinţarea răzoarelor
este în propriul său
interes
Ţăranii muncitori au luptat
veacuri de-a rindul pentru a a-
vea pămint şi unelte eu care să
muncească mai bine şi mai u-
şor. Acum, visul nostru, al ţă­
ranilor muncitori, s-a împlinit.
Pămîntul este al nostru, al ce­
lor ce-1 muncim. Avem la înde-,
mînă şi un'lte cu care-1 putem
lucra uşor şi bine. Industria
no stră socialistă fabrică trac­
toare şi diferite tipuri de ma­
şini moderne care iau drumul
satelor, pentru a uşura străda­
nia ţăranului muncitor şi pentru
a-1 ajuta să smulgă pămîntului
rod bogat.
Dar, fiecare ţăran muncitor
poate să-şi dea acum seama că
tractorul, combina, secerătoarea-
legătoare, sau cultivatorul tras
de tractor, nu pot fi folosite pe
parcele de pămînt individuale,
care, în multe cazuri, nu au o
lăţime mai mare de 3-4 m. De
aici se naşte necesitatea des'-
fiinţării răzoarelor şi a unirii
micilor parcele de pămînt în
tarlale mari, care să permită
mecanizarea lucrărilor agricole.
0 mare parte a ţărănimii mun­
citoare a înţeles acest lucru.
Zilnic, n meroşi ţărani munci­
tori, luminaţi de învăţătuia par­ tivei meşteşugăreşti „Unirea"
tidului îşi dau s^aţna că dru­
mul muncii în comun este dru­
mul pe care trebuie să mergem
Pr o l e t a r i d /.v t o a t e ţ ă r i l e , u u i t i -v ă i
Anul X Nr. 1011 Marti 18 martie 1958 4 pagini 20 bani
OBIECTIVELE PROPUSE
SIMERIA — (de la şubredacţia noastră voluntară). In printr-o gospodărire bună
cinstea zilei de 1 Mai, muncitorii Atelierelor G. F. R. Simeria
au răspuns chemării la Întrecere lansată de către Atelierele Ani studiai in consiliul de condu­ de porumb din anul acesta vom folosi
C. F. R. „Griviţa Roşie“ din Bucureşti. Ei s-au angajat să rea­
lizeze planul global de producţie in proporţie de 100,2 la su­ cere al gospodăriei colective „Griviţa săminţă din soiul Viscosin. Acest lucru
tă, să sporească productivitatea muncii faţă de plan cu 1,5 la
sută, să reducă preţul de cost cu 1,5 la sută şi să facă economii roşie" din satul Spini, raionul Orăş- ne va da~posibilitalea să depăşim pro­
tn valoare de 150.000 lei. Pe lingă aceste angajamente, ei
s-au mai obligat să lupte pentru Îmbunătăţirea calităţii reparaţii­ tie, chemarea la întrecere socialistă, ducţia planificată cu 50 la sută. Culturii
lor locomotivelor şi pentru menţinerea calităţii vagoanelor. Tot
in această perioadă, vor reduce termenul de imobilizare în re­ pornită de membrii gospodăriei agri­ iutumilui îi va fi acordată o mai mare
paraţie la locomotive cu 3 la sută faţă de norma tehnică şi cu
cole colective din Miercurea, raionul atenţie, astfel tncît producţia medie să
5 la sută la vagoane.
S-au mai luat şi o seamă de angajamente privind latura Sebeş. fie depăşită cu 10 la sută. 'Aceasta o
social-culturală. Astfel, conducerea atelierelor şi comitetul de In această chemare, care oglindeşte vom realiza prin introducerea meto­
întreprindere vor sprijini efectiv terminarea a numeroase lucrări
ca : introducerea apei potabile la cantina de la atelierul triaj dorinţa de a face ca belşugul să fie dei de repartizare a loiuiui cultivat cu
instalarea unei staţii de radioamplificare la secţia V-a vagoane,
amenajarea complectă a unui vestiar pentru grupa de vopsitori, toi mai mare şi munca noastră iot tutun, pe familii, cointeresind colecii.
sprijinirea beneficiarilor de credite pentru terminarea a 30 de
locuinţe individuale ale muncitorilor etc. mal spornică, am *• „ „ , Co,lectiviştilor ti oiştii tn obţinerea
Intîlnlt obiective ca- :
Pentru sprijinirea acţiunii de culturalizare, se va aloca din re, prinir-o gospo- f R C iSpilii S ili u^nor producţii spo­
fondul Întreprinderii la clubul C.F. R. suma de 40.000 lei. dărira chibzuită a J d ‘lU S p i n i rite.
S. MUNTEANU treburilor colectivei, & Slntem tnlruto-
nu numai că pot fi
tul de acord pentru 7 'Lăcătuşul Octdvtăn rA dfim de lă Atelierele W fdtâlă Gură BafdărăreTne-
nalizale, dar chiar şi depăşite. folosirea la lucrările din gospodărie a rite deosebite în producţie. Lacrînd cu multă pricepere la maşina de găurii»
In ce priveşte obiectivul „terminarea braţelor de muncă pe care le avem. el reuşeşte să depăşească norma în m edie ca 15 la sută.
In clişeu : O davian ’Achim în pli nă activitate.
tnsămlnţarilor cu 5 zile înainte de Consiliul de conducere al gospodăriei
............. ...................— — —--- —--- ------------------------------------------------------------------------------------------
termen" socotim că potrivit condiţiilor se va strădui să organizeze astfel lu­
pe care le are gospodăria noastră vom crările incit să nu fie nevoie de an­
termina însămînţârile înainte cu 5 zile gajarea braţelor de muncă străine, pen­
de termenul fixat. tru efectuarea lor. In vederea realizării
Un atelîer de lenjerie Brad, ţinînd seama de cerinţele In problema dezvoltării fermelor de acestui obiectiv, planificarea şt exe­
animale — sectorul zootehnic — ţi­ cutarea la timpul optim, a fiecărei
la Sebeş... cetăţenilor, a deschis zilele tre­ nînd seama că suprafaţa agricolă pe lucrări agricole, ne va ajuta să înde­
care o are gospodăria noastră este mai plinim obiectivul tn proporţia prevăzută
De curînd, în cadrul coopera­ mică decît cea a gospodăriei colective tn chemare.
din oraşul Sebeş, s-a deschis un cute un atelier de croitorie de din Miercurea, vom cumpăra un nu­ Colectiviştii din Miercurea, aa pro­ BANGALORE 17 (Agerpres). al R. P. Romîne, primarul Ra­
atelier pentru confecţionat len­ măr de 6 vaci. Obiectivul propus, noi îl pus de asemenea repartizarea trimes­ De la trimisul special al Ager­ machandran a spus 3 Este o fe­
jerie. Cît era de necesar un as­ categoria 1, vom depăşi însă prin cumpărarea a trială a sumei de 5 lei la zi-muncă. pres. Unul din cele mai frumoa­ ricită coincidenţă faptul că R.P,
tfel de atelier, o dovedeşte faptul 20 purcei pe care ti vom creşte în Pentru noi, colectiviştii din Spini, o- se locuri din Bangalore este Romînă a fost proclamată în
că numai în timp de 5 zile de Conducerea acestui atelier â biectioul este realizabil în forma tn parcul Lai Bagh. Adevărată gră­ 1947, — acelaşi an în care India
ia deschidere s-au şi primit 18 dină botanică, parcul conţine o şi-a dobîndit independenţa. In
comenzi cu materialul clientului fost încredinţată tov. Virgil largă şi variată colecţie de ar­ problemele interne noi remarcăm
şi alte comenzi cu materialul co­ bori, plante exotice rare. Nume­ că eforturile dv. în domeniile e-
operativei. Lupu, unul din cei mai price­ roase terase desehizînd minuna­ conomic, social şi cultural se
te panorame asupra oraşului şi îndreaptă spre construirea so­
Ca şefă a acestui atelier a puţi maiştri croitori din cadrul ferma anexă a gospodăriei, precum şl care a fost propus. Ultimul obiectiv împrejurimilor, arbori seculari cialismului şi a unei societăţi in
fost numită tov. Maria Floca, cu coroane uriaşe, punţi suspen­ care nu va mai ti exploatare. In
care depune un deosebit interes cooperativei. a unui număr de 200 de oi, dintre care al chemării: „Creşterea fondului de date peste lacuri, bolţi din flori relaţiile externe, ţâre dv. urmea­
pentru executarea la timp şi în 172 deja am şi cumpărat. bază cu 15 !a sută din veniturile bă­ de lotus, crînguri întregi de ză o politică de pace şi înţele­
bune condiţiuni a comenzilor ÎOAN P1RVA neşti" poale fi mărit prin valorificarea magnolii şi accacias înfloriţi, gere între naţiuni, bazată pe
primite. Pentru a asigura mare parte din produselor contraciaie cu statul şt a toate acestea îndreptăţesc denu­ principiile coexistenţei şi cola­
La Certej s-a deschis veniturile ce ni le vor aduce fermele altor mijloace de care dispunem, re- mirea de „Paradisul din Ban­ borării constructive între ţări cu
PARASCH1VA DEMIAN o brutărie galore", dată de localnici, ca şi siU rne sociale diferite.
de turiştii străini, acestei gră­
...şi unu! de croitorie De mult timp se simţea nevo­ de animale, aa fost cumpăraţi încă de pariizîndu-se astfel 20% din totalul dini veşnic înflorită. Frumuseţei i pa ce a vorbit apoi despre
ia unei brutării la Certej. La 1 naturale a parcului i s-a adău­ oraşul Bangalore, primarul din
la Brad martie a. c., rafturile raioanelor pe acum 6 bol, pe care îi vom preda venitului bănesc realizat în cursul a- gat sîmb'ătă seara o iluminaţie Bangalore a rugat pe tovarăşul
aiimentare ale magazinelor co­ şi decorare feerică în cinstea Chivu Stoica să transmită
Conducerea cooperativei meş­ operativei din localitate, s-au staiului pe bază de contract. Dacă pen­ cestui an. primului ministru romîn şi a poporului romîn salutul şi ură­
teşugăreşti „Crişan“ din oraşul umplut cu pîine proaspătă, pro­ tru realizarea primelor două obiective Pentru realizarea lutiir'or acestor o. persoanelor bare îl însoţesc. rile de bine ale locuitorilor ora­
dusă în brutăria ce a iuat fiinţă propuse gospodăria noastră are posibi­ şului. După încheierea cuvîntă-
aci. lităţi mat puţine, în schimb tn ce bieciive, aşa oum au fost enunţate mai Oaspeţii romîni au venit să ia rii, primarul a dăruit preşedin­
sus, not ne străduim să organizăm parte la întrunirea cetăţenească telui Consiliului de Miniştri al
Brutarul Petru Curteanu îşi cît mai birie munca în gospodăria noas­ a.locuitorilor din capitala Myso- R. P. Romîne o frumoasă case­
dă tot interesul pentru a pune relui. Marea sală de întrunire tă sculptată, ca 'dar al cetăţeni­
la dispoziţia muncitorilor o pîine priveşte obţinerea unor producţii spo­ tră, astfel ca modul de desfăşurare a a „Casei de cristal" din mijlo­ lor capitalei Mysorelui.
gustoasă şj de bună calitate. cul parcului a răsunat de anlau-'
rite de cereale la ha., credem că vom lucrărilor şi buna gospodărire a trebu­ zele numerosului public care a A luat apoi cuvîntul tovară­
ŞTEFAN AlORARU salutat sosirea oaspeţilor. Au şul Chivu Stoica.- După ce a
realiza şi depăşi producţia astfel: ia rilor in gospodărie, să fie factorii care luat cuvîntul primarul oraşului mulţumit pentru primirea făcu­
grîu de toamnă ne vom strădui să ne ajută ta îndeplinirea şi depăşired Bangalore, dl. Ramachandran. tă, preşedintele Consiliului de
realizăm producţia planificată tn pro­ angajamentelor. Miniştri al R. P. Romîne a spus
cent de sulă la sulă. La insămîntărlle Salutînd în numele său şi a în continuare 5 Bangalore este
Slntem convinşi că realizarea obiec­ municipalităţii oraşului Bauga- încă o mărturie a muncii a con-
Iore prezenţa în oraş a preşe­
tivelor constituie mijlocul de ridicare {Continuare în pag. 4-a)-
dintelui Consiliului de Miniştri
a; bunei stări materiale a colectivişti­
lor şi va fi în acelaşi timp îndemn
pentru ca şi ţăranii muncitori rămaşi
în afara gospodăriei agricole colecti­
ve, să păşească alaiuri de noi, să
vină acolo unde sporesc recoltele la
ha., unde înfloreşte viaţa economică şi
culturală. t. '1 ' ¦*•••
pentru a ne uşura munca şi a pămîntul în întovărăşire. Prima că este în interesul lor să se CONSILIUL’ DE CONDUCERE
ne spori belşugul. dată am vorbit mai mult aşa înscrie cu tot pămîntul în înto­ AL' G.A.C. SPINI,
în treacăt, despre acest lucru. RAIONUL ORAŞTIE
Pe acest drum au păşit cu Tovarăşii de la comitetul co­
încredere toţi ţăranii muncitori munal de partid şi de la sfatul vărăşire. Aşa am făcut. In cî- ©
din satul nostru-Glrbova.
popular comunal ne-au arătat feva zile, cînd a plouat şi oa
Ne-am înscris cu toţii, că muncind în felul acesta nu menii erau acasă, membrii corni- in ultimul timp, în Teiuş s-au bare, un rol deosebit de impor­ în acţiunea de autoimplTriere»
făcut multe lucruri frumoase. tant l-a avut acţiunea de auto- De aceea, cînd s-a votat autoim-
romini şi saşi, unii în gospodă­ vom putea obţine rezultate bune, AAIHAI R1CTHER Au fost pietruite diferite străzi, împunere. Locuitorii Teinşului punerea pentru acest an, ei au
preşedintele întovărăşirii construite diferite unităţi de fo­ acordînd atenţia cuvenită aces­ răspuns cu entuziasm, propunînd
ria colectivă, alţii în întovărăşi­ Ei ne-au sfătuit că e bine să „Gîrboveana" din comuna los obştesc şi alte construcţii tei preţioase acţiuni, îşi achită să se facă diferite lucrări, pe
mergem la fiecare întovărăşit Gîrbova, raionul Sebeş cu conştiinciozitate sumele cu care apoi le-au aprobat în adu­
rea agricolă. x- .;w care au schimbat mult înfăţişa­ care au fost impuşi. Astfel O iş­ narea populară.
acasă şi să stăm de vorbă cu (Continuare în pag. 3-a) tea Gligor, Alexandru Mozeş,
Eu sînt în întovărăşirea a- rea Teittsulni. In această schini- Nicolae Trifan, Ioan Marcu şi Astfel, s-a hotărît ca în cursul
el, arătîndu-le, pe bază de fapte, mulţi alţii, în fiecare an au fost anului, din autoimpunere, să se
gricolă „Gîrboveana”. Adunarea printre primii care şi-au achi­ amenajeze Ia dispensarul sani­
tat autoimpunerile.
generală m-a ales preşedinte. tar o camei ă-spăiător cu toate
Din sumele încasate prin au- instalaţiile, pentru care au vo­
Cînd am văzut că un număr de toimpunere, în Teiuş, aşa cum tat suma de 5.000 lei, să se
am mai arătat, s-au făcut multe termine şcoala medie de 10 ani,
65 de familii, cîte are întovără­ lucruri frumoase şi folositoare. pentru care au votat suma de
10.000 lei şi să se facă un tro­
şirea noastră, mi-au încredinţat Numai în anul trecut, s-a ter­ tuar pe strada V. I. Lenin, în
minat repararea grajdului co­ care scop numai pentru ciuru­
această sarcină, m-am gîndit la munal, s-a construit o hală de itul pietrişului necesar au votat
suma de 5.000 lei.
următorul lucru : să nu le înşel montă a staţiunii, s-au reparat
totodată 15 podeţe de hotar, s-a Locuitorii Teiuşului sînt con­
încrederea, să le mulţumesc pen­ construit un pod clin beton ar­ vinşi că banii lor vor fi folosiţi
mat şi s-a continuat construirea cu chibzuinţă. Această convin­
tru această încredere prin fapte şcolii medii de 10 ani.
gere este întărită de realizările
concrete, care să contribuie Ia Aceste lucrări au mărit ş: din anii trecuţi, cînd din auto-
impuneri s-au făcut lucrări cu
dezvoltarea rapidă a întovărăşi­ mai mult încrederea cetăţenilor care teiuşenii se niîndresc.
rii. La acelaşi lucru s-au gîn­
dit de altfel toţi membrii comi­
tetului. /
Toţi — cu tot pămîntul
în întovărăşire
Această a fost prima sarcină Îstb oraşul Deva
ia care ne-am gîndit. Ne dă­
deam seama, cei din comitet, că «Gr* e9- ?•.S.>6-•0».CS<ff«i(?..ţ. ^ Pentru satisfacerea cerinţelor va. Aici se găsesc zilnic la dis­
dacă întqVărăşiţii au pămînt şi mereu crescfnde ale populaţiei poziţia consumatorilor peste 15
în întovărăşire şi în afara ei, | Printre ffuriToăsele şi vâri aţele porturi ţărăneşti ale regiunii noastre, fel al saşilor 'din l privind buna aprovizionare cu sortimente de preparate. De
lucrările din întovărăşire vor mărfuri alimentare şi industria­ menţionat că noul bufet „Ex­
fi făcute cu întîrziere şi nu f raionul Sebeş, este deosebit de atrăgător, IN CLIŞEU* Un grup de ţărani saşi din îtnpre- ţ le, forurile comerciale din re­ pres" este dotat cu un pleuma-
vom putea obţine producţii în • jurimile Sebeşului, tn haine de sărbătoare, giunea noastră au luat in ulti- reu (un sistem de ţevi) prin care
raport cu condiţiile create de i mult timp măsuri pentru des­
munca în comun. îndrumaţi şi chiderea de noi unităti comercia­ cu ajutorul unui aragaz se men­
ajutaţi de organizaţia de partid, • i- • î < >¦ H i>« * • a * • * • 9¦ <1 I : |- || »• | î j ! ! } 1 f |- « »• > 'l l i i t I » . ¦ t i • * > > t S 1 »• »• I 5 > le. ' .....
am început să lămurim pe fie­ ţine în permanenţă un circuit
care întovărăşit să înscrie fot Una dintre cele mai importări­
le unităţi deschise de curînd este de apă caldă. Această apă are
bufetul „Expres" din oraşul De-
menirea de a menţine mîncăru-
rile calde.