Page 55 - 1958-03

P B O T E ff â l d in t O'ATE ŢA R1LE, N N lŢ f'-V x i
umilisocialismului centrale dio
Anul X Nr. 1012
Creşterea productivităţii muncii
;în atenţia minerilor petrileni
PBTRlbA (de la subredacţia noas­ sectorul 111 400 kg. zilnic pe post
tră voluntară) Principalul obiectiv în peste ' randamentul planificat. Face
întrecerea ‘ socialistă în cinstea zilei excepţie sectorul IV care a rămas da­
de I' Mai, stabilit de brigăzile de tor de la începutul anului şi pînă în
mineri în cadrul consfătuirilor de pro­ prezent cu peste 3.000 tone de căr­
ducţie pe sectoare, ce au avut loc re­
cent, este-sporirea productivităţii mun­
cii.
in acest scop zeci dc brigăzi şi-au
însuşit iniţiativa minerului Mihai Tu-
caciuc, de a da în fiecare zi, de fie­
care om din brigadă o cantitate de
cărbune peste plan în raport cu con­
diţiile şi posibilităţile din fiecare
sector. De pildă, brigăzile conduse dc
minerii Cornel Cenuşe, Adalbert Mo-
tola, . Aurel Cepălău, Grigore Marcu
din sectorul III, Moisc Peter, Vasilc
Sidorov, Nicolae Crisiea din sectorul
11. şi Gheorghe Neagu din sectorul I,
s-au angajat să dea în fiecare zi, de
fiecare om, între 0,500 kg. pînă la
1.000 kg. de cărbune peste plan.
Aceste angajamente au şi începui
să fie fraduse în fapt, şi pe z i.e e
trece realizările sînt tot mai mari.
Randamentele pe sectoare au crescut
astfel: sectorul 1 100 kg. zilnic pe
post, sectorul 11 între. 200-300 kg.,
Aplica iniţiativa
mineralul Minai Tucacieic
GHELAR (de la subredacţia rtaas-
tră voluntară). In urma m e i consfă­
tuiri de producţie ce a avui loc la
exploatarea minieră Gheţar, şi in care
s-au discutai posibilităţile de aplicare
n iniţiativei minerului Mihai Tucaciuc,
da la mina Aninodsa, minerii din ca­
drul orizonturilor 1 şi IV , şi-au însuşit întărirea disciplinei în m uică. Toţi
acnasiă iniţiativă şi s-au angajat să
dea zilnic -de fiecare om o tonă de mi­
nereu. peste planul stabilit pe echipe.
Deşi a trecut puţin timp dc ia
luarea angajamentelor, ele au şl în­
cepui să fie îndeplinite. Brigada mi­
nerului fruntaş Dumitru Preda a rea­
lizat pe om şi schimb zilnic, cite 0,507
tone de minereu de fier peste plan,
faţă . de 0,100 tone cit era angajamen­
tul. In perioada 1— 10 martie, această
brigadă a realizai zilnic peste plan,
pe om şi schimb, 0,700 tone minereu.
Pentru obţinerea acestor realizări
brigada lu i, Dumitru Preda, a . folosit
din plin cele 8 ore de lucru, iar apro­
vizionarea cu unelte , scule şi ulei, se
face •înaintea începerii lucrului. Dc a-
semenea, a fost montat din abataj o
linie îngustă cu înclinarea necesară
pentru ca .transportul unui vagoneţ cu
minereu ¦.să, se poată face numai de că.
.(•W vw v
r¦ ¦
C Alături de ceilalţi strungari de la Atelierele Centrale din
>Guraba.rza lucrează şi tovarăşa Maria îoldiş. Ea a învăţat me-1
'seria de strungar cu multă atenţie. Acum se află printre}
^fruntaşii secţiei. Ea îşi depăşeşte norma în medie cu 10-12%. j
C !N CLIŞEU: Tovarăşa Maria Joldiş, lîngă strungul la-
rcare lucrează, măsurînd cu şublerul o piesă.
/'**¦'-vM
Miercuri 19 martie 1958
bune.
Toate celelalte sectoare ale minei au
înregistrat succese de seamă în depă­
şirea planului de ' producţie. Sectorul
l a dat peste plan, de la începutul
anului şi pînă la data de 12 martie
a. c., aproape 5.000 tone de cărbune,
sectorul II are pe acelaşi interval de
timp un plus de peste 7.000 tone căr­
bune, iar sectorul III are date peste
plan aproape 1.000 tone de cărbune.
In prezentminerii de la Petrila.
desfăşoară întrecerea socialistă cu şi-
mai mult avînt, fiind hotărîţi ca în
cinstea zilei de 1 Mai să realizeze o
productivitate de o tonă de cărbune
de fiecare salariat. Pentru aceasta se
cerc mai mult sprijin din partea ingi­
nerilor şi tehnicienilor, în special, în
ceea ce priveşte aprovizionarea locuri-,
lor . de muncă cu vqgonete goale şi
material lemnos.
MIHAI GORBO! tului pentru care a încasalt sume
ire un singur om şi nu de doi. A-
provizionarea cu lemn se face prin
rotaţie, adică fiecare schimb asigură
lenuiul necesar schimbului următor.
Toate aceste măsuri pentru orga.
irizarea muncii sînt complectate, de
membrii acestei brigăzi au lichidai
complect cu absenţele nemotivate şi
timpii morţi.
Şi minerii din brigada lui locui
Bidiga, deşi cui avut de învins multe
greutăţi, au reuşit să depăşească zil­
nic planul brigăzii cu ¦2,2 tone de mi­
nereu, iar în perioada 1— 10 martie
au extras cîie trei tone de minereu
peste plan.
PAULA POPA
A era o forfotă neîntreruptă. Con­
îşi respeefă angajamenfsîe
CĂLAN. (de la subredacţia
noastră voluntară). Muncitorii
de Ia secţia emaiiaj a uzinei
„Victoria", în dorinţa de a da
cît mai multe produse peste
plan, au încheiat prima jumă­
tate a lunii martie cu o depă­
şire a planului de 13 la sută, iar
j In prima şedinţă de lucru a fost ţinută prelegerea : ,Obiec
w\fl/wV1** * u ' N w «/ î
Rezuftafele provizorii
Muncitori
fruntaşi
sie Ia Atelierele
Gurab'arza
Două vagoane de cereale pentru fondul
centralizat ai sfatului
embrii gospodăriei colecti- tărit să vlndă statului cantita­
ve din Pricaz, raionul O- tea de 15.000 kg grîu.
răştie, nu şi-au dezminţit faima
de buni gospodari nici in anul
acesta. Atunci cînd în adunarea
generală s-a ridicat problema
contribuţiei gospodăriei la asi­
gurarea fondului centralizat al
statului, colectiviştii au chibzuit
bine lucrurile. Astfel, după ce
şi-au făcut toate socotelile, au
ajuns la concluzia că pot vin­
de statului, pe baza contractu­
lui încheiat cu delegatul I. S.
Recolta, cantităţi însemnate de
cereale. In consecinţă ei au ho-
Colectiviştii din Măr Uneşti au contractat
un vagon de grîu
olectiviştii din Mărtineşti au
obţinut recolte mari ia ha.,'
iar veniturile pentru o z-i-rnun­
ea au crescut simţitor. Aceasta
se datoreşte şi faptului că anul
trecut gospodăria a vîridut În­
semnate cantităţi de cereale sta­
frumoase de bani.
Mergînd pe linia măririi conti­
nue a fondului de bază si a creş-
Exempiul colectiviştilor este urmat şi de întovărăşiţi
Intr-una din adunările gene­
rale ale colectiviştilor din
comuna Gîrbova, raionul Sebeş,
a fost discutată problema con­
tractărilor de cereale. Colecti­
viştii au hotărît să predea sta­
tului, pe bază de contract, 14.000
kg. grîu şi 13.000 kg. porumb.
Exemplul lor a fost urmat ime­
diat de către colectiviştii din
satul Reciu, care au contractat
7.000 kg. grîu şi 10.000 kg. po­
rumb.
In această acţiune lăudabilă,
atitudinea colectiviştilor a fost
pildă vie pentru membrii înto­
vărăşirii agricole „Gîrboveana".
Aceştia nu s-au lăsat mai pre­
rebuturile le-au redus cu 6 la
sută sub procentul admis, depă-
şindu-se astfel cu mult angaja­
mentele luate.
Printre fruntaşii secţiei se nu­
mără tov. losif Lăcătuş, Arca-
die Lazăr î, losif Dumitru, Geza
Eros, Ioau Giuritza şi mulţi al­
ţii.
IOSIF CRAŞCA nate, alţii lucrau la cuptoarele te să facă baie în ea 7 copii. Aşa
Au încheiat noul
contract colectiv
LUPENI (de la subredacţia
noastră voluntară). In ziua de
16 martie a.c., în sala de şe­
dinţe, de la i.F.E.T. Lupeni,^ a
avut loc adunarea pentru dis­
cutarea şi încheierea noului con­
tract colectiv pe anul 1958. La
această adunare au luat parte
53 delegaţi din toate exploată­
rile întreprinderii.
Cu acest prilej, numeroşi de­ s-a terminat montarea instalaţii­ Ar fi însă greşit să închei fără
legaţi au făcut o serie de pro­ lor electrice de la postul de co­ să amintesc de cîieoa cifre pe
puneri pentru mai buna organi­
zare a muncii şi pentru îmbu­
nătăţirea condiţiilor de viaţă ale
muncitorilor forestieri. Astfel, s-a
propus mărirea cabanei munci­
torilor din Lupeni, împrejmui­ Pe membrii brigăzii lui Gheor­ nă acum 115.000 metri. cubi. de
rea cu gard a depozitului final
de material lemnos din Lupeni,
toate exploatările- să fie dotate
cu cîte o bibliotecă volantă şi
aparate de radio, la exploatarea
Buta să se construiască o fîn-
tînă pentru apă potabilă, funi-
cularul fix de la exploatarea Ar-
canu să fie dotat cu piese ne­
cesare de schimb pentru a se a-
sigura transportul în bune con-
diţiuni pînă la depozitul To-
p!iţa, să se construiască o ba­
racă în parchetul „1958" de la
exploatarea Arcanu şi altele.
In total s-au făcut 66 de pro­
puneri dintre-care 15, cele mai
importante, au fost înscrise în
contractul colectiv şi s-au stabi­
lit termene pentru îndeplinirea
lor. Una din aceste propuneri
este aceea de a se monta un
fuhicular la exploatarea Straja,
pe distanţă de 900 m>, la-care
s-a fixat termen de . execuţie
1 iulie a.c.
MIRCEA CĂTĂLIN
ale alegerilor din U. R. S. §.
Comunicatul Comisiei electorale centrale
MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite: Comisia elec
torală centrală pentru alegerile în Soivietul Suprem al U.R.S.S.
a dat publicităţii un comunicat în care se spune că alegerile'
care au avut loc la 16 martie 1958 s-au desfăşurat într-o at­
mosferă de puternic avînt patriotic, populaţia manifestînd un
înalt spirit politic. Pentru ţinerea alegerilor s-au alcătuit 1.378
circumscripţii electorale.
4 pagini 20 bani Potrivit datelor provizorii, la alegeri au participat 133.594.561
alegători, adică 99,97 ia sută din numărul total al alegători­
lor. Pentru candidaţii desemnaţi pentru Sovietul Suprem al
U.R.S.S. de blocul comuniştilor şi al celor fără de partid în
circumscripţiile electorale pentru alegerile în Sovietul Uniunii
au votat 99,57 la sută, iar în circumscripţiile electorale pentru
alegerile în Sovietul Naţionalităţilor — 99,72 Ia sută din alegă­
torii care au iuat parte Ia alegeri.
Aceste date, se spune în Comunicatul comisiei electorale
centrale, dovedesc că blocul popular al comuniştilor şi celor
fără de partid a repurtat o victorie deplină în alegeri. Rezulta­
tele definitive ale alegerilor vor fi date publicităţii de Comisia
centrală Ia 19 martie.
Ţinînd seama, de faptul că VIZITA IN INDIA
gospodăria dispune de un mare
număr de animale în fermele a- i fowipffw Sin Stoica, -
nexe şi că pentru hrana acesto­
ra se consumă mari cantităţi Esnli Bodniraş §1 gonacii]
de porumb, colectiviştii şi-au
dat seama că totuşi le mai ră- BANGALORE. De la trimisul al statului Mysore a rugat pe
mine o cantitate de aproximativ special Agerpres. In seara zi­ tojvarăşul Chivu Stoica să tran­
5.000 kg. porumb pe care să o lei de 15 martie, primul minis­ smită poporului romîn urări de
vindă statului. In aceeaşi zi ei tru a l . statului Mysore,'- Nijali- .fericire şi prosperitate din par­
au încheiat contract şi pentru noappa, a oferit .în palatul gu­ tea guvernului şi poporului din
cantitatea aceasta. Colectiviştii vernatorului diin Bangalore un Mysore.'1
din Pricaz, vor vinde astfel sta­ dineu în . cinstea tovarăşului
tului, două vagoane de cereale. Chivti Stoica, primul ministru A luat apoi Cuvîntul tovară­
şul Chivu Stoica, care a arătat
a! R. P. Ro.mîne. La acest'di­ că în decursul vizitei sale în
neu au luat parte' miniştri ai Bangalore .a văzut o mulţime
guvernului local, primarul ora­ de lucruri interesante care o-
şului Bangalore. glindesc munca paşnică, con­
terii valorii în bani a zilei-mun- structivă a poporului indian, re­
că, anul acesta, colectiviştii din A luat cuvîntul primul mi­ alizările sale pe tărîmul dezvol­
Mărtineşti au contractat vînza- nistru al. statului Mysore' care tării industriei, ştiinţei şi tehni­
rea a 10.000 kg. grîu. a spus printre altele : Am aflat cii, voinţa poporului ¦indian de
cu bucurie că primul ministru a-şi clădi o viaţă mai bună.
Colectiviştii chizbuiesc acum al Indiei a'acceptat invitaţia
asupra recoltei de porumb ce va excelenţei voastre de a vizita în Tojvarăşul Chivu Stoica a
scurtă vreme. Romînia. Sintern subliniat că asemenea realităţi
putea fi obţinută, urmind a în­ siguri că această vizită în fru­ bucură sincer poporul romîn şi
moasa dv. ţară va contribui Ia pe toţi prietenii poporului indian.
cheia contractul cu statul şi pen­
tru o cantitate însemnată-de po­
rumb. •'
strîngerea relaţiilor de priete­
nie dintre cele două ţări ale
jos, şi au contractat vîmarea noastre. In ţara noastră, a arătat tova­
a 7.000 kg. grîu şi S.Q00 kg.
porumb către stat. In încheiere, primul ministru răşul Chivu Stoica, sînt urmă­
rite cu profundă simpatie ma­
nifestările politicii de pace ale
guvernului indian. Este preţuit
PE Ş A N T I E R U L rolul considerabili pe care îl are
7l noii o te la rii M artin primul ministru Nehru personal
în promovarea principiilor coe­
xistenţei paşnice, în . apărarea
păcii.
In încheiere, tovarăşul Chivu
Stoica a spus : Sîntem încredin­
ţaţi că vizita pe care am făcut-o
in oraşul dv., contactele pe care
Arii vizitat de caritul acest cială o boltă, suspendată — pri­ tone cărămidă refractară din le-am avut cu personalităţile de
şantier, unde prinde viaţă-una’ ma de acest gen clin ţară —"care care circa 4.000 tone numai la
din cele mai înseninate cons­ preziniă o serie de avantaje : re­ cuptorul n r.' 1. Din betonul tur­ frunte din conducerea statului
trucţii siderurgice ale Hunedoa­ zistenţă mare la ardere, repara-, nat s-ar putea face un zid înalt
rei — noua oielărie Martin. Itv ţiile se fac mai uşor etc. de patru metri şi gros de 2 me­ Mysore vor contribui la conti­
cepînă cu uriaşele schelete me­
talice ale rnelanjorului, şi pînă ...Im apropierea cuptorului, din tri pe o lungime de 15 km., iar nua apropiere şi adîncire a cu­
în capătul halei de ¦pregătire a pintecul căruia num ai.o singură din construcţiile metalice s-ar în­
lingotierelor, se lucra intr-un dată va eşi aproape 180 tone de cărca circa 20 de trenuri, a cîte noaşterii reciproce dintre popoa­
ritm viu, clocotitor. Peste tot metal, cîţiva oameni din echipa 50 vagoane fiecare.
lui Ioan Klain lucrau la mon­ rele romîn şi indian, la întări­
structori, montori, zidari şamo- tarea maşinii de .aruncat dolo- Şi au lucrat la toate acestea
tori, lăcătuşi, electricieni, care mitâ in cuptor, iar la circa 10 atîtea brigăzi şi echipe incit ţi-ăr rea prieteniei lor în spiritul
mai de care se grăbeau să-şi metri distanţă, maistrul Adalbert trebui pagini întregi să înşiri
ducă la bun sfirşit misiunile. Grunwald dădea zor la monta­ păcii şi colaborării între popoare.'
In impunătoarea hală a cuptoa­ rea maşinii de şarjare. Ceva mai numele a zeci şi sute de oameni
relor Martin, o parte din con­ la o parte, am zărit o troacă de care înalţă noile agregate, a- Dineul a decurs într-o atmos­
structori finisau lucrările termi­ încărcat cuptorul cu fier vechi. gregate moderne şi impunătoare
E construită în combinat şi poa­ ale noii oţelării Martin. feră de caldă prietenie.
A. D01UJ In dimineaţa zilei de 16 mar­
tie tovarăşii Chivu Stoica, Emil
Bodnăraş, Avram Bunaciu şi
persoanele care îi însoţesc au
părăsit oraşul Bangalore, în-
dreptîndu-se spre oraşul Madras
— capitala statului indian Ma­
dras. • ••
2 şi 3, montorii aşezau cu di­ ceva nu mai văzusem nici un­
băcie piesele şi le verificau pre­
cizia, în timp ce vopsitorii, fă­ de.
ceau „toaleta“ halei, vopsind-o
cu o culoare verde-închis. M'ă plimb pe platformă şi no­
tez tot ceea ce mi .se pare mai
Pentru a cuprinde mai bine interesant. Ciocanul pneumatic
întreaga înfăţişare a halei, am pe care e scris „înfrăţirea —O-
urcai sus pe platforma cuptoa­ radea" e gata montat şi aşteap­
relor. Şi, într-aclevăr, de aici se tă prima probă de oţel ca şi la­
vede pînă în cel mai îndepărtat boratorul rapid. Intr-un stadiu
colţ al halei care se întinde pe avansat sînt şi lucrările de la
o suprafaţă de cîteua hectare. cuptorul de coacere a fero-alia-
Unele lucrări erau terminate de jelor. Şi aici am dat peste nu­
mult, iar altele se găseau intr- mele brigăzii lui. Gheorghe Ra-
un stadiu avansat. Bunăoară, duly.
mandă al cuptoruhfi nr. 1, linia care le-am aflat de la un inginer In măreţia pădurilor întinse din munţii. Sebeşului, o zi de
ferată ele pe platformă, monta­ în timpul vizitei pe şantier. îmi odihnă, după escaladarea crestelor, este. bine venită la cabană.
spunea că pentru fundaţia noii
rea podurilor rulante şi a ma­ oţelării Martin s-au excavat pî­ IN CLIŞEU : Vila „Erna" de la punctul Tău, pe valea
caralei. de şarjare, precum şi
construcţia şi zidirea cuptorului. Sebeşului.
-------r-........ ......................OO---------------------------------
ghe Radultf nu i-am mai găsii pămint şi s-au turnat 92.000 Din activitatea
lucrînd la cuptor. In schimb am ni. c. beton armat şi simplu, s-au anei biblioteci sindicale
aflat de la instalatorii hidro, montat 9.852 tone construcţii
care lucrau deasupra uşilor, că metalice. Numai scheletele me­
timpul de zidire a cuptorului a talice de ta hala A cintăresc
fost redus cu patru zile şi că
s-a executat din cărămidă spe­ 5.700 tone. S-au mai zidit 7.200 LUPENI (de la ine. Cititorii se pre­ 105 volume. Pionie­
subredacţia noastră zintă zilnic la bi­ rii ’Ghiţă Deda şi
in ¦userea ştLfnfelor sociale voluntară). In regi- bliotecă- şi împru­ Valeriu Manj au ci­
i mul democrat-popu- mută cărţile dorite. tit pînă acum cel
în şcolile medii i Iar cartea este uri - Numai de .la în­ mai mare număr de
In ziua de 16 martie, Biroul Comitetului regional de par­ bun al tuturor şi un ceputul acestui an cărţi.
tid a organizat la Deva o. şedinţă de lucru cu profesorii care nedespărţit ' prieten şi - pînă acum 105 Este demnă de
al cititorului . setos cititori au împrumu­ remarcat activitatea
u.me'ază a preda lecţiile de ştiinţe sociale în şcolile medii din de cultură. Astăzi, tat -236- volume. pe care o desfăşoa­
regiunea noastră. - cartea se găseşte la Printre cititorii care' ră tov. Adelina Bo-
îndemîna fiecăruia. au împrumutat cele
Cu această ocazie, tov. Rudolf Balazs membru a! Biroului mai multe cărţi se zeşan, responsabila
Pentru procurarea
Comitetului regional de. partid, a vorbit celor prezenţi desp-e
importanţa predării ştiinţelor sociale in şcolile medii. cărţilor s-au investit numără tov. Nico­ bibliotecii, ¦pentru
în continuarea şedinţei de lucru au fost făcute comunicări şi se investesc sume lae Cojocari:, son- păstrarea, îngrijirea
asupra modului de pregătire a cadrelor didactice ce urmează mari de bani. Bi- dor, _şi Cornel Aur; şi popularizarea căr­
a preda lecţiile de ştiinţe socialeîn şcolile i edii, comunicări bliofeca comitetului funcţionar. Nu au
de întreprindere, de fost daţi uitării nici
privind organizarea şi desfăşurarea viitoarelor şedinţe de lucru, U. întreprinderea de copi.i salariaţilor în- ţilor cu care este
j explorări Lupeni nu- treprinderii. Pentru dotată biblioteca
stabilindu-se apoi colectivul de conducere şi colectivele la ca­ | inară 1.085 volu- ei s-au procurat
noastră.
tedra de economie politică şi catedra de metodică.
GR. GOANŢĂ
t«I şi însemnătatea cursului de economie politica"*
«fr* * &¦&04*.* * * T-4T .*» * i