Page 53 - 1958-03

N r . 1011
Asigurarea fondului centralizat f@Yarăşei®r noastre
al statului—preocupare de seamă Realizări ale femeilor
a organizaţiilor de bază
N oul sistem de alcătuire a
fondului centralizat al sta­
tului a pus, nu numai în faţa
organizaţiilor economice, coo­
peratiste şi de stat, dar şi în
faţa organelor şi organizaţiilor
de partid, sarcini sporite. Tra­
ducerea în viaţă a acestora
constituie o preocupare de sea­
mă pentru organizaţiile de ba­
ză din gospodăriile agricole co­ vist, individual, să contracteze Vom mai analiza însă posibili­ măr de 30 femei. Cursul se ţine
lective.
Au chibzuit bine
u mai bine de două săp-
tămîni în urmă, comuniş­
tii din gospodăria agricolă co­
lectivă „Steagul roşu” din
Miercurea, împreună cu mem­
brii consiliului de conducere
s-au întrunit pentru a discuta
una din problemele cele mai de
seamă şi mai actuale — aceea
a contribuţiei pe care trebuie
s-o aducă ei ta asigurarea fon­
dului centralizat al statului.
După ce au chibzuit îndelung
asupra posibilităţilor ce le au,
ţinînd seama de recolta îmbel­
şugată ce se arată a ti in acest an, rarea fondului centralizat al sta­
s-au oprii asupra unor cantităţi
pe care au considerat că gos­
podăria le va putea contracta
cu statul. Au hotărît astfel să
pună în faţa adunării generale
a colectiviştilor, propunerea ca
în acest an, gospodăria să con­
tracteze cu stalul 10.000 kg.
grîu, 6.000 kg. porumb, precum
şi alte produse agricole în cair
tităţi destul de mari.
Cînd a avut loc adunarea ge­
nerală a colectiviştilor, toţi a-
ceştia au fosi de acord să con-
tracleze cu statul cantităţile de
cereale şi produse agricole pe însemnate de produse agricole.
Pe dramul indicat de partid 20-50 la sută. Comisia de fe­
In zei aproape 8 ani care au
trecut de la constituire şi pînă
astăzi, gospodăria noastră -a
făcut mari paşi pe calea d-ez-
vollării ei şi a creşterii nivelu­
lui de trai al colectiviştilor. în­
stăriţi, aşa ne spun acum oa­
menii din satele din jur. Şi, pe
bună dreptate. Gospodăria noa­
stră este acum o gospodărie
puternică. Avem multe -ramuri
de producţie care în fiecare an
ne aduc venituri de sule de mii
de lei.
Felul în care muncesc şi tră­
iesc colectiviştii noştri, succe-
sede dobîndite în gospodăria
colectivă, au trezit mult interes
în rîndul ţăranilor muncitori cu
gospodării individuale din co­
muna Miercurea. Gospodăria
noastră este vizitată deseori de
grupuri de ţărani muncitori din
comună care sînt dornici să a-
fle cum'trăiesc şi cum muncesc
colectiviştii, să se convingă, cu
ochii lor, cum s-ar spune, de
foloasele mari pe care le oferă
munca în marea gospodărie a-
grirnlă socialistă.
In vară, -atunci cînd împăr­
ţeam avansul de produse agri­
cole, printre vizitatorii gospo­
dăriei noastre, în afara celor
din împrejurimi, au fost şi cîţi-
va ţărani de la noi din comună,
caro la început se cam codeau oară etc. Ei s-au putut convin­ un centru tot mai puternic de
să intre în colectivă. întorşi a-
casă, ei au povestit celor din
familiile lor ce au văzut la noi,
şi acest lucru a întărit şi mai
mult dorinţa lor de a intra în
colectiva noastră.
Legătura dintre ţăranii mun­
citori cu gospodărie individuală
din comună s-a păstrat tot tim­
pul. Pe baza celor reieşite din
documentele celui de-al Il-lea
Congres al partidului nostru, la
îndemnul comitetului comunal
de partid, biroul organizaţiei de
bază şi consiliul de conducere
al gospodăriei colective, au al­
cătuit echipe de agitatori, pen­
tru a lămuri ţăranii -muncitori
cu gospodării individuale, să
vină alături de noi, în marea
familie. Membri ai biroului or­
ganizaţiei de bază şi ai consi­
liului de conducere, precum şi
agitatori din colectiva noastră,
au mers din casă în casă pe
la ţăranii cu gospodării indivi­
duale, au desfăşurat o muncă
rodnică de lămurire pentru au
convinge pe aceştia de foloase­
le muncii în comun. Deosebit
de folositoare s-a dovedit mun­
ca de agitaţie desfăşurată de co­
lectiviştii ^gitalori loan Fera,
lacob Salonie, Elisabeta Caco-
veanu, Mihai Munfeanu, Dumi­
tru Dura şi loan Ludoşan, care
au făcut parte din echipele de
agitatori. Ei au reuşit ca prin
exemple convingătoare să lămu­
rească pe mulţi ţărani cu gos­
DRUMUL SOCIALISMULUI P<ia. 3
BinCT'ti-iT
VIAJA DE PARTID DI munca 87de ani de la proclamarea
Comunei din Paris
re, pe lingă alte materiale, Anul 1871 a fost marcat în pele roşii pe clădirile primăriei
din raionul Orăştie au prelucrat cu femeile şi sta­ Franţa de evenimente politice de şi a ministerului dc război.
tutul model al întovărăşirilor a- o semnificaţie deosebită. Atît
După alegere, Comitetul ra­ giricole. In urma acestei mă­ revoluţia de la 18 martie, cit şi Proclamarea Comunei
ional al femeilor din Orăştie a suri, femei ca Ana Vasiu, Cor­ proclamarea Comunei din Paris
nelia Teban şi altele, au făcut la 28 martie a aceluiaşi au, au După preluarea puterii, Găr­
care le-au propus comuniştii. — Am fi contractat cantităţi început să-şi desfăşoare activi­ cereri de înscriere în întovără­ fost precedate de frămîntări so- zile Naţionale alungă guvernul
Munca membrilor de partid mult mai mari, ţinînd seama tatea pe baza unui minuţios şire. cial-politice cu un caracter nou, Thiers, care îşi avea sediul la
că ajutînd statul ne ajutăm pe plan de muncă. Datorită unei care au dat naştere primului stat Versailles. Alegerile pentru Co­
din organizaţia de bază nu s-a noi — spunea tov. Căndroiu, intense activităţi, majoritatea Şi comitetul de femei din co­ proletar din lume. mună care au urmat, au dus la
oprit însă’ aici. Fiecare dintre preşedintele colectivei — dar,... obiectivelor prevăzute în planul muna Băcăinţi, a obţinut rezul­ formarea consiliului său, care
ei, dar mai ales tovarăşii M.i- ceva neprevăzut ne-a făcut să primului trimestru al anului, au tate frumoase. Demnă de amin­ Asediul capitalei franceze proclamă Ia 28 martie 1871 Co­
hăiid Munleanu. Dumitru Dura, ne limităm deocamdată numai şi fost înfăptuite. De pildă, în co­ tit este munca desfăşurată în muna din Paris.
loan Tăuşan, loan Cacoveanu, la atît. Apa Mureşului, ne-a muna Cugir, comitetul de femei, vederea atragerii de noi mem­ încă din timpul războiului
au desfăşurat o muncă susţi­ inundat cîteva hectare de teren a deschis de curînd un curs de bri în întovărăşirea agricolă, franco-prusac, în Paris a luat In cele 72 zile ale existenţei
nută în- rîndul colectiviştilor, însămînţat cu plante cerealiere. croitorie, unde participă un nu­ pentru confecţionarea şi pregă­ naştere o masivă manifestaţie sale, Comuna şi-a proclamat
lămurindu-i ca fiecare colecti­ tirea materialelor necesare des­ populară, care, dezvoltîndu-sc, a drept ţel luarea unor măsuri
chiderii grădiniţei sezoniere, dus la răsturnarea imperiului şi democratice ca de exemplu: des­
cu statul din surplusul lui de tăţile pe care le -avem totuşi, şi de două ori pe săptămînă. Ini­ etc. la instaurarea republicii. fiinţarea exploatării omului de
produse. Rezultatul muncii po­ cred că vom mai contracta şi ţiativa acestuia a fost urmată către om, a armatei burgheze,
Pe lîngă multe acţiuni între­ După instaurarea unui guvern separarea bisericii faţă de stat,
litice desfăşurate s-a materia­ alte cantităţi. şi de femeile muncitoare din prinse în ultimul timp de către burghez, armatele prusace au obligativitatea învăţăm! ntului
comitetul de femei din comuna încercuit Parisul. Pentru apăra­ primar etc.
lizat prin fapte. Toţi colectiviş­ Se putea contracta uzină, care, de asemenea, au Şibot, se numără şi deschide­ rea capitalei, masele muncitoare
tii au încheiat contracte cu sta­ mai mult deschis două cursuri de croito­ rea unui curs de artă culinară, din Paris s-au organizat în In timpul Comunei din Paris
tul. Cantitatea contractată de rie cu 70 de participante. Tot unde participă 25 de gospodine. gărzi naţionale ţinînd piept in­ au existat şi luptători înflăcă­
ei — pînă în prezent — se ri­ Şi colectiviştii din satul Dra- în Gugir, pentru educarea tine­ vadatorilor prusaci. raţi ale căror nume merită men­
dică la 6.000 kg. grîu şi 6.000 şov, raionul Sebeş, au con­ relor fete s-au deschis trei cercuri In cadrul oraşului Orăştie, ţionate, ca de exemplu Verlin,
tractat cu statul 3.000 kg grîu, prin grija comitetului orăşenesc Guvernul — numit de popor învăţătoarea Louise Michel, pre­
kg. porumb. de citit unde se prelucrea­ al femeilor, ia luat fiinţă un ai „trădării naţionale” — spe­ cum şi militantul de origine
ză articole din „Scînteia tine­ curs de cultură generală, unde riat de avîntul mişcării mase­ maghiară, Frankel.
Ar fi contractat 2.000 kg. porumb şi 1.000 kg. orz. retului” şi alte materiale cu ca­ participă peste 40 de tovarăşe. lor populare, a încheiat armis­
Posibilităţile lor sint însă mult racter educativ. La fel, femeile tiţiu cu armatele prusace. Pentru înfăptuirea Comunei
mai mult dar . . . mai mari. Se putea contracta din sectorul mecanic 2, au a- Aici se predau lecţii pe diferi­ au luptat şi voluntari romîni
o cantitate mai mare de produ­ menajat un colţ roşu, unde a- Revoluţia cum este căzui medicului Ha-
A şa cum de fiecare dată co­ se agricole. Aici a existat însă cum se ţin diferite conferinţe, te teme. Una din aceste lecţii ralambie, a! lui Constantin
lectiviştii din Spini au răs­ o muncă politică slabă. Orga­ avîn.d drept scop educarea şi Intrucît gărzile naţionale pre­ Cantacuzino, Ion Cernătescu şl
puns chemărilor partidului, şi nizaţia de bază din gospodărie ridicarea nivelului profesional intitulată „Codul familiei”, a zentau un real pericol pentru alţii.
de data aceasta, cînd s-a pus (secretar Nicolae Moldovan), -a al femeilor. La Cugir, din ini­ gujvernul burghez, Thiers, şe­
problema contribuţiei la asigu­ lăsat ca lucrurile să meargă ţiativa comitetului de femei, s-a fost prezentată zilele trecute de ful acestuia, hotărăşte dezarma­ înfăptuirea acestui stat care
de la sine. Membrii de partid organizat şi o întîlnire cu tine­ rea batalioanelor Gărzilor Na­ a constituit prima formă a dic­
tului, nu s au dat în lături. Au din organizaţia de bază n-au rele fete muncitoare în uzină, tovarăşa Marfa Vonioa-avocat. ţionale. In noaptea de 17 spre taturii proletariatului, a avut un
hotărît în unanimitate să înche­ cău-t-at să-i lămurească pe co­ unde femei mai in vîrstă ca Ana 18 martie 1871 el a trimis Ia mare răsunet în Europa. Sub
ie cu statul contract pentru lectivişti -asupra importanţei :e Băluţ şi Maria Ghibu le-au vor­ Activitate rodnică Montmartre — care se situa în influenţa proclamării Comunei
3.000 kg. grîu, 3.000 kg. po­ o reprezintă pentru stat asigu­ bit despre modul de comporta­ partea de nord a Parisului — din Paris, chiar şi pe teritoriul
rumb, 5.000 kg. cartofi şi şi la Ghelar trupe pentru a captura tunurile patriei noastre are loc o încer­
10.000 kg. varză. Faptul că co­ rarea fondului centralizat. re în societate. • Gărzii Naţionale. Din lipsă de care de comună la Galaţi. Cu
lectiviştii au contractat însem­ Şi în comuna Ghelar. comi­ cai, tunurile nu au putut fi această ocazie, printr-un docu­
nate cantităţi de produse agri­ Organizaţia de bază şi tova­ Iniţiativă frumoasă a avut şi transportate. In acest timp, în ment semnat Ia 30 martie 1871
cole, poate fi atribuit în mare tetul de femei desfăşoară o rod­ urma alarmei date, spre vîrful de Popov şi Hristo Botev în nu­
răşii din consiliul de conducere comisia de femei de fa uzina Montmartre se îndreptau mun­ mele refugiaţilor bulgari (emi­
nică activitate. Astfel, de curînd citori, membri ai gărzii şi fe­ granţi politici), este felicitată
aici a luat fiinţă un curs de mei. acţiunea comunarzilor.
măsură membrilor de partid din al gospodăriei vor trebui să a- „30 Decembrie” tot din Cugir,
gospodăria colectivă. Ei au dis­ care a organizat în acest timp croitorie şi menaj unde parti­ Deşi generalul trimis de Tlii- Deşi Comuna din Paris a fost
cutat în nenumărate rînduri cu nalizeze profund această pro­ patru brigăzi de femei, trei de ers a ordonat să se tragă în înăbuşită după 72 de zile de
colectiviştii, îndemnîndu-i ca în blemă şi, împreună cu colecti­ producţie şi una de calitate. în­ cipă un mare număr de gospo­ mulţime, soldaţii au fraternizat existenţă de trupele guvernului,
adunarea generală să hotărască viştii, să hotărască a contracta că de la înfiinţarea lor, aceste cu membrii Gărzii Naţionale şi, în urma unei trădări, totuşi
pentru a încheia cu statul con­ cantităţi de produse agricole brigăzi au depăşit în mod re­ dine. La acest curs, croitorese- împreună cu aceştia, au ocupat scurta sa existenţă rămîrie în is­
tracte pentru cantităţi cit mai potrivit posibilităţilor pe care le Silvia Stanciu, Virginia La- în seara zilei de 18 martie 1871, torie ca un fapt de deosebită
le au. toate instituţiile, arborînd dra- importanţă : înfăptuirea primului
zăr, Maria Lăscuţoi şi cele mai stat al guVernării muncitoreşti.
V. P. gulat planul de producţie cu
bune gospodine împărtăşetsc din PETRU JURCONI
un procentaj care variază între
cunoştinţele lor participantelor
mei din cadrul uzinei „30 De­ la curs. Din iniţiativa comite­
cembrie”, a deschis şi un curs
tului de femei, a luat fiinţă şi
un cor al femeilor. La acest
cor, îşi aduce contribuţia şi co­
podărie individuală, să-şi schim­ kg. orz, însemnate cantităţi de de croitorie, la care participă misia de femei din cadrul în­ ÎNTREPRINDEREA AN UNJ
be părerea despre gospodărie, cartofi, zarzavaturi, floarea- peste 30 de tovarăşe. treprinderii miniere. Nu putem
să se convingă că locul lor este soarelui, înafară de alte produ­ trece cu vederea nici aportul ti­ CENTRALA a) prezentarea diplomei de
acolo. se, plus 2.250 lei. Şi nu este Pe toată raz-a comunei Cu­ nerelor fete din cartier care, pe inginer;
singurul care a realizat aseme­ gir funcţionează în prezent un lîngă faptul că participă la cor, TERMOELECTRICA PAROŞENI,
Cu sprijinul comitetului co­ nea venituri. Ca el mai sînt şi număr de 34 cercuri de citit, au înfiinţat şi o echipă de dan­ b) dovadă că are cel puţin
munal de part'd, au fost orga­ colectiviştii Andrei Schenker, frecventate cu regularitate de suri. Acum femeile din Ghelar, raionul Petroşani, anunţă că în ziua Irei ani stagiu ca inginer pen­
nizate la căminul cultural, con­ Vasile Barbu şi mulţi alţii. peste 450 de femei. In această pregătesc sceneta „Veste mare”, tru postul de inginer principal
vorbiri şi conferinţe unde s-a direcţie se evidenţiază cercurile de 24 martie a.c., orele 10, se va ţine diriginte şi cel puţin 2 ani sta­
vorbit pe larg ţăranilor cu gos­ Cele văzute de ţăranii cu gos­ de citit conduse de tovarăşele După corespondenţele giu pentru postul de inginer di­
podărie individuală despre felul podărie individuală, ca şi cele Elisabeta Cristea, Eugenia Po­ la sediul întreprinderii, comuna Paro- riginte — ca inginer.
cum este organizată munca în spuse de agitatori, au convins pa, Monfca Creţu şi altele, ca­ iov. VASILICA ADA Al şi
gospodăria noastră, despre te­ o mare parte din ţăranii cu şeni, un concurs pentru ocuparea ur­ întreprinderea asigură cazare
lul cum trăiesc şi cum mun­ gospodărie individuală din co­ MARFA COJOCARU pentru familişti.
cesc colectiviştii. mună să păşească pe calea li­ mătoarelor posturi vacante :
nei vieţi noi. In ultimul timp, Graba operatorului - nemulţumirea Doritorii, vor depune cerere la
In toamnă, un grup de ţă­ spectatorilor — un post de inginer prin­ sediul întreprinderii pînă in ziua
rani cu gospodărie individuală în gospodăria noastră au mai cipal diriginte de şan­ concursului, orele 10 a.m.
din comună ne-au vizitat din In comuna Dobrn, raionul în seara aceea operatorul era tier, specialitatea ener­
nou. Aproape o zi întreagă au intrat încă 36 de familii cu pes­ Ilia, sint multe realizări frumoa­ grăbit să meargă undeva. Eu getică sau energo-meca- CEnntwiuwiiJWiwuiii¦ ¦¦¦¦¦¦¦11¦¦¦¦¦¦mm¦¦¦MMMmMMm
stat în gospodăria noastră. Au se pe tărîm cultural. Mie mi-a mă întreb : la cinematograful nică cu un salariu lu­
vizitat grajdurile, grădina de te 41 ha. teren. Printre cei re­ plăcut întotdeauna să vizionez din Dobra a început să se rule­ nar tarifar de lei 1000— Aeroportul TAROM
legume, au mers pe fa casele un film la căminul cultural şi ze numai jumătăţi de film ? Rog
colectiviştilor, au st-at de vorbă cent primiţi se numără ţăranii întotdeauna am fost mulţumit. pe tovarăşii în cauză să-şi spu­ 1575 plus sporurile pre­ - DEVA-
cu ei şi cu copiii lor. Cu acest nă părerea in legătură cu aceas­ văzute de H.G.M. nr.
prilej ţăranii muncitori care muncitori Dumitru Mihu, Ale Iată Insă că in ziua de 10 tă chestiune şi aş fi bucuros 12401954 (cazare, încăl­ anunţă
ne-au vizitat au putut vedea dacă asemenea lucruri nu se vor zit, iluminat, spor de
încă odată cit de rodnică este xandru Angliei, loan Nicoară şi martie a. c., cînd am mers să mai repeta in viitor. şantier etc.). Incepînd cu data de 17 martie
mun,ca în gospodăria colectivă. vizionez filmul indian „Doi acri a.c., cursa de pasageri BUCUREŞTI
Ei -au putut vedea că, în răs­ alţii. Cu cei primiţi noi, gospo­ 'de păruinU , am rămas surprins N. TUDOSE — un post de inginer diri­
timpul de cînd există gospodă­ ginte de şantier, specia­ —SIBIU—DEVA şi retur, circulă
ria noastră colectivă,' 27 dăria noastră numără acum 205 şi totodată nemulţumit de faptul } tehnician silvic litatea energetică sau e-
de colectivişti şi-au făcut case 'că acest film a fost rulat nu­ nergo-mecanică cu un zilnic, înafară de duminică. Ple­
noi, luminoase şi trainice, alţii familii, faţă de 76 cîte au exis­ mai de jumătate. Probabil că salariu tarifar lunar de
şi-au cumpărat cu banii primiţi carea de Ia aeroportul Săuleşti la
pentru munca în gospodăria co­ tat la înfiinţarea colectivei. lei 825— 1300 lei, plus
lectivă, mobilă, biciclete, îm­ sporurile prevăzute de orele 11 şi sosirea în Bucureşti
brăcăminte de calitate superi­ Preocuparea noastră în pre H.C.M. nr. 12401954.
la orele 12,50.
xent este să înlăturăm nea­ Condiţiile de admitere la con­
curs : Anunţ ^
junsurile care mai există în ac­
Se aduce la cunoştinţa ce- (
tivitatea noastră şi, în primii1 tăţenilor care posedă cartele j
5 de combustibil că tranşa I-a >
rînd, cele care trînează oare­
cum dezvobarea sectorului zo
otehnic al gospodăriei, pentru
a face din gospodăria noastră
din tichetele anului 1958 (ta- ¦>
ge că, în gospodăria colectivă, atracţie, pentru toţi ţăranii mun­ Ion 5) expiră necondiţionat >
cine munceşte cu tragere de citori din comună, pe făgaşul la data de 30 aprilie 1958. ^
inimă poate să-şi îndestuleze formelor superioare de produc­
casa cu de toate. Anul trecut, ţie agricolă. W. W-iMSSOM WBWW.W MM g g M I I i ' / După această dată talonul s
devine nul. <>
de pildă, colectivistul loan Bor- IOAN CACOVEANU • >8>‘*»*fr*‘>*-«*»*•*••**0*H8* *
cea a primit pentru zilele-mun- secretarul organizaţiei de bază (Urmare din păg. 'l-a) tehnice în scopul măririi pro­ te lucrările, fiindcă aceasta este ORCHESTRA DE MUZICA
că făcute în gospodărie 1.350 din G A.C. „Steagul roşu" ducţiei la ha. Or, dacă nu vom garanţia succeselor de viitor.
kg. grîu, 3.600 kg. porumb, 450 Miercurea telului şi 'unii întovărăşiţi, care munci în comun, atunci nu vom POPULARA Şl UŞOARA
aveau înscris tot pămînlul, am putea îndeplini acest scop. Fond de bază
temeinic dezvoltat a Sfatului popular regional
In td ifu ra de sfaf penîru literatură mers la fiecare acasă, unde am întovărăşirea noastră a luat
fiinţă numai ia sfîrşitul anului Aşa după cum am mai ară­ Hunedoara—Deva
stat de vorbă cu întreaga fami­ trecut. Deci, sîntem în primul tat, sîntem o întovărăşire tî-
an de activitate. Vrem ca de nără şi nu ne putem lăuda în anunţă un
politică au a p ă ru t: lie. Oamenii ne-au înţeles. Dacă la început să pornim pe o cale prezent cu fond de bază. Acea­
la început erau puţini întovără­ bună. De aceea vom însămînţa sta nu înseamnă însă că negli­ CONCURS
IOSEF DIETZGEN SCRIERI ALESE în această primăvară în comun. jăm înfiinţarea şi dezvoltarea
şiţi care se înscriseseră cu tot Ne-am propus să însămînţăm lui în viitor. in vederea complectării locu­
252 pag. 10 lei. rilor vacanie de :
pămîntul, după circa o săptă­ grîu de primăvară, porumb, orz, Intr-o adunare generală am
? mînă de muncă de lămurire, toţi hotărît ca în acest an să repar­ — cîntăreţi solişti de mu­
ovăz şi cartofi. Pentru ca lu­ tizăm pe ru fondul de bază zică populară ;
„Lupta P.C.R. împotriva fascizării ţării, pentru creare, întoVărăşiţii s-au înscris cu tot 1.500 kg. grîu, 1.000 kg. po­
crările să poată fi efectuate în rumb şi 6.000 kg. cartofi. Vrem — cîntăreţi solişti de mu­
frontului popular antifascist (1934 — februarie 1938)” („Ir, pămîntul lor arabil şi fînaţ în să ne dezvoltăm în aşa măsură zică uşoară ;
comun, am adunat la un loc, averea obştească a întovărăşirii,
ajutorul celor ce urmează cercurile de studiere a istoriei PMR” întovărăşire. Acum, întovărăşi­ îneît să lăsăm în urmă unele în­ — dansatori (dans clasic
de la toţi înlovărăşiţii, întreaga tovărăşiri mai .vechi. Acest lu­ şi popular).
- consultaţia 6). 72 pag. 1,20 lei rea noastră are comasate 146 cru ne-am propus să-l realizăm
cantitate de sămînţă necesară. în cel mult trei ani. Concursul va avea loc
„Lupta P.C.R. împotriva dictaturii regale şi iegionaro-îas- ha. teren. , .• $ .. v ..m .. [.UNI 24 MARTIE 1958, ore­
Odată adunate la un loc, se­ Dezvoltînd fondul de bază, le 9, in sala de repetiţii a u-
ciste, pentru apărarea independenţei naţionale a Romîniei, (fe­ Toate lucrările în comun nităţii — Deva str. Dr. Pe­
minţele au fost condiţionate şi tru Ciroza, nr. I (sediul Sfa­
bruarie 1938—iunie 1941)” („In ajutorul' celor ce urmează cer­ Aceasta 'este o altă sarcină tului. popular regional).
care ne-am propus s-o rezolvăm. selecţionate. Acum sînt gata
curile de studiere a istoriei P.M.R.” — consultaţia 7). E o sarcină grea dar nu pentru a fi însămînţate. Pe vi­ La concurs se pot prezenta
ne gîndim să nu o în­ itor seminţele ţvor fi oprite la tineri şi tinere în virstâ de
56 pag. 85 bani deplinim. De fapt nici nu se sediul întovărăşirii, la recoltare. 17—30' de ani, care au mai
poate concepe ca o întovărăşire activat in specialitatea la
n~ să nu facă lucrările în comun. Tot în comun am procurat care candidează.
„P.C.R. — organizatorul şi conducătorul luptei pentru răs­
Noi ne am înscris în întovără­ înainte de concurs candi­
turnarea dictaturii fasciste antonesciene şi întoarcerea armelor
împotriva cotropitorilor hitlerişti” („In ajutorul celor ce urmea­
ză cercurile de studiere a istoriei P.M.R.” — consultaţia 8).
56 pag. 75 bani
şire nu numai de formă, ci pînă acum 4.500 kg. azotat de vom face pe fiecare întovărăşit daţii vor depune la Direc­
„Victoria insurecţiei populare de la 23 August 1944 or­ pen’ u a putea lucra mai bine amoniu pe care îl vom împrăş­ să se simtă mai legat de înto­ ţiunea orchestrei din Deva,
pămîntul, pentru a folosi maşi­ tia pe semănăturile de grîu. vărăşire, mai cointeresat în dez­ slr. A. lancu, nr. 10, cerere
ganizată şi condusă de P.C.R. în condiţiile înaintării Armatei nile şi tractoarele S.M.T., pen­ voltarea ei multilaterală. Prin scrisă în care se va specifica
tru a ne i ajutora reciproc în Acesta este numai începutul dezvoltarea fondului de bază activitatea depusă înainte,
Sovietice eliberatoare pe teritoriul Romîniei, Lupta maselor muncă, pentru S avea posibili­ şi el se arată a fi rodnic. Ne vom face în acelaşi timp să domiciliul actual, vîrsta şi
tatea şă aplicăm regulile agro­ vom strădui şi de aci înainte sporească an "de an veniturile
populare conduse de P. C. R. pentru instaurarea regimului de- să ne organizăm cit mai bine noastre ale intovărăşiţilor, studiile.
mocrat-popular. 6 Martie 1945“ („In ajutorul celor ce urmează munca, să facem în comun .toa-
cercurile de studiere a istoriei P.M.R.” — consultaţia 9).
60 pag. 95 bani