Page 52 - 1958-03

o W T lU l. SOCI ALlSMULUl
(m m & i
Dacă se înttmplă ' să mergi multe profituri, cît mai mulţi
'la Călan, sînt sigur că
ştii ce să admiri mai în tîi:
s cocurile înalte ale uzinei, ora-
| şul-uzină, limbile de foc de la
i semi-cocserie, ce străpung seni-
t nul cerului la distanţe aproape
egale, coloanele de fum-plmn- .
’v bnriu ,ale coşurilor, sau lumina Sirena a început să sune. Su­
vie şi zgomotul înfundat de la na puternic, ca niciodată pînă
, furnal ?.„. Ceea ce te impresio- atunci. In hală, la turnătorie, la
' naază însă mai mult aici, este
dragostea' oamenilor faţă de o-
rasşul şi uzina lor. Este o dra-
. goste puternică, pînă la pasi­
vi: : une. Acesta este de fapt şi mo- — Dar ce s-a întîmplat ? —
GHEORGHE VUCSTA v tivul pentrto care în aceste zile întrebau cîte unii.
am pornit ia drum prin uzină — II vom alunga pe Aus­
turnător şi cartierele-., oraşului. Ceea ce schnitt...
am reuşit să- aflu, în puţinele
zile petrecute în mijlocul aces­
tor oameni minunaţi, veţi citi
în rîndurîle care urmează :
Uzina iui Aiîsschnitt
Un furnal, o hală unde era nile bătătorite, strungarii cu
turnătoria, şi un mic atelier me- mîinile pline de ulei, furnaliş-
ţ canic. Cam atiît era pe atunci. tii cu şorţurile arse de seîntei-
( Şi dacă nu era de lucru şi sala- le fontei. Erau acolo toţi. Veni­
) riile erau mici, în schimb era seră să-şi ia in stăpinire uzina
7 mizeria mare şi şomerii mulţi. ce le revenea de drept.
> In uzină mai lucrează şi azi Vorbea un tovaraş de la ju­
^ mulţi muncitori care atunci, pe deţeană de partid :
i timpul cîrţd uzina era a lui — Tovarăşi ! Guvernul şi
) Ausschnitt,i formau in fiecare zi
„coadă" lai uşa direcţiei pentru
Un meci amical/a fi angajtaţi. Ii angajau pen-
tru ctieva Juni şi apoi iar ii
a concediau, pentru că afară, din­
colo de grilajul de fier, erau
( braţe mai „ieftine" (şomerii ca­
•? re n-ajveau de lucru).
FR NCÎSC MAVRUSFA .Vechiul furnal, hala plină de
turnător fum şi praf, care măcinau plă-
mînii turnătorilor, au fost mar­
ARE ADSL M EGYEŞî torii luptei duse ani de-a rîn-
dul pentru o viaţă mai bună.
turnător
Aici, în anul .1928, muncitorii,
ERONIM FOROY formînd un tot unitar, au de­
furnalist
IOAN LASCAI)
furnalist
clarat grevă. Trei săplămîni a
durat greva. In faţa voinţei
muncitorilor, direcţia uzinei a
fost nevoită să accepte unele
revendicări printre care şi mă­
rirea salariilor.
Imediat după începerea lu­
crului, după încetarea grevei,
Ausschnitt, a început să reducă
salariile şi să concedieze mun­
citorii. Jandarmii au arestat
cîţiva conducători ai grevei.
Dar asta n-a durat mult. Un an
mai tîrziu, 1929, cîrid criza e-
conornică zguduia din temelii
economia capitalistă, muncitorii
au declarat din nou grevă.
Era o iarnă cumplită. Acasă,
familiile muncitorilor stăteau
în frig şi îşi aşteptau soţii,
pii. v.i, fraţii, care erau la u-
zină. li aşteptau cu convinge­
rea că astăzi, poate astăzi, vor
aduce de mîncare. Dar patro­
nul nu ceda...
Nu cedau nici muncitorii.
Timp de trei luni de iarnă cum­
plită — decembrie, ianuarie,
februarie — a durat greva. Şi
din nou patronul a trebuii să
se recunoască învins. A accep-
t:it să reprimească pe cei con-
cediaţi. Dar apoi a început din
nou să concedieze. In uzină a
fost adus un grup de jandarmi,
cu care patronul concernului
Titan—Nâdrag—Călan, spera
să refacă liniştea.
. De cîteva ori a venit şi el
( să-şi vadă proprietatea. A ve­
<' nit cu un tren special, care a
fost tras în uzină. O maşină
mică l-a transportat la casa de
oaspeţi. Nici n-a pus piciorul
pe pămîntul uzinei. Şi acolo,
in casa aceea mare (unde as­
tăzi este creşa şi căminul dc
zi) a pus la cale noi reduceri
de salarii şi concedieri.
O singură dată a vrut Aus-
s-ehnitt să treacă prin secţii,
dar a renunţat. Era prea mare
noroiul. Un singur trotuar era,
lat de o jumătate de metru, caro
ducea de la direcţie Ia casa dc
oaspeţi. A tît!
Ce-i păsa domnului Aus-
sebnitt, că în zilele de ploaie
prin sat nu se putea trece din
scraaunza nra-ţpice-li, că suie der-.fiamilii: şul, care era din lemn. Aeri­
Pentru satisfacerea necesarului de spaţiu locativ, la Călan, pe lingă lo­
cuinţele pe::ini familişti, s-a dat în folosinţă blocul buiîacjlor. IM CL1ŞLI ;
Aspect exterior a! blocului. v>' ~
bani. Asta era preocuparea sa.
Dar nici muncitorilor nu le-a
fost mila, atunci cînd l-au izgo­
nit din fabrică. In sfîrşit, ve­
nise ziua...
VICTORIA
mecanică, la furnal, oamenii
şi-au lăsat lucrul. Cîţiva aler­
gau de la grup la grup.
— La miting, tovarăşi!
— Uzina va fi a noastră.
— A noastră va fi, tovarăşi.
In cîtcva minute, în faţa clă­
dirii principale s-au strîns toţi
muncitorii. Eram turnătorii cu
şalopetele negre de praf, cu mîi-
partidul oamenilor muncii a lio-
tărît să naţionalizeze întreprin­
derile. Să le ia din mîinile celor produs nou, pentru care sînt a-
ce au huzurit şi s-au îmbogăţit
pe spinarea celor ce au trudit
ani de-a rindul. Ineepind de azi,
uzinele, fabricile, băncile sînt
ale noastre. Intră in stăpînirea
poporului. De azi, uzina aceas­
ta intră în mîinile voastre.
Ce entuziasm ! E drept, a tre­
buit să treacă cîlejva secunde
pentru ca oamenii să-şi revină
din emoţie. Dar şi cînd s-a
dezlănţuit furtuna de aplauze!...
Era bucuria oamenilor scăpaţi
de umilinţe şi necazuri.
S-a trecut la propunerea unui
nou director.
— Să fie director Adalbert
Finta — a propus cineva.
— Bine spus, a complectat
un muncitor triai in vîrstă.
Lăcătuşul Finta este un mun­
citor vrednic. Merită !
Sute de mîini negre, pline de
praf, cărbune şi ulei, s-au ridi­
cat în sus pentru a-şi spune ast­
fel cuvin tu! privind alegerea
primului director al uzinei. Lă­
cătuşul mecanic Finta şi-a şters
mîinile unsuroase şi a schimbat
dalta şi ciocanul, cu creionul.
Din ziua aceea — 11 iunie
1948 — —a' început o altă filă
din istoria uzinei „Victoria".
La porţile mari, pe slîlpii dc
beton, a fost prinsă noua fir­
mă cu denumirea uzinei. Cea­
laltă, a fost aruncată la fier
vechi.
Prin oraşul şi uzina de azi
Atunci, cînd au fost izgoniţi,
oamenii patronului prevedeau
o catastrofă, pentru că — spu­
neau ei — muncitorii nu vor
putea să conducă uzina. Dar a-
ceşti „profeţi” ca întotdeauna
n-au avut dreptate. Muncitorii,
au dovedit că alunei cînd lu­
crează pentru ei, fac adevărate
minuni.
De asta te poţi convinge vi-
zitînd secţiile uzinei. Nimic n-a
mai rămas din vechea uzină.
Totul a fost transformai. S-au
construit noi agregate, iar sec­
ţiile au fost înzestrate cu ma­
şini şi utilaje noi. Furnalul nr.
2 este un inare agregat a
siderurgiei noastre. Prin intra­
rea sa în funcţiune, precum şi
datorită modernizării vechiului
furnal, producţia de fontă a u-
zinei „Victoria”-CăIan, a eres
cut in ultimii zece ani cu 538 la
sută !
Hala secţiei turnătorii a tre­
cut şi ea prin uriaşe transfor­
mări. A fost schimbat acoperi­
sirea este cu mult mai bună.
Ca urmare a acestora, produc­
ţia la piese turnate a crescu!
cu peste 400 la sută. Este o ci­
fră uriaşă, care nu mai nece­
sită comentarii. La unele sor­
timente depăşirile de plan ating
cifre şi mai grăitoare. Şefu
sen .F ilui plan, tovarăşul Lu­
dovic Kobath ne-a pus în faţă
zeci de dosare cu cifre şi fap­
te din istoria uzinei. Inlr unu;
din dosare stau mai multe hîr-
tii, pe care sînt scrise „actele
de naştere" ale unor produse.
Uzina „Victoria” este singu­
ra in ţară care produce cazane
de încălzire centrală tur­ muncii şi de la comitetul ie în­ — Anii aceştia sînt primăva­
nate din fontă. In anul treprindere numele a multor ra vieţii noastre. Drumul pe ca­
1949, s-a început turna­ muncitori fruntaşi: Foroy E- re mergem, duce la o primăvara
rea lingolierelor, atît de nece­ ronim, Ghcorghe Vucsta, Ar- şi mai frumoasă. Este drumul
sare oţelarilor. In acelaşi an, cadie Megyeşi, Kriza Ale­ spre socialism.
s-a început construirea clin fon - xandru .. L-am preferat pe a­
Wr 101!
ASPECT DE LA FURNALE
tă a pieselor de schimb pentru
furnale şi laminoare. Un ait
tît dc rnindri călănenii, este gu­
dronul. In fiecare lună ei tri­
mit industriei chimice însemna-
te cantităţi de gudron.
Dezvoltarea uzinei a dus im­
plicit la dezvoltarea oraşului.
S-a inceput şi aici construirea
unui cartier muncitoresc. Acum
nu sînt decîl 38 de apartamente
compuse din 2 cartiere, baie,
bucătărie, dar cu timpul numă­
rul lor va creşte. Nici tinerii
burlaci n-au fost uitaţi. Pentru
ei a fost construit un bloc cu 2
etaje. S-a început şi se lucrea­
ză intens la canalizarea oraşu­
lui, la pavarea şi asfaltarea
străzilor. Noroiul a fost alun­
gat şi de aici. Prin centrul o-
raşului te poţi plimba după
ploaie... în sandale.
Anul trecut, clubul a fost
transfo; mat complect. Capacita­
tea sa a fost mărită cu încă
100 de locuri. S-au adus două
aparate noi de proiecţie. S-a
schimbat tot mobilierul clubu­
lui şi cinematografului. In par­
cul de vară s-a construit în a-
celaşi an un cinematograf cu
500 de locuri. Tot în 1957 —
după cum vedeţi anul acesta
a fost foarte rodnic — s-au a-
menajat băile „Victoria". Aici
s-a construit o cofetărie, iar res­
taurantul a devenit de nerecu­
noscut. Aproape 200.000 lei a
cheltuit uzina pentru aceste
transformări.
Acest harnic colectiv nu se
va opri aici. Alte noi construc­
ţii se vor ridica. Pentru a ne
vorbi despre planurile de viitor
ale uzinei, tovarăşului director
Druker i-a trebuit mult timp.
Oricît de puţin a vorbit despre
fiecare lucru, (n-a făcut altceva
decît să enumere denumirea in­
stalaţiilor), convorbirea noastra
a durat ore întregi !
— Deci, obiectivele principale
cam acestea ar f i : începerea
lucrărilor la o nouă turnătorie,
care ne \;a permite o creştere r.
producţiei de lingotiere în 1959
faţă de 1958, de aproape sută la
sulă, construirea a încă două
cuptoare de semi-cocs prin me
toda fluidizării pentru complec-
tarea primei baterii de ace t
gen. Se mai preconizează con
struirea primului cuptor a bate­
riei a 11-a de fluidizare. Vă rog
să subliniaţi, că acestea sînt o-
biectivele principale în anii care
vor urma.
— Foarte mulţi muncitori ne
au vorbit despre construirea ţi­
nui parc. Unde se va face aces­
ta ?.
— Parcul îl vom face aici,
în uzină !
— ??!
— De ce vă miraţi ? Dacă aţi
fost în uzină aţi văzut desigur
nişte tractoare arînd. In nici uri
caz nu vom însămînţa... Vrem
să transformăm uzina într-un
parc înfloritor. Vom face aci a-
Ieea trandafirilor. Dacă veţi ve­
ni nu peste mult timp vă veţi
putea plimba prin parcul nos­
tru, pe aleea trandafirilor...
Kriza baci povesteşte
Aflasem şi de Ia organizai ea al uzinei :
cesta din urma din mai multe
motive. Se spune că a fost scos
la pensie încă din anul 1950 şi
totuşi continuă să lucreze.
Am plecat spre turnătorii,
unde mi s-a spus că-l voi găsi.
Kriza baci este lăcătuş mode­
lor.
Intr-un mic atelier, ferit de
furnicarul turnătorilor, la un
banc, am găsit doi muncitori
in salopete curate. Iată-ne puşi
înlr-o mare în c u r c ă tu r ă n u
ştiam care este Kriza baci. Ni
se spusese că este un om bă-
[rin, cu mustaţă stufoasă, albă,
Şi cu ochelari. Dar la banc erau
doi oameni în vîrstă, cu oche­
lari, cu mustăţi albe şi — cui
mea ! — amîndoi erau lăcătuşi
modeleri.
Pînă la urmă l-am găsit pe
adevăratul Kriza baci ; un om
mai scund, în vîrstă de 69 de
ani!
—- Lucrez aici din anul 1921.
Din acest an n-am mai lăsat
sculele mele dc lăcătuş mode­
lor, de .i atunci cînd eram con­
cediat...
Amintirile lui Kriza baci trec
prin faţa noastră ca secvenţele
unui film. 11 văd pe acest om
minunat care timp de 37 dc ani
a stat aplecat asupra pieselor.
De 37 de ani, nu şi-a schimbat
măcar o singură zi meseria.
Kriza baci povesteşte cu du­
rere în glas despre cei doi fii ai
săi : hoţi şi Şoni, care au mu­
rit pe front. Cît de mult trebuie
să urască omul acesta războ­
iul 1 Acum, toată dragostea pă­
rintească se revarsă asupra lui
Francisc — mezinul familiei —-
dar care şi el este departe. A
fost şi el strungar. A lucrat aici
Ia Călan. Sub mîna lui Kriza
baci a crescut. Cunoştea mese­
ria, o slăpînea bine. Conducerea
uzinei l-a trimis la şcoală. A în­
văţat şi a ajuns inginer. Este la-
uzinele „Timpuri Noi’’*
Poate niciodată nu ne-am
despărţit aşa de greu de un in­
terlocutor ca aci un. Kriza baci
mă cucerise. La plecare, i-am
promis că-l voi mai vizita cît
de curîncl. ,L
•A
Am plecat din Călan spre a-
miază. La gară, o fetişcană o-
ferea călătorilor buchete mici de
ghiocei — mesagerii primăverii.
Privind ghioceii, mi-am adus a-
minte de cuvintele unui veteran
MIRCEA NEAGJJ „
Cam pionatul categoriei A la fotbal
Duminică 16 martie s-a desfăşurat cea de-a 12-a etapă
a campionatului categoriei A la fotbal. Din cele 6 partide dispu-1
tate în prima etapă a returului, 5 partide s-au terminat cu vic­
toria echipelor gazde, iar o partidă s-a terminat nedecis. De re­
marcat că în meciul Rapid Bucureşti — Jiul Petroşani, scorul
a rămas alb pînă in minutul 88.
Iată rezultatele înregistrate:
Rapid Bucureşti — Jiul Petroşani i_
Petrolul Ploeşti — C. C. A. 1—0
Progresul Bucureşti — Steagul roşu O. Stalin 2 —0
Dinamo Cluj — Energia Tg. Mureş 4—0
C.S.U. Timişoara — I.C.O. Oradea 4—3
U.T.A. Arad — Dinamo Bucureşti i_ i
Clasamentul categoriei 4 după
prima etapă a retu ru lu i
1. Petrolul Ploeşti 12 8 2 2 27:13 18
3 29:20 15
2. C.S.U. Timişoara 12 6 3 5 31:22 14
5 16:13 14
3. Progresul Bucureşti 12 7 0 4 22:18 13
4. Jiul Petroşani 12 7 0
5. C. C. A. Bucureşti 12 5 3
6. Steagul Roşu . 12 5 3 4 21:19 13
7. Dinamo Cluj 12 6 1 5 18:17 13
8. Dinamo Bucureşti 12 4 4 4 19:14 12
9. Rapid Bucureşti 12 5 1 6 15:17 11
10. U. T. A. Arad 12 4 3 5 18:22 11
11. Energia Tg. Mureş 12 4 1 7 15:27 9
12. I. C. O. Oradea 12 0 1 11 10:38 1
CALAN (de la subredacţia gazde (echipa „Victoria" Călan)
noastră voluntară.) In vederea cu scorul de 3-1 (1-1). Penfru
pregătirii pentru deschiderea se­ învingători au înscris : Rădules-
zonului fotbalistic din acest an, cu, dintro lovitură de la 16 me­
echipa „Victoria" Călan din cam­ tri şi Iordanidis (2), în urma
pionatul regional, a intilnit zi­ unor acţiuni bine închegate.
lele trecute intr-un meci amical
formaţia „Flacăra" Orăştie din Meciul desfăşurat la Călan a
categoria C. In ciuda timpului dovedit că formaţia Victoria po­
nefavorabil ambele echipe au sedă o condiţie fizică şi tehnică
desfăşurat un joc frumos. Aceas­
tă partidă a fost ciştigată de corespunzătoare pentru noul se­
zon fotbalistic.
A. IIATIMGER
-ac)-
Eveniment însemnat
în viata şcolii
Sînt in viaţă momente pe ciul unei şcoli e o mare cin-(
care nu le poţi uita, oricit ste, dar si o serioasă sarcină
s-ar aşterne peste ele vălul La niuelu[ ,mmelui u m j fn _
anilor, Si dintre toate momen- , , ,.
tele c e 'le chemi ades din a- 'mn al W OT,U1' condiţia caret
mintire, rar om să nu spună se Pune tn faţa tuturor tineri­
că cele mai vii dar şi cele ^or Care-Şi croiesc acum o via-
mai duioase, sînt cele le- \d nouă, este sirguinja şi con-(
gate de virsta copilăriei. In- secvenţa pentru o pregătire^
tHa Zi de şcoală, prima serba ştiinţifică si practică demnă de I
re la care ai exp' us cea dinţa vremuri.l,e pe care l.e t,ră„i.m...
poezie cu glas scăzut, cu ini- Forfele ,
ma zvtcnind de emoţie, o şo- _ • a •'
tie pentru care ai fost mustrat, se tna'td in şcoala care poartă;
cel mai bun coleg, un examen, numefe patriotului Avram lan-
un sfîrşit de an şcolar, toată cu vor tccbui să dovedească(
bucuria vacanţei fără griji, tris- Pr^n munca Şi purtarea lor c ă ,
tejea sfişietoare a despărţirii au tnteies sarcinile ce le re-
de colegi şi profesori, chiar de Pen^ru a deveni consiruc-
clasa pe care ai lăsat-o în de nădejde ai societăţii so-
urmă, urcind in pas cu anii o ciadste din ţara noastră
treaptă, încă una... Despre cadrul istoric in care ]
De bună seamă, elevii de desfăşurat viaţa şi activi-
la şcoala medie de cultură ge- ^a^ea Avram lancu şi despreţ
neralâ din oraşul Brad, işi vor evenimentele mai însemnate t
aminti cu drag de clipele pe- care au avu^ ^00 tn ? coa^a rne' •
trecute la şcoala lor, dumi- die din Brad, de la înfiinţarea,
nică 16 martie, ]a. c., cu prile- eJ ?*¦ P'in-d azL>a vorbit tov. di-
jul festivităţii pe care au pre- rec^or al şcolii, Pândele Onces-
găfit-o de săplămîni de zile. cu-
De la cei dintra întiia, pînă la Pătrunşi de însemnătatea a-\
elevii din clasa X-a, toţi au aş- cestui eveniment, şi-au spus şi 1
teptat cu nerăbdare ziua cînd elevii cuvîntul. Din cele spuse(
şcoala, in sărbătoare, a "primit de pionierul Ovidiu Someşan,
numele luptătorului patriot A- Şl din cuvîntul utemisiei Pirva;
vram lancu. Olivia, se desprinde aceeaşi
...Sala frumos împodobită, hotărîre a elevilor şcolii: de\
se umple de lume: elevi, pro- a învăţa sirguincios, de a s e :
fesori, părinţi, absolvenţi din strădui să devină oameni pic
serii mai vechi şi mai noi ale gdtiţi pentru viaţă.
SC0IH A urmat apoi un program a r-.
Pe scenă, elevii fac ultimele fistic dat de elevii claselor V-
pregătiri. Se pare că cei mai X, dedicat acestui eveniment
micuţi sînt cuprinşi de emoţie, din viaţa şcolii. Atît cintecele'
Profesorul de muzică, Olos Sil- executate la un nivel artisticţ
viu, ii îmbărbătează. Festivita- ridicat, cit şi recitările şi dan- (
tea începe prin Imnul Repu- şurile 'populare romineşti şi
blicii. maghiare care s-au perindat,
Tov. Vasile Popescu, inspec- pe scenă, au stîrnit ropote ne-^
tor in Ministerul Invăţămintu- stăvilite de aplauze,
lui si Culturii, citeşte ordinul Serbarea s-a desfăşurat cu
Ministerului prin care şcolii mult entuziasm şi a lăsat fie-\
medii din Brad i se conferă nu- cărui participant şi fiecărui:
mele marelui, erou al poporu- spectator un sentiment lumi-^
lui nostru, Avram lancu. Adu- nos. Ea a unit mai tare co-
narea primeşte cu multă insu- lectivul elevilor din şcoală. a :
fletire această veste. In con- introdus in viaţa lor multa
iinuare, vorbitorul aminteşte bucurie, frumuseţe, a apropiat |
despre însemnătatea acestui e- elevii de artă, lăsindu-le înv
veniment. presii puternice pe care nu le
„...Un nume atit ¦de scump vor uita multă vreme, p. v
poporului nostru pe frontispi-
'-vs/v'•vw .-.-,v-v ’Ww' S