Page 56 - 1958-03

nffrSiiîiîr nTn T f riHia m n ^ ^ W umiu mcmislmmi ftr. 1012

Primul „Almanah literar" In Editura de stat şi căminul cultural Şedinţa Comisiei centrale
pentru literatură politică sportive deaeromodeiism
al regiunii Hunedoara de pe lîngă
a u apucat'. central al R. P.

Pe pagina înfăptuirilor hune­ Poeziile: „Năzuinţă" şi „Ră­

dorene s-a înscris o nouă reali­ sărit" sint creaţii ale tînărului V. I. LENIN: Despre Ne-am prezdntăt timpuriu tn diminea­ de ta cărucioare şi pină la uneltele ca luna noiembrie 1957, sub conducerea In zilele de 15-16 martie, Ia
ţa zilei de 12 martie la şcoala elemen­ de grădină. iov. Florian Băluţă, căminul a pus în sediul Comitetului organizatoric
zare culturală: primul număr al Traian Filimon, poet ţăran din tară de 4 ani din satul -Băieşti, raio­ repetiţie piesele: nCearta" şi „Nunta”, central A.V.S.A.P., s-au desfă­
nul Haţeg şi ne-am propus să tre­ — Acestea toate le-am făcut¦in iar­ citeva monolage -şi s-au pregătit so­ şurat lucrările'Celei de-a doua
„Almanahului literaf"din regiu­ comuna Ceru Băcăinţi, iar ca problema naţională cem înlîi in revistă citeva aspecte ex­ na aceasta — ne spunea învăţătorul. liştii căminului, tn decembrie a luui şedinţe a Comisiei centrale spor­
terioare ale şcolii. In cele citeva m i­ Sînt obiecte cu' care vom deschide o fiinţă corul, s-a pregătit piesa „Cu tive de aeromodelism de pe lîn­
nea Hunedoara. dovadă a talentului, a valorii ar­ şi naţional-coloniajă nute de studiere, am aflat lucruri care expoziţie la sfirşitul anului şcolar. In oişţea-n gard", iar în ianuarie, piesa gă Aeroclubul central al R. P.
pot face cinste oricărui director de zilele acestea, vom începe munca şi-la „Bărbatul fără opinci". Echipa de tea­ Romîne. De curînd, aleasă, co­
De la citirea titlului înscris pe tistice şi a muzicalităţii creaţiei Volumul reprezintă o culegere din i şcoală. S-o incepem chiar din cu rte: răsadniţele calde, iar în primăvară ne tru, soliştii vocali şi recitatorii au pre­ misia formată din aeromodelişti
copertă: „Flori de foc“, gîndul încă de la intrare, un trotuar nou, vom face şi o crescătorie de crapi, zentat un program in luna noiembrie, fruntaşi are rolul de a îndru­
cititorului zboară la furnalele sale, reproducem prima strofă cele mai importante lucrări ale lui din ciment, ne conduce pe lingă zi­ chiar aici. în c u r te a şcolii. . unul in cinstea lui 30 Decembrie. De ma activitatea aeromodeliştilor
cunoscutei citadele hunedorene. din poezia „Răsărit" : durile albe ale u n ei'şc o li ce ni se asemenea formaţiile artistice au 'parti­ din ţara noastră. La cea de-a
Unul din meritele volumului con­ V. I. Lenin despre problema n a - < păr.ea: „mult prea mare", pentru satul După ce am admirat şi colţul pio­ cipat la faza comunală şi raională a doua şedinţă de lucru s-au dis­
stă in faptul că furnalul, mi­ Cînd răsărifu-n flăcări se-ncti- Băieşti. In curte, un teren de volei, a- nierului, fanioanele pregătite pentru - cei concursului artislic, iar în ziua de 2 cutat şi s-au adoptat hotărîri cu
na şi ogorul şi-au găsit îndrep­ L nună {ională şi naţjonal-colonială. A ici1 menajai pentru virsta celor mici, aşteap­ mai buni elevi la învăţătură şi diplome­ martie — cu ocazia alegerilor — au privire la îmbunătăţirea activi­
tăţită şi frăţească exprimare ar­ tă zile mai călduroase. La un moment le obţinute de şcoala din Băieşti cu prezentai un program artislic la sec­ tăţii aeromodelistice de masă,
tistică din partea condeierilor Şi zorile cu umbrele se-mbinâ, ? sînt incluse: „Note critice în pro- dat din şcoală. îşi făcu apariţia un şco­ ocazia concursurilor şcolare, ştiindu-l ţia de votare din Riu Alb.. Ultimul definitivarea regulamentului şi
care s-au aplecat cu atenţie şi Din lanul colectivei o combină lar, cu o banderolă albă şi cruce ro­ pe tovarăşul Băluţă că îndeplineşte şi program a avut loc în ziua de 3 calendarului competiţional, in­
dragoste asupra frumuseţii şi Cu mare zor, belşug in saci > biema naţională". „Despre dreptul şie. funcţia de director al căminului cul­ martie la Băieşti, cînd a fost prezenta­ tern şi internaţional de aeromo­
măreţiei regiunii noastre. Dintre tural, l-am rugat să. ne vorbească si tă şi piesa „Bărbatul fără opinci". E- delism etc.
autorii cuprinşi in Almanah, ci- adună { naţiunilor la autodeterminare", „Re­ — Pe cine căutaţi? Sini de serviciu despre activitatea acestuia. chipa de teatru pregăteşte în prezent
teva nume s-au afirmat în lite­ Din poezia lui Iv. Martino- cizi, cu curăţenia pe şcoală — - ne răs­ piesa uNoapte cu stele", corul a pus tn Corespondenţii presei
ratura noastră nouă, cu destu­ vici amintim citeva titlu ri: „0- voluţia socialistă şi dreptul naţiu­ punse acesta, fără să-l întrebăm — Să trimit un elev după tovarăşul repetiţie cîntece noi. Nu ¦au fost uitate străine Ia Bucureşti
lă vigoare, fâcindu-se cunoscute ţelarul în schimb de noapte", Iulian Fărcaş. Stă pe aici prin apro­ in această perioadă conferinţele agro­ au vizitat instalaţiile
şi iubite cititorului. Celor mai „La furnale" sau „Oraş munci­ nilor la autodeterminare", „Bilan­ I.am spus cine sîniem, apoi. ne-am piere. El este secretarul organizaţiei tehnice, ştiinţifice, pe care le.au pre­ reactorului atomic
mulţi insă, Almanahul le-a pri­ toresc“ ; sînt suficiente pentru a îndreptat împreună să vizităm mai bine U.T.M. din sat si ajutorul- meu ia că­ zentai in cele mai midie cazuri învă­
lejuit primul debut, literar. desprinde cu uşurinţă orientarea ţul discuţiei asupra autodetermină­ curtea şi grădina şcolii. In pomii ce minul cultural. Va aduce cu el şi re­ ţătorul- Florian ¦Băluţă şi secretarul or­ din ţara noastră
tematică şi realistă a creaţiei rii’’,, „Despre broşura lui Junius", se găseau aici, erau atirnaţe feluriie gistrul de activitate al căminului şi ganizaţiei U.T.M., tov. Iulian Fărcaş.
Exceptind lămuritorul „Guoînl sale. Poezii izbutite din care s-ar adăposturi ,d e iarnă" pentru păsărele. vă va arăta-, la rîndul său, citeceva In cursul, zilei de luni, cores­
înainte" al tmărului critic 1. D. putea cita de asemenea versuri „Despre o caricatură de marxism” Multe ore or fi lucrat copiii pînă au din munca- noastră. Pină la sosirea Elanul cil care a pornit activitatea pondenţii presei străine la Bu­
Bălan, Almanahul se deschide destule, au semnat în Almanah: construit această puzderie de cutioare. lui trebuie să vă spun că în vara lui snUaral-artisiică din Băieşti, dorinţa cureşti au vizitat instalaţiile
cu cîteua poezii, variate ca te­ Marina Dinitrescu, poetă cu şi despre „economismul, imperialist" Pe semne, învăţătorul a pus. mare ac­ 1957 iui prea am avui activitate la de a se afirma şi cu ocazia celui de-al reactorului atomic şi ciclotronu-
matică, stil şi versificaţie, pline multă gingăşie pentru lucrurile cent pe orele de lucru manual. cămin. Nu am găsit formele potrivite V.Iea concurs pe ţară a căminelor cul­ luj aparţinîncl Institutului de
de optimism, semnate de Tibe- mici, loan Gheorghiţoiu, liric lucrări în care Lenin dă o pentru a mobiliza cetăţenii în activi- turale, -grija faţă de buna gospodărire fizică atomică al Academiei R.P.
riu Utan. Personalitatea lui ne prin excelenţă, C. Stoinescu cu Intrarăm în şcoală. Aci aceeaşi cură­ talea căminului cultural. De abia prin a căminului cultural, cil şi încrederea Romîne.
este cunoscută din paginile poezia „Miner", Traian Iancu fundamentare teoretică multilate­ ţenie domnea peste iot. Deşi învăţăto­ luna noiembrie, cu sprijinul organiza­ şi aprecierea acordată, de cetăţenii sa­
„Gazetei, literare", ale „Contem­ cu poezii majore ca tematică şi rul. Dorian Băluţă încă nu sosise, o ţiei U.T.M. şi a Iov. secretar al sfatu­ Ziariştii străini au primit ex­
poranului", „Tînărului scriitor", remarcabile ca formă, C. loan, rală programului şi politicii parti­ linişte şi o disciplină exemplară ne-a lui popular comunal, ne-am pus pe tului Băieşti învăţătorului Florian Bă­ plicaţii din partea specialiştilor
a „Vieţii Romîneşti", şi din volu­ C. Beiu etc. Irimie Străuţ şi-a îniîm pinat la intrarea în sala de cla­ treabă. 'Am obţinui şi rezpitaie care romîni care le-au vorbit despre
mul lui de poezii, „Chemări". aflat în literatura pentru copii dului în prob|ema naţională-şi cri­ să. Elevii cuminţi, ne salutară in cor. ne-au încurajat în munca noastră, /lşa, luţă, nexau îndemnat ca la . plecarea funcţionarea acestor instalaţii de
genul cel mai potrivit simţirii ’de pildă, la concursurile artistice ini­ înaltă, tehnicitate.
Intre creaţiile poetice de au­ tică ideile antimarxiste privitoare Dorian Băluţă, învăţător (funcţionea­ ţiate de secţia de învăţămînt şi cul­ noastră sâ-i urăm acestuia noi suc­
tentică simţire artistică, se bu­ sale poetice. ză cam de 4-5 ani ia această şcoală), tură a raionului nostru, la faza pe
cură şi versurile poetei Ana Prozatorilor vin să li se adau­ la această- chestiune. Ele subliniază ne „surprinse" în clasă coniemplind comună ne-am clasificai pe locul I, iar cese. în munca s-a de învăţător, direc­
Soit. Ea a început să scrie de numeroasele lablouri şi planşe aflate ta faza raională, cun obpnut locul II
la 13 ani. In ultimii ani, nume­ ge încă vreo citeva nume care cu tărie meritul istoric al lui V. I. aici. Scuzîndu-se de intîrziere,., (era cu echipa de teatru. Am: înfiinţat . şi tor de cămin cultural şi deputat co­
le Anei Soit putea fi. întîlnit in de asemenea conturează şi între­ de japl ora 8), ne spuse că în acea un cor bărbătesc din. 30 de persoane, munal.
repetate numere ale „Tînărului gesc profilul Almanahului. Este Lenin de a. fi dezvoltat marxismul dimineaţă a dai o raită prim circum­ iar dirijorul nostru, tovarăşul loan
scriitor", „Scinteia tineretului", scripţia care l-a ales ca deputat şi Bădău Hălniaj, s-ă dovedit a fi des­ GH LUPAN
în „Steagul roşu" şi „Drumul vorba de Gheorghe Pavel cu potrivit condiţiilor noi, ale impe­ i-a îndemnai pe cetăţeni să iasă la tul de priceput şt a pus in repetiţie 10
socialismului". In ceea ce pri­ schiţa „Miine-i anul nou", Ar­ curăţitul pomilor fructiferi.. Intrarăm
veşte tematica, Ana Soit este o- ţar Pascu cu evocarea „Să fa­ rialismului, de a fi creat o învăţă­ cîntece patriotice, de mase, şi populare.
riginală în prezentarea vieţii mi­ cem o vale a bucuriei" şi „Va­ in cancelarie, unde învăţătorul ne pu­
nerilor. lea Jiului, Valea plîngerii", loan tură unitară şi închegată în pro­ In planul. nostru ne-am prevăzut să
Bălan cu reportajul „Minerii de se ta dispoziţie toate documentele şi
Ca reportaj literar, lucrarea la Ţebea" şi Adriana Faur, cu blema naţională şi naţional-colonia- reorganizăm brigada artistică, de agita­
„Baci-Mogoş" o putem considera schiţa „Bucătarul". registrele şcolii pe care le găsirăm
ca model în comparaţie cu ce­ lă, de a fi elaborat politica naţio­ ţie, şi să înfiinţăm o echipă de da'isun
lelalte reportaje din Almanah, In cadrul Almanahului, Elena complectate ordonai şi la zi. Situaţia
recunoscind ironia, sarcasmul şi Iancu semnează unicul şi origi­ nală a partidului comunist. populare. In iarna aceasta am dus-o
umorul natural alături de limba la învăţătură, bună. Din loialul de 22
colorată, a scriitorului Micuţă nalul articol „Lucian Georgiu". 632 pag. 14,50 lei caii greu la cămin. Nu firea, am avut
Tănase. In acest reportaj literar, Tezaurul popular este prezent de elevi, doar' doi — veniţi mai re­
subiectul e furnizat de figurile printro singură dar deosebit de , K. MARX-F. ENGELS : lemne de foc. Se. pare că sfahd popu­
minunaţilor oameni ai minei. frumoasă baladă „Haiducul Dă- | „Despre religie" cent din alte localităţi — sînt căzuţi,
ian". In sfîrşit materialul bele­ lar 'cohiutial a uitat de sarcina aceas­
tristic original este complectai Apărută de curînd, în culegere Inleresîndu-ne de introducerea ele­
şi. de: citeva traduceri izbutite ta şi ne-a lăsat sa facem mai de multe
din literatura rusă, cehă, chine­ sînt cuprinse o serie de articole şi mentelor de politehnizare în. şcoală,
ză etc. făcute de D. Constanti- ori repetiţiile pe frig. Dar, 'aiă-l si
neşcu, Martinovici, Alkis Se- fragmente din lucrările lui Marx şi învăţătorul scoase dintr-un dulap un
bastianos, Gh. Dumitrescu şi E. pe tovarăşul Iulian Fărcaş cu registrul
Engels care tratează problema re­ braţ de danieluţe, şerveţele, feţe de
căminului cultural,
ligiei. In diferite materiale (K. masă, lucrate cu multă migală de e. Răsfoirăm filele registrului şi nota­

Marx: „Contribuţii l a . critica filo­ levele şcolif, apoi ne .conduse îţitr-o răm cîieva aspecte d e activităţii că­

zofiei hegeliene a dreptului", K. sală in care, aşezate pe. mese, se a- minului cultural din Băieşti. începind

M arx: „Teze despre Feuerbach", flau felurile jucării din lemn, începind

F. Engels: „Anti-Diihring" etc.) se

aduc elemente valoroase în eluci­

darea originii religiei, a rpjului pe iS a

care ea 1-a jucat în orinduirile ba­ casei de naşteri.
In această acţiune lăudabilă
zate pe exploatarea omului de că­ Comisia de femei din comuna
Călan, raionul Hunedoara, dă o a femeilor din Călan, se eviden­
tre om. atenţie deosebită bunei întreţi­ ţiază tov. E. Tuza, M. Siţvaşi,
neri a casei, de naşteri. Femeile E. Bota, M. Alexoi şi A. Varga.
360 pag. 6 lei. din Câ'an au confecţionat 6 ha­
late şi au procurat o garnitură IQS.IF CRAŞCA
î. G. BLIUMIN-1. N. de 6 farfurii pe care le-au donat corespondent
DVORKIN: „Mitul

capitalismului popular"

Autorii analizează şi combat te­

oria lansată de unii economişti întovărăşire a g ric o lă în satul
Aurel Vla ica
burghezi care vor să salveze po­

ziţiile şubrede ale capitalismului

Scriitorul I. Lăncrănjan sem­ HalibeL punînduii o firmă nouă; popular.

nează in Almanah — „Rapsodie Ca orice debut editorial, acest Aceştia au elaborat mai multe teo­ ORĂŞTIE '(de la subredacţia satul lor, duminică îfi martie

ardeleană". De. la evocarea ce­ prim almanah literar din Hune­ rii privitoare fa capitalismul „nou" noastră voluntară), in urma a.c., s-au întrunit in adunarea

lor mai de seamă răscoale popu­ doara are şi unele lipsuri. Pri­ sau „popular" cea mai importantă muncii de lămurire desfăşurată generală de 'constituire a înto­

lare : Bobiina, Gheorghe Doja, ma constă in faptul că volumul este teoria „democratizării", capi­ de organizaţia de partid şi sfa-, vărăşirii. In această adunare a

Hnria, Iancu etc., la citit.area na­ nu cuprinde încă toate forţele talului şi a veniturilor, potrivit că­ tul popular, ţăranii muncitori din fost ales comitetul de conduce­

turii, de la tonul avintat şi re­ creatoare ale regiunii. Intr-o a- reia societăţile pe acţiuni ar fi un satul Aurel Vlaicu, raionul O- re al întovărăşirii. Ca preşedin­
răştie, au hotărît să-şi unească te a fost ales tov. loan Murgu.
toric pină la stilul bogat şi po­ semenea publicaţie şi-ar afla în instrument de transformare a capi­ pămîniul pentru a-l munci în co­ întovărăşirea a primit numele
mun.
etic, totul constituie un adevărat mod justificat locul viaţa cul­ talului în „capital popular",, iar pla­

sarea unor acţiuni la mai mulţi fi. .¦ ; 9
Concurs de cîntece studenţeşti
poem în proză, omagiu al scrii­ turală, producţia teatrală locală acţionari ar fi un mijloc de împăr­ Cele 40 de familii care au ce­ de „Aurel Vlaicu".,

torului din Oarda, adus melea­ etc. Folosind experienţa altor ţire a profiturilor şi dividentelor la

gurilor dragi. şi zbuciumate ale publicaţii asemănătoare, ân Al­ populaţie şi de „treptată" transfor­ Radiodifuziunea romînă, în cesţea aşteaptă compozitorii şi rut înfiinţarea întovărăşirii în MARCU NICOLAE
colaborare cu Consiliul Uniuni­ poeţii care să le cînte în vers
Ardealului. manah va trebui în viitor să-şi mare a tuturor cetăţenilor în capi­ lor Asociaţiilor Studenţeşti din şi melodie.
R. P. Romînă, organizează un
V. Micar.ovici, este prezent în găsească loc şi unele studii de talişti. concurs de cîntece studenţeşti, Autorii celor mai bune lucrări
deschis tuturor compozitorilor vor primi premii în bani. Lu­
Almanah cu proza — „Elogiul istorie sau critică literară, unele Alte teorii susţin mitul supri­ profesionişti sau amatori şi co­ crările vor fi radiodifuzate şi N oul com ifet de C ru c e roşie al raionului Brad
laboratorilor lor, autori de texte. publicate într-o culegere de cîn­
Hunedoarei", in care.clă dovadă lucrări privind acţiunea de va­ mării puterii capitalului şi al tre­ tece studenţeşti.
Tradiţiile studenţeşti, anii de
de multă pătrundere şi spirit lorificare a trecutului liter.ar, a cerii puterii în mîinile „clasei ad­ studiu, activitatea studenţilor în Compoziţiile se depun pe a- BRAD (de la subredacţia noas­ de dr. Paul Săbău, s-a trecut la
afara facultăţilor, perioadele de dresa Radiodifuziunii romîne, tră voluntară). Duminică a avut alegerea noului comitet compus
realist prezentând oameni, via­ presei literare, precum şi folclo­ ministratorilor", etc. practică, viaţa din tabere, prie- „Emisiunea pentru studenţi", loc in sala de şedinţe a Sfatu­ din 25 de membri.
hnia şi dragostea .— toaie, a- str. Al. Popov nr. 62, Bucureşti, lui popular raional Brad şedin­
ţa tumultoasă şi grandioasele rul hunedorean. Toată această vorbărie nu poate pînă la 1 iunie 1958. Ca preşedinte ai noului comi­
înfăptuiri hunedorene. Almanahul „Flori de foc" st ţa de alegere a noului comitet tet a fost ales dr. Petra Mogo-
însă ascunde faptul că. în orîndui-' raional de Cruce roşie. şan, iar ca secretar tov. Emanoil
Horia. Vasiloni, maistru cocsar adcţugă in frontul mare a! lite­ Harda. Au mai fost aleşi ca de­
la. Hunedoara., prezintă poeziile raturii. noastre ca o ' contribuţie rea capitalistă nu numai că nu se După raportul 'prezentat de legaţi la conferinţa regională 7
modestă dar demnă de numele tovarăşi.
„desproletarizează" dar se înăspreş­ tov. Emanoil Harda şi cel al
comisiei de revizie, prezentat I. PIRVA
„Chemare", „Geneză“ şi „Noapte regiunii Hunedoara. te continuu viata oamenilor mun-

¦>. IOAN IL1ESCU ; cu.

hunedoreană". Ca şi alţii, el ciu­ 144 pag, 2,75 lei

tă Hunedoara. ?!' profesor

nească Partea negativă în organizarea şl tafea aşa cum trebuie. O cauză care ferînţe şi s-au organizat 29 de cercuri şi 8 delegaţi pentru conferinţa regio­
instruirea grupelor sanitare se dato- a dus la slaba funcţionare a postu­ de citit. De asemenea, pentru populari­ nală de Cruce roşie.
reşte în primul rînd comitetului orăşe­ rilor sanitare,, este şi aceea că nu toa­ zarea acţiunilor organizaţiei de Cru­
In după-amiaza zilei de 15 martie nesc de Cruce roşie şi unităţilor sani­ te conducerile întreprinderilor acordă ce roşie au fost confecţionate şi afişate ik
a.c., în sala festivă a Sfatului popu­ tare de circumscripţie, care au tăcut a- atenţia cuvenită dotării posturilor sa­ diferite panouri, folosindu-se totoda­
lar orăşenesc Deva, a avut toc cea taşarea grupelor la circumscripţiile res­ nitare cu baremul necesar,, cum sînt tă materiale de propagandă ca lozinci Tovarăşi ca Nicolae Triteanu din
'de-a doua conferinţă a organizaţiei de pective în mod formal, neţinînd seama cele de la T.R.C.L.H., Abator, T.A.P.L, fotomontaje, fluturaşi etc, precum şi partea Comitetului orăşenesc de par­
Cruce roşie d in . oraşul Deva. Lucrările de instrucţiunile elaborate în acest etc. publicarea de articole prin presa to­ tid, Nagy Etelca şi dr. Cota din par­
conferinţei a u , scos în evidenţă reali­ sens. Pe de altă parte se datoreşte cată. tea Comitetului regional de Cruce ro­
zările şi lipsurile din activitatea orga­ a comitetelor de secţii, în ultimul an, Organizarea şi instruirea şi lipsei de planificare a muncii gru­ In problema folosirii activului sa­ şie, Dionisie Pintecan, Lucia Bir,o, Nica
nizaţiei de Cruce roşie în perioada a- s-a îmbunătăţit. grupelor sanitare pelor, în sprijinirea organelor sanitare nitar, bine a arătat tov. dr. Alexandru Organizarea săptămînii Crucii roşii Nicolae şi alţii, delegaţi şi invitaţi
nului 1057 şi pînă acum, stabilind în în problemele de salubrizare, antiepi­ Chirmigiu, directorul spitalului, că se de asemenea a fost un bun prilej de care au luat cuvîntul, au arătat că
acelaşi timp sarcinile de .viitor ce După discutarea problemei organiza­ Aceasta a fost una din sarcinile demice etc. putea face mai mult. El a dat exemplul educare sanitară a oamenilor muncii. noul comitet trebuie să acorde o mai
stau în faţa Comitetului orăşenesc de torice, conferinţa s-a . oprit mai mult unei circumscripţii sanitare din oraşul mare grijă acţiunii donatorilor de
Cruce roşie. asupra instruirii sanitare a maselor. principale ale Comitetului orăşenesc de Aceasta a dus la stăbjrea activităţii Turnu Severin, unde grupa sanitară a O atenţie deosebită a acordat co­ sînge, dotării posturilor sanitare cu
In această direcţie, deşi faţă de anul grupelor sanitare în perioada ce a ur­ fost ataşată pe lîngă circumscripţie. mitetul de Cruce roşie şi educării sa­ baremul necesar, să organizeze între­
Iată citeva din problemele cărora 1956, rezultatele sînt mult mai bune, Cruce roşie, căruia şi; conferinţa ,i-a a- mat după, concurs. In circumscripţia respectivă, au fost nitare a şcolarilor. In acest scop după cerea socialistă între secţiile de Cruce
conferinţa ie-a acordat o atenţie deo­ planul anului 1957 nsi s-a realizat în­ organizate 4 posturi sanitare, încadrate alegerea responsabililor pe şcoli, s-a roşie şi schimburi de experienţă. Tov.
sebită. tocmai. Comitetele de secţii de Cruce cordat. atenţia cuvenită. Astfel, s-a sc,os Folosirea activului cu absolvenţi ai cursurilor sanitare. Me­ trecut la identificarea membrilor de N. Triteanu a subliniat făptui că unii
roşie, au organizat cursuri G.P.A.S., sanitar de masă dicul circumscripţiei respective cînd Cruce roşie existenţi în număr de conducători de întreprinderi şi insti­
Instruirea sanitară dar ele n-au cuprins numărul de mem­ în evidenţă faptul că în anul 1957, 940 şi s-au organizat 10 posturi sa­ tuţii s:au ocupat mai mult. de pro­
a maselor bri planificat — adică 300 — ci numai Conferinţa a acordat o atenţie deo­ nitare. bleme sportive şi de alte acţiuni, ne-
200. Lăsînd la o parte nerespectarea au fost organizate patru cursuri de sebită’ folosirii activului sanitar de glijînd munca de apărare a sănătăţii
La început, conferinţa s-a ocupat numărului de membri care trebuiau masă — pregătit prin cursurile sani­ A legerea noului Comitet oamenilor muncii, ce trebuie să se
de organizarea muncii de Cruce ro­ să absolve aceste cursuri, se poate grupe sanitare, pentru grupele nou în­ tare — care constituie una din sarci­ orăşenesc de Cruce roşie desfăşoare Ia fiecare loc de muncă.
şie şi de creşterea, numărului de mem­ spune că ele au fost bine organizate. nile de seaină . ale organizaţiei de
bri. Aici ,s-a arătat că numărul secţii:- Prin grija comitetului orăşenesc, pentru fiinţate la I.A.R.T., întreprinderea 1 Cruce roşie. In această direcţie au fost După darea de seamă şi discuţiile
lor de Cruce roşie în cursul anului cursurile G.P.A.S., s-a asigurat mate­ amintite rezultatele obţinute şi s-au purtate, conferinţa a trecut la alege­
1957 a crescut de la 31 la 43, iar,în rialul didactic, planşete şi materialele Mai, cooperativa „Solidaritatea" şi la criticat cu tărie lipsurile. Ca rezultafe are de făcui vaccinări, pentru a evita rea noului corniţei orăşenesc de Cruce
lunile decembrie 1957 — ianuarie 1958, necesare, iar lectorii, printre care to­ amintim formarea celor 36 de echipe
s-au desfăşurat, în condiţiuni bune, a- varăşii dr. Dulca, dr. Rădulescu, dr. G.A.C. „Petofi Sandor", cursuri frecr de curăţenie, cuprinzînd 156 de absol­ roşie, format din 27 de tovarăşi. Prin­
legerile coimtetelor de secţii. Odată cu Nicolau şi alţii, au venit întotdeauna venţi ai diferitelor cursuri sanitare, tre aceştia amintim pe tov. Minodora
mărirea numărului de secţii a crescut bine pregătiţi şi lecţiile predate de ei ventate şi absolvite de 118 echipieri folosirea unui număr de 200 absol­ aglomeraţia ta dispensar, se deplasea­
şi numărul rpenibrilor de. Cruce roşie. au fost la un nivel corespunzător. venţi ai cursurilor sanitare în colecti­ Băţ, Maria Corciu, Reghina Verdcţ,
Astfel, s-a măr’it!!: cuHlftl.81I5I.:: numărul sanitari. Instruirea acestor grupe a fost ză la punctele sanitare unde membrii dr. Florian Dulca, loan Vlad, Flo-
membrilor, ceea ce reprezintă o eres- Că absolvenţii acestor cursuri au fost vele ce deservesc cele 76 de posturi sa­ rica Oprea, Magdalena l.azăr, Nicu-
bine pregătiţi, este un fapt pozitiv al făcută cu ajutorul tovarăşilor dr.' Gh. acestora mobilizează pe toţi cetăţenii
lere de 200 la sulă fată de anul 1956. muncii organizaţiei de Cruce roşie. Rău nitare din întreprinderi. şi instituţii etc. lin^i Weber şi alţii.
.tTa.i.îrta ••• -;s- este însă, că o parte din aceştia, după Mocanii, dr. Nicolae Jurca, dr. Matei din raza lor. - Ţinînd seama de cele reieşite din.
ce au terminat cursurile n-au fost an­ Vorbind despre lipsurile existente, In prima sa şedinţă noul comitet darea de seamă şi discuţii, conferinţa
Aşa sţînd lucrurile, conferinţa a apre­ trenaţi în. munca de apărare a sănă­ Molnar şi dr. Emil Palade. Prin a- Exemplul este bine să fie pus în a stabilit sarcini precise pentru noul
tăţii. Exemplul cel mai concludent în conferinţa a arătat că în organizarea şi-a ales biroul format din 5 membri. comitet al organizaţiei de Cruce roşie
ciat că din punct de vedere organiza­ această direcţie, îl prezintă cei 22 de ceasta s-a reuşit ca la cel de-al lll-lea practică şi în oraşul Deva. Oe altfel din Deva. Printre acestea-: ataşarea
cursanţi ce la întreorinderea Abator, posturilor sanitare mai sînt multe de Ca preşedinte a fost ales dr. Alexan­ grupelor şi posturilor sanilare pe lîn­
toric, munca comitetului orăşenesc şi concurs al grupelor sanitare faza parte din delegaţii la conferinţă şi-au dru Chirmigiu, iar ca secretar tov. gă circumscripţiile sanitare: crearea
care, după ce au absolvit, n-au mai făcut. Cu toate că au fost organizate unei brigăzi de control care să ve­
orăşenească — să participe 5 grupe Maria Pi lirici. Din birou mai fac par­ gheze asupra bunei organizări a pos­
fost antrenaţi în nici un fel de ac­ 6 posturi de cartiere, acesta este un turilor sanilare : organizarea de schim­
ţiuni sanitare. din cele 6 cîte sînt în oraşul Deva. luat angajamente în acest sens. te tov. Ana Corciu, Marcu Costache buri de experienţă, înşiruirea grupelor
număr prea mic faţă de posibilităţile sanitare etc., sînt cele mai de seamă.
Fruntaşă pe oraş a fost grupa de la Educarea sanitară a şi luliana Irimie.
oraşului D eva., De asemenea, nu toate- oamenilor muncii
I.A.R.T. La faza regională însă, grupa posturile sanilare îşi desfăşoară actiVi- Deţ .asVem.'.«eAnAea, s.-a.* ale•s' c•omisia de
revizie formată din 3 membri, precum
a fost printre ultimele clasate. Aceasta

se datoreşfe faptului — aşa cum a ară­ Pentru educarea sanitară a oame­
nilor muncii, comitelui orăşenesc de Cru­
tat şi Iov. Maria Fpgoroşi, delegată la ce roşie în colaborare cu organele sani­
tare locale, a folosit diferite forme, pe
conferinţă — că echipierele grupei, care conferinţa, le-a, apreciat. Astfel, au
fost ţinute conferinţe sanitare pe secţii
deşi din punct de vedere predic erau şi la stafia de radioficare şi s-a orga­ Datorită faptului că in noul comilet
nizat mai multe cercuri de citit pe li­ au fost aleşi tovarăşi cu dragosle de
nie: de Cruce roşie. Ip cursul anului
bine pregătite, din punct de vedere 1957, de pildă, s-au ţinut 139 de con- muncă, capabili să conducă organiza­

teoretic s-au prezentat slab. De aici ţia de Cruce roşie, conferinţa şi-a ex­

revine şi sarcina ca în viitor, să se a- primat încrederea că sarcinile pe linie

corde o mai mare grijă faţă de pregă­ de Cruce roşie vor fi duse la înde­

tirea teoretică, ă echipierelor grupelor plinire. _.

sanitare din oraş. R. BUD1N