Page 54 - 1958-03
P. 54
Pag. 4 ’lffîfM tM 'SOCIALISMULUI Vi. 1011
Vizitatovarăşului ChinaStoica ¦iirjărirr^iînj-rfiii'
LA BANGALORE iitl • -ultim ele şjftni » juilkn& le ş i5j*L - jjliiraete stu il
( Ormare din pag. 1-a) resc de ce R. P. Romînă şi
India susţin cu atîta fermitate
ştrucţiei paşnice pe care o des propunerile cu privire la o în-
făşoară poporul indian, a pro tîlnire la nivel înalt, propuneri
greselor pe calea dezvoltării care se bucură de aprobarea
industriei proprii, temelie sigu unor mase tot mai largi în di
ră a independenţei sale naţiona ferite ţări ale lumii. Dacă în a- Pentru reluarea Situaţia politică din Capa continuă Rezultatele îndeplinirii celui
le. După cum bine a subliniat numite state mai există cercuri relafiilor diplomatice si fie Iic o riilă
in cuvintul său domnul primar, influente care preferă să mani de al doilea plan cincinal
India şi Romînia au multe feste scepticism faţă de reuşita între Brazilia Dictatorul Batista a decretat starea de asediu al R. P. Bulgaria
puncte comune care le apropie unei asemenea întîlniri, ceea ce şi U . R .S .S .
şi contribuie la întărirea prie nu este de natură să înlesneas NEW YORK 17 (Agerpres). del Rio, Matansas, Cienfuegos
teniei lor. In această ordine d* că rezolvarea ei, noi ne expri
măm încrederea că o asemenea MONTEVIDEO 17 (Agerpres). După cum anunţă ziarele, situa etc., patrulează trupe şi deta SOFIA 17 (Agerpres) A.T.B. extracţia de ţiţei în Bulgaria.
idei un rol primordial îl are po întîlnire poate să dea roade şi ţia politică din Cuba continuă şamente de poliţie. anunţă : La 15 martie a fost dat Faţă de anul 1952, în 1957,
ziţia constructivă a ambelor să corespundă astfel speranţelor După cum anunţă ziarul brazi să fie încordată. La 14 martie, publicităţii comunicatul Direcţi
state faţă de problemele de bază şi aşteptărilor omenirii iubitoa lian „Imprensa Popular", Ca din ordinul dictatorului Batista, Poliţia a primit împuterni ei centrale de statistică de pe extracţia minereurilor de plumb
ale vieţii internaţionale. Aceste mera municipală a oraşului Sao în întreaga ţară a fost decreta ciri excepţionale. Ea are dreptul lingă Consiliul de Miniştri al şi zinc a crescut de 2,7 ori, a
probleme — aşa cum subliniază re de pace. Paulo a hotărît să trimită la tă starea ele asediu. Batista ţi să opereze arestări, să facă per R. P. Bulgaria cu privire la re minereurilor de cupru — de 3,8
şi declaraţia comună romîno- Rio de Janeiro o misiune spe ne in stare de alarmă poliţia, cheziţii, să împrăştie adunări zultatele îndeplinirii celui de-al ori. In aceeaşi perioadă, pro
îndiană semnată zilele trecute In încheiere, tovarăşul Chivu cială, care va cere guvernului care numără aproximativ 8.000 fără să aducă nici o acuzaţie. doilea plan cincinal al economi
la Delhi — pot fi rezolvate în să stabilească relaţii diplomati de oameni, precum şi unităţile In ţară au fost revocate din ei naţionale pe anii 1953 — ducţia de fontă a crescut de 6,5
mod satisfăcător numai prin Stoica a făcut urări pentru în ce şi comerciale cu U.R.S.S., armatei terestre, maritime şi ae nou garanţiile constituţionale. 1957. ori, de laminate — de 11 ori,
abordarea lor paşnică şi prin R. P. Chineză şi celelalte ţări riene. Pe străzile oraşelor Ha A fost introdusă o severă cen de plumb — de 7 ori.
tratative fără a ştirbi indepen tărirea prieteniei romîno-indiene ale lagărului socialist. vana. Santiago de Cuba, Pinar zură a presei, radioului, televi In comunicat se arată că, în
denţa şi suveranitatea naţiuni ziunii. comparaţie cu primul cincinal, In cursul celui de-al doilea
lor, Apare astfel pe deplin fi şi a păcii între popoare. Camera municipală a oraşului volumul investiţiilor a crescut cincinal a fost construită şi pusă
în cel de-al doilea cincinal de în funcţiune uzina de plumb şi
întrunirea s-a încheiat cu in Garanhuns a adoptat o hotărî- 1,8 ori. zinc din Kirdjali.
tonarea imnurilor de stat ale re în care cere să se stabilească
imediat relaţii cu U.R.S.S. Comunicatul relevă succesele
R.P. Romîne şi Republicii India. industriei constructoare de ma
ECOUL INTERNAŢIONAL L u p te le din A lg e ria
aS n o ilo r propunere soveeflSce p riv in d Ziarul arată că au făcut ce PARIS 17 (Agerpres). După Tenes au fost ucişi 15 soldaţi A fost considerabil depăşită şini, de prelucrare a metalelor,
in te rzice re a folosirii spaţiului cosmic reri similare deputaţi şi senato cum se anunţă din Algeria, algerieni. Intr-o altă luptă, care sarcina trasată de Congresul al chimice şi alimentare, precum
ri ai Congresului naţional din luptele dintre trupele franceze a avut loc la 20 kilometri de şaselea al Partidului Comunist şi ale industriei mărfurilor de
în scopuri m ilitare partea Partidului muncitoresc Orleansville au fost ucişi nouă Bulgar cu privire la sporirea larg consum.-
brazilian. Partidului social-pro- şi unităţile armatei algeriene algerieni. Pierderile înregistrate producţiei globale a industriei
PEKIN 14 (Agerpres). Toate ar putea să discute această pro gresisf şi a altor partide, mem de eliberare naţională continuă. de trupele franceze în aceste republicane, locale şi coopera In comunicat se arată că în
ziarele centrale chineze publică blemă. bri ai camerelor municipale şi lupte nu au fost anunţate. tiste. In 1957, producţia globa lini mari, în R. P. Bulgaria s-a
la loc de frunte ştiri despre ai adunărilor legislative ale sta Posturile de radio pariziene lă a industriei (potrivit noilor terminat coperativizarea agricul
noua propunere a guvernului & telor, precum şi reprezentanţi ai anunţă că la vest de oraşul Al Ziarul „l’Humanite” anunţă că preţuri din 1956) a fost cu 76 turii. La sfîrşitul anului 1957,
sovietic. SOFIA 17 (Agerpres). Toate cercurilor de afaceri comerciale ger au avut loc două ciocniri. la 7 kilometri de Medea (depar la sută mai mare decît în 1952 gospodăriile agricole cooperati
ziarele centrale bulgare publică In regiunea masivului muntos tamentul Alger), un autocami şi de Datru ori mai mare decît ve de muncă din Bulgaria dis
„Propunerea cu privire la in propunerea guvernului sovietic on francez în care se găseau în 19~8. puneau de patru cincimi din pă«
terzicerea folosirii spaţiului cos in problema privind interzicerea ale Braziliei. | Djebel, în apropierea localităţii poliţişti, a căzut într-o ambus mîntul cultivabil şi de aproxi
mic în scopuri militare, lichi folosirii spaţiului cosmic în sco cadă organizată de partizanii In anii celui de-al doilea cin mativ cinci şesimi din suprafa
darea bazelor militare de pe te puri militare, lichidarea bazelor Sindicatele din Cehoslovacia cheamă algerieni. In lupta care a avut cinal, puterea centralelor elec ţa însămînţată a ţării. In afara
ritorii străine, crearea unui or militare de pe teritorii străine sindicatele i n Anglia, R.F.6., Belgia loc, 15 poliţişti au fost ucişi şi trice aparţinînd Ministerului E- gospodăriilor agricole coopera
ganism al O.N.U.'pentru colabo şi colaborarea internaţională in alţi cinci răniţi. lectrificării şi Economiei Apelor tive de muncă au mai rămas
rare internaţională în doineniui domeniul studierii spaţiului cos luptă comună pentru pac; al R. P. Bulgaria a crescut a* gospodării din regiunile mun
studierii spaţiului cosmic — mic. După cum reiese din ştirile toase şi semi-muntoase. In Bul
subliniază ziarul „Jenminjibno“ P R A G A 17 (Agerpres) tră, acestea sînt mijloace clare publicate de ziare, în Algeria proape de două ori. garia socialismul a învins nu
— reprezintă o nouă iniţiativă Ziarul „Rabotnicesko Delo” nu conteneşte teroarea judiciară numai la oraşe, ci şi la sate.
de pace a guvernului sovietic1'. publică propunerea guvernului CETEKA anunţă: Prezidiul şi reale de preîntîmpinare a u- împotriva participanţilor la A crescut considerabil extrac
sovietic sub titlul „O nouă ini mişcarea de eliberare naţională. ţia de cărbune. In anii celui Faţă de anul 1952, în anul
Publicfnd conţinutul propune ţiativă a Uniunii Sovietice în Consiliului Central al Sindicate nui război, de rezolvare a pro de-al doilea cincinal a început 1957 volumul comerţului exteri
rii sovietice, ziarul relevă pasa problema dezarmării"; ziarul
jele în care se arată că guver ..Otecestven Front" — sub ti lor din Cehoslovacia a adresat blemelor litigioase şi de asigu or a fost de peste două ori mai
nul sovietic propune ca în cursul tlul : „U.R.S.S. propune un larg
conferinţei şefilor de guverne acord internaţional cu privire sindicalelor din Marea Britanie, rare a condiţiilor unui viitor fe Protestai Partidului Comunist Francez mare. In 1957, Bulgaria a între
să se discute problema încheie la asigurarea securităţii tuturor ţinut relaţii comerciale cu 62 de
rii unui larg acord internaţional. statelor": ziarul „Narodnaia Belgia, Austria şi Republica Fe ricit al omenirii. ţări.
Armia” ¦sub titlul: „Noi .pro
VARŞOVIA 17 (Agerpres). puneri ale guvernului sovietic derală Germană, scrisori în Prezidiul Consiliului Central împotriva acţiunilor elementelor
fn centrul atenţiei ziarelor polo pentru întărirea păcii11; ziarul fasciste
neze se află propunerea guver „Trud" — sub titlul: „O impor care le cheamă la luptă comu al Sindicatelor din Cehoslova Industrializarea Bulgariei, a
nului sovietic în problema pri tantă acţiune de pace a guver permis să se mărească conside
vind interzicerea folosirii spa nului sovietic". nă pentru pace. cia, adresîndu-se Congresului rabil exportul de mărfuri in
ţiului cosmic în scopuri milita- dustriale, care în anii celui de-al
-e şi lichidarea bazelor militare WASHINGTON 17 (Ager In scrisoarea adresată sindi sindicatelor britanice declară: doilea cincinal a crescut de a-
de oe teritorii străine. pres) TASS anunţă : Departa
mentul de Stat al S.U.A. a re catelor din Germania occiden Ştim că părerile noastre în le PARIS 17 (Agerpres) TASS blicanilor progresişti, Radical proape trei ori faţă de primul
Ziarele subliniază că această fuzat să comenteze în mod ofi socialiştilor, „Uniunii democrati cincinal.
propunere are drept scop micşo cial propunerile guvernului so tală se spune printre altele : gătură cu rezolvarea unor pro anunţă : In legătură cu demon ce şi socialiste de rezistenţă",
rarea încordării internaţionale vietic în nroblenîa privind inter straţia antiparlamentară din 13 „Uniunii democrate a Africii", Venitul naţional al R. P. Bulga
şi dezvoltarea unor relaţii să zicerea folosirii spaţiului cos Credem că unindu-ne forţele, bleme pot fi diferite, dar intr-o martie a elementelor fasciste şi „Uniunii republicanilor de stin ria a crescut în 1957 (potrivit
nătoase între ţări. Ziarele polo mic. în scopuri militare, lichi poliţiştilor, Biroul Politic al gă11, grupului „republicanilor calculelor preliminare) cu 46 la
neze centrale publică acest do darea bazelor militare de pe te vom ajunge mai repede la ţel, privinţă şi noi şi dv. ca şi mem Partidului Comunist Francez a sută faţă de 1952. O condiţie
cument pe prima pagină, sub ritorii străine si colaborarea in independenţi din teritoriile de hotărîtoare pentru creşterea ve
titluri mari. ternaţională în domeniul stu adică la interzicerea producţiei brii organizaţiilor noastre sînt dat publicităţii o declaraţie în peste mări", Ligii drepturilor o-
dierii spaţiului cosmic. mului, Confederaţiei Generale nitului naţional a fost sporirea'
Ziarul „Trvbuna Ludii". orga şi folosirii armei de extermina astăzi unitari în hotărîrea fermă care arată că acţiunile forţelor a Muncii, Uniunilor sindicale
nul C.C. al P.M.U.P., sublinia Un purtător de cuvînf al De subversive din Franţa provoacă „Force Ouvriere", „Confedera productivităţii muncii.
z ă : U.R.S.S. propune încheie partamentului de Stat a decla re in masă. Sprijiniţi propune de a apăra pacea în lumea în o profundă nelinişte şi indigna ţiei franceze a muncitorilor creş
rea unui acord în problema in re tuturor republicanilor şi anti tini" şi Federaţiei autonome a Faţă de 1952, venitul .real pe
terzicerîi folosirii spaţiului cos rat reprezentanţilor presei că a- rea guvernului polonez de a se treagă. Pentru ca aceasta să fasciştilor. Biroul Politic subli salariaţilor din învăţărriînt. cap de om al muncii a crescut
mic în scopuri militare. O con niază că există o strînsă legătură in f957 aproape cu 55 la sută.
ferînţă a şefilor de guverne — ceste propuneri „necesită un stu crea o zonă denuclearizată în devină o realitate, sindicatele intre această demonstraţie şi a- In această scrisoare Thorez
tentatele guvernului la libertatea propune să se organizeze la In încheierea comunicatului
arată ziarul „Trybuna Ludu“ — diu minuţios, ceea ce se va face“. Europa şi propunerea de a se cehoslovace întind o mină prie presei, reforma antidemocratică Paris un mare miting pop'ular
a constituţiei şi campania pen de protest împotriva fascismului. se arată că îndeplinirea sarci
convoca o conferinţă la nivel tenească tuturor acelor care vor tru restaurarea dictaturii în Pentru pregătirea mitingului
Franţa. Toate aceste atentate ia Thorez a propus ca în ziua de nilor trasate de cel de-al doilea
înalt, căci, după părerea noas menţinerea păcii, libertate şi democraţie sînt o 15 martie, în clădirea palatului
urmare a războiului din Algeria. Bourbon, să aibă loc o conferin plan cincinal înseamnă un mare
o o ---------------------------- pas înainte în construirea so
„Nu există nimic mai urgent,
Şedinţa de închidere a celei cialismului în Bulgaria.
de a 14-a sesiuni
KUAL-A LUMPUR 16 (Ager tre Consiliul economic şi social se spune în declaraţie, decît ac ţă a reprezentanţilor partidelor Franco a suspendat
pres) TASS anunţă: La 15 al O.N.U. şi programul lucrări ţiuni comune ale forţelor de şi organizaţiilor susamintite. legile constituţionale
martie a avut loc şedinţa de în lor C.E.A.E.O. pe anul 1958. stingă şi democratice In apăra
chidere a celei de a 14-a sesi rea ordinei şi legalităţii repu Biroul Confederaţiei Genera
uni a Comisiei economice O.N.U. In raport au fost incluse o se le a Muncii a adresat un apel
rie de propuneri făcute de dele
pentru Asia şi Extremul orient gaţia U.R.S.S. în decursul sesi
unii, printre care propunerea cu
(C.E.A.E.O.), la care au fost privire la elaborarea unor prin
cipii care să reglementeze rela
aprobate raportul Comisiei că-
ţiile economice între ţările mem blicane pentru a da Franţei un tuturor federaţiilor C.G.T., tutu NEW YORK <7 (Agerpres). Co
Poporul indonezian sprijină lupta bre ale C.E.A.E.O. şi propune guvern stabil şi puternic, capa ror activiştilor ^sindicali şi tutu respondentul din Madrid al ziarului
rea cu privire la crearea pe bil să garanteze apărarea orga ror oamenilor muncii, ch'emîn- „New York Times" anunţă că gu
lingă C.E.A.E.O. a unui orga nelor de stat şi să promoveze du-i să organizeze o ripostă u- vernul Franco a suspendat legile
guvernului central împotriva nism care să se ocupe de pro o politică de pace şi progres so nanfmă fasciştilor şi să asigure constituţionale în legătură cu actuala
blemele folosirii energiei atomi cial”. Biroul Politic cheamă la apărarea libertăţii şi a Republi mişcare grevistă din regiunile miniere
ce în scopuri paşnice. In raport acţiuni unite împotriva elemen cii. ale Asturiei.
rebelilor d i n S u m a t r a se arată că comisia relevă cu telor subversive, cere demisia Presa democrată consideră in Se anunţă că aici sînt în grevă a-
satisfacţie hotărîrea unor ţări ministrului Afacerilor Interne, suficiente măsurile luate de gu proape 8.000 de mineri care cer ma
DJAKARTA 17 (Agerpres) te eforturile pentru a înăbuşi In cuvlntarea sa, locotenent industriale, printre care U.R.S.S., Bourges Maunourv, epurarea ar vernul Gaîllard, care s-a limi jorarea salariilor. După cum relatea
TASS ¦anunţă : Din iniţiativa rebeliunea din Sumatra centrală colonelul Dahiar, preşedintele de a acorda credite pe termen matei şi poliţiei, precum şi di tat la concedierea prefectului ză corespondentul, această măsură a
Frontului naţional de luptă pen si pentru a respinge încercările organizaţiei din Djakarta a lung ţărilor din această regiune zolvarea tuturor organizaţiilor poliţiei din Paris şi care a pro guvernului franchist urmăreşte preîn-
tru eliberarea Trianului de vest, intervenţiei străine. Frontului naţional de luptă pen în scopul dezvoltării economice. şi grupărilor de tip fascist. El mis să sancţioneze pe toţi „vi tîmpinarea grevei minerilor din alte
la 16 martie a avut loc la Dja tru eliberarea Irianului de vest, propune tuturor comuniştilor să novaţii de tulburări". regiuni ale Spaniei.
karta un mare miting al popu După aceasta, participanţii la a arătat că încercările de a răs In încheierea şedinţei au luat stabilească contacte cu partidele
laţiei din capitala Indoneziei, miting s-au îndreptat spre pala turna cabinetul Djuanda cores cuvintul reprezentanţii Ceylonu de stingă, sindicatele şi celelal MIERCURI 19 MARTIE 1958
care s-a desfăşurat sub semnul tul prezidenţial „Merdeka" unde pund ţelurilor imperialiştilor lui, Pachistanului, U.R.S.S., te organizaţii pentru acţiuni 'co
condamnării hotărite a clicii s-au adunat activişti de seamă străini. Dahiar a subliniat că S.U.A., precum şi Narasimhan, mune în aoărarea Republicii. SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
trădătoare de rebeli a lui Hus- pe tărîrri politic şi obştesc. tocmai în momentul în care po secretar executiv al C.E.A.E.O.,
sein Safrunddin şi sub semnul porul indonezian depune efor şi preşediniele sesiunii Dato In afara de aceasta, secretarul DEVA: P -ă nu e una e alta ; PE lozuri; BARU MARE: Volniţa: IL1A:
sprijinirii politicii guvernului. In faţa lor a luat cuvintul turi în lupta împotriva rebeliunii Abdul Razak, vicepreşedinte al general al C.C. al . Partidului TROŞANI: Dalibor; Intre două femei: Hoţii de cop ii) ZLATNA: înălţimi }
Peste 500.000 de reprezentanţi Sukarno, preşedintele Indone din Sumatra centrală, S.E.A.T.O. Consiliului de Miniştri al Fede Comunist Francez, Maurice Tho- ALBA IULIA: Godzila; ORAŞTIE: Că rEIfJŞ: Simfonia Leningradului) A-
ai organizaţiilor de masă ale ziei, care a declarat că actuala şi-a convocat sesiunea în cadrul raţiei Malayeze. rez, a trimis o scrisoare secreta pitanul şi eroul său; SEBES: Lissy: POLDU DE SUS: Volniţa: SIMERIA:
muncitorilor, ţăranilor, tinere demonstraţie a fost o dovadă căreia s-a discutat problema in rului general al Partidului so BRAD: Două lozuri) HAŢEG: Două Cinema de altădată) LONEA: Malva:
tului, studenţilor, femeilor, au grăitoare a devotamentului po doneziana, iar în apropierea a- Următoarea sesiune, cea de cialist, Guy Mollet, fracţiunii
declarat că sînt gata să îndepli porului faţă de Republica Indo a 15-a, a C.E.A.E.O., va avea
nească orice ordin al şefului nezia. Revoluţia naţională, a loc în martie 1959 în Australia. parlamentare a Uniuniii repu
statului în interesul Republicii spus el, frebuîe să fie desăvîr-
Indonezia. pelor teritoriale ale Indoneziei
şifă penîru a se atinge idealu
rile construirii unei societăţi se efectuează mari manevre mi O a m e n i i m u n c ii din V e s z p r e m şi G y o r SELECŢI UN! DIN PROGRAMUL DE RADIO
prospere, bazată pe 'dreptate. A-
cesfe idealuri pot fi atinse nu litare. Declaraţiile persoanelor
mai in condiţiile unui stat unit. oficiale ale unei anumite puteri, au c o n d u s pe s o l d a f i i u n o r u n it ă f i s o v i e t ic e
Sukarno a calificat acţiunile
In rezoluţia adoptată în una clicii lui Hussein ca un act de care constituie un amestec di care se înapoiază în patrie Programul 1: 6,30 Muzică uşoară j zică uşoară; 14,50 Muzică populară
nimitate la miting, se vorbeşte trădare, sprijinit de forţe străi rect în treburile interne ale In
despre hotărîrea fermă de a ne care urmăresc scopuri perso 7,10 Muzică populară rom înească; 8,00 romînească: 17,20 Noi medicamente
menţine unitatea Republicii In nale. Orice acţiuni contrarevolu doneziei, şi actele de piraterie BUDAPESTA 17 (Agerpres) persoane. La miting a luat cu-
donezia şi să combată orice a- Materiale din presă; 9,00 Muzică de romîneşti > 17,40 Cîntă Dan Moisescu :
mestec străin în treburile inter ţionare. a declarat Sukarno, vor şi de tilhărie faţă de navele in TASS anunţă: La 15 martie, vîntul Gvula Kâllai, membru al
ne ale Indoneziei. Orice încer fi lichidate datorită devotamen estradă: 9,30 Ştiinţa învinge) 11,03 18,55 Sfatul m edicului: „Colita croni
care de a zădărnici lupta de eli tului poporului faţă de republica doneziene comise de navele mi oamenii muncii din oraşele Ves Biroului Politic al C.C. al Par
berare a Irianului de vest, se Teatru la microfon: „Cocoşatul de la că şi tratamentul ei igieno-dietetic":
«pune în rezoluţie, este o tră proclamată în august 1955. Su litare olandeze, a declarat Da zprem şi Gyor din R. P. Unga tidului Muncitoresc Socialist
karno a chemat întregul popor Notre Dame" — dramatizare radiofo 19,05 Curs de limba rusă: 19,15—24.00
să participe la apărarea Repu hiar, ne conving că rebelii sînt ră au condus pe soldaţii unor Ungar.
blicii. nică după romanul lui Victor Hugo: Transmisiune de Ia opera de stat din
sprijiniţi direct sau indirect, pe unităţi sovietice care se înapo Organizaţia locală a Uniunii
14,00 Melodii populare: 16,20 La m i Timişoara : „Trubadurul" — operă în
faţă sau pe ascuns, de state iază în patrie conform hotărîrii Tineretului Comunist a remis
crofon Rodica ; 18,00 Vorbeşte Mosco patru acte şi 8 tablouri de Giusepp?
străine, care caută să restaureze Sovietului Suprem al U.R.S.S., din împuternicirea C. C. al Uni
va; 19,05 Din viaţa muzicală a ora Verdi.
cu privire la o nouă reducere unii Tineretului Comunist din
dare faţă de Republica Indone- colonialismul fn Indonezia. şelor şi regiunilor patriei) 19,55 Noap BULETINE DE ŞTIRI : 5,00; 6,00;
z•ia_. •xt-. v'¦y- F i .4 Im 16 martie, la Bandung a a forţelor armate sovietice. Cu Ungaria Ia doi ostaşi sovietici te bună, copii) 20,15 Cîntă Gigi Mar- 7,00; 11,00: 13,00) 15,00) 17,00; 19,00:
Participanţii la miting au avut loc de asemenea un mare acest prilej, în oraşul Veszprem medalii pentru marea vitejie de g a : 20,30 Jurnalul satelor; 21,25 Mu 20,00; 22,00) 23,52 (programul I), 14,00:
miting la care au luat parte a avut loc un mare miting la care aceştia au dat dovadă în zicii uşoară romînească: 23,20 Concert 16,00) 18 00; 21,00: 23,00 (programul
¦hemat guvernul să depună toa sute de mii de persoane. I care au participat cîteva mii de lupta împotrilva contrarevoluţiei. de noapte. Programul II: 14,03 M u-11)
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Marile nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generate P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1 949.— Tiparul: întreprinderea Poligrafică „J Mai" —- DEVA*