Page 57 - 1958-03
P. 57
Nr. 1012: DRUMUL SOCIALISMULUI PdO. 3
K3*x.
¦MiliH— ¦nr mia
RaasTBE
Cresc şi se întăresc t o a t ă a t e n t ia Iniţiativa mine Vi ;
preşedinţii comi
rîndurile rului Mihai Tu Convorbire cu toV. tetelor sindicale,
Statutul P.M.R. precizează că cursuri serale, la care participă cursanţilor, în sensul orientării caciuc de la ex G. NISTOREANU cuplanurile ope
una din îndatoririle principale membri şi candidaţi de partid, lor în mod just înspre rezolva
didaţilor de partid un număr ploatarea Ani- directorul Trustului 7 construcţii rative. Ei o să
mare de muncitori, fruntaşi în ale comuniştilor este ridicarea precum şi un număr de nemem rea sarcinilor ce te stau in faţă. noasa, de a da Petroşani vină cu prepu-
necontenită a nivelului lor po bri de partid .colectivişti, înto
VULCAN producţie şi în munca obştea litic şi ideologic, însuşirea cu vărăşiţi şi ţărani cu gospodării Vorbitorii au subliniat insă şi o tonă de căr — neri şi angaja
perseverentă a inoă{ăfurii mar- individuale. faptul că în invăjămţntul de par
A tragerea în partid a celor scă. Recent, într-o adunare ge xist-leniniste. tid. se mai manifestă lipsuri se bune peste plan în fiecare mente în vederea ; aplicării ini
mai înaintaţi muncitori Faptele au confirmat că aco rioase. Mai sînt încă organiza
constituie o preocupare de sea nerală au fost discutaţi trei Aplicarea in viaţă a acestei lo unde organizaţiile de partid, ţii de bază care nu dau atenţia schimb de fiecare post, a fost ţiativei. Pînă atunci, ei anali
mă pentru organizaţia de bază sarcini a constituit obiectul con privesc cu sitnf de răspundere e- cuvenită învăţămîntului de par
nr. 7 de la mina Vulcan. Drept muncitori care au cerut să fie sfătuirii ce a avut loc in ziua ducarea membrilor şi candidaţi tid, privesc superficial această îmbrăţişată de multe brigăzi mi zează posibilităţile existente,
' vadă stau faptele. Pe lîngă de 16 martie, la sediul Comite lor de partid, înarmlndu-i cu cu sarcină. Numai, aşa poate fi ex
numărul însemnat de candidaţi primiţi în rîndul candidaţilor de tului raional P.M.R. Ilia. Cu a- noaşterea politicii partidului plicat faptul că in unele cercuri niere din Valea Jiului şi de la al forţa de muncă a oamenilor,
şi membri de partid primiţi în cest prilej s-a analizai jelui nostru, rezultatele se văd în există o serioasă rămînere in
ultimul timp, în ziua de 21 fe partid. Printre aceştia se nu cum se desfăşoară învăţămîntul munca practică. Aşa de pildă, urmă. I.a cercurile de învăţă- te exploatări carbonifere din în gradul de calificare. La 1 apri
bruarie a.c., au fost puse în dis organizaţia de bază de la O.A.C. mint din Cărmăzineşti, Cîrjiţi,
cuţia adunării generale alte trei mără şi mecanicul auto Petru de partid şi învăţămîntul poli Bretea Mureşană, prin cercul de Furcşoara, Răduleşti şi din alte treaga ţară. Dar această preţi lie o s-o folosim mai întîi pen
cereri de primire în rîndurile tic U.T.M. in întreprinderile, învăţămînt organizat, la care sate, de la începutul anului de
candidaţilor de partid. Două din Păcurarii, un muncitor harnic şi participă membri şi riemembri învăţămînt nu s-au predat decît oasă iniţiativă n-a fost lipsită tru experimentare, la grupul de
cererile discutate au fost acelea instituţiile şi satele raionului. de partid şi din afara gospodă 2—3 lecţii, şi acestea la un ni
ale fraţilor Cismaş, ambii mun priceput care îşi depăşeşte lună Referatul prezentat de către tov. riei, a studiat şi dezbătut in ne vel scăzut. de interes nici în alte sectoare şantiere nr. l din Petroşani, la
citori fruntaşi la mina Vulcan. Iacob Mihai, secretar al Comi numărate rînduri in ce constă
de . lună planul de producţie. tetului raional, şi discuţiile pur superioritatea muncii in comun A reieşit că dacă în unele de activitate. Furnaliştii s-au an brigăzile de tencuitori. Sperăm
Apreciind meritele celor dis tate de propagandiştii, secreta şi ce sarcini revin cursanţilor în cercuri şi cursuri lecţiile se pre
cutaţi, comuniştii prezenţi la a- Pentru meritele de care au dat rii organizaţiilor de partid şi munca de transformare socialistă dau la un nivel şcăzut, aceasta gajat să dea mai multă fontă, că o să dea rezultate bune. A-
dumarea generală, au hotărît în U.T.M., au scos în evidenţă ne a agriculturii. Aplicarea in vi se clatoreşte faptului că mulţi
unanimitate primirea acestora do|vadă, toţi cei discutaţi în a- de o parte succesele cicbindite aţă a celor studiate la înuăjă- propagandişti printre care Gh. oţelarii mai mult oţel, lamina- poi, o vom extinde la toate şan
în rîndurile candidaţilor de par iar pe de altă parte lipsurile mintul de partid a făcut posibil
tid. dunarea generala au fost pri care există încă în această di ca unii cursanţi cum sînt Ioan Rotea, Aurel Lai, Deheleanu torii mai multe laminate. tierele din Valea Jiului. O să
recţie. Bălosu, Gheorghe Preda şi. Ni-
DUMITRU LUCA miţi în rîndul candidaţilor de colae Md'lea să se înscrie în gos Trandafir, Butaş Dionisie şi al Pentru a vedea cum privesc avem în vedere o mai bună or
A reieşit, de pildă, că in a- podăria colectivă iar alţii ca iniţiativa lui Tucaciuc construc ganizare a locului de muncă, a-
SEBEŞ partid. cest an de învăţămînt de par ţii, nu se pregătesc suficient, nu torii Văii Jiului ne-am adresat provizionarea la timp cu mate
M. M. tid şi de U.T.M., Comitetul ra
P înă nu de mult, organiza S ional de partid s-a ocupat mai caută să lege problemele teo
ţia de bază de la întreprin
derea „Economica" din Sebeş, retice de ¦cele practice, lipsesc Iov. Grigore Nistoreanu, direc riale, un transport corespunză
desfăşura o muncă slabă în di torul Trustului 7 construcţii Pe tor. De asemenea, se vor lua o
recţia primirii de noi membri troşani, care a dat răspuns la serie de măsuri tehnico-organi-
şi candidaţi de partid. Acest lu LUPENI zatorice. Faţă de trecut, cînd
cru îl confirmă de altfel şi re cîteva întrebări :
zultatele obţinute. In mai bine ÎNTREBARE: Poate fi îm se făceau mai întîi construcţiile
de 3 ani n-a fost primit în rîn brăţişată iniţiativa minerului Mi propriu-zise, acum vom rezolva
dul candidaţilor şi a membrilor G rija dovedită de organizaţia hai Tucaciuc şi de constructori? în primul rînd lucrările de or
de partid decît un singur tova de bază de la „Filatura" ganizare, lucrările edilitare (dru
răş. Ajutată însă îndeaproape Lupeni faţă de primirea în rîn îndeaproape 'decît în anul tre Ioan Lugojan şi Remus Lugojan nejustificat de la pregătirile ce RĂSPUNS: Da. In general, muri, canalizări, energie electri
de către Comitetul orăşănesc de dul candidaţilor şi a membrilor cut de organizarea şi conduce să se înscrie in întovărăşirea a- se fac la seminarul permanent că etc.). Astfel, munca se va
partid Sebeş, organizaţia de ba de partid a celor mai buni mun rea învăţămîntului de partid şi gricolă. Rezultatul educării a- de pe lingă Comitetul raional iniţiativa este cunoscută de ma desfăşura în. condiţiuni mai bu
ză de aici, mai ales după ale citori, este oglindită prin însăşi U.T.M., au fost respectate in tente a celor înscrişi in acest de partid. Predarea la un nivel joritatea oamenilor noştri. Pînă ne, iar ritmul de construire ¦va
gerea noului birou, şi-a schim rezultatele obţinute în această mai mare măsură indicaţiile C.C. cerc de învăţămînt este oglindit scăzut a lecţiilor a dus acolo acum însă nu s-a făcut nimic. fi mult măritjiPentru a satisface
bat stilul de muncă, a lichidat direcţie. al P.M.R. Astfel, în mapea ma şi prin aceea că un număr tot incit frecvenţa la multe cercuri La noi, lucrările de mare am-' din plin cerinţele minerilor, în
cu neajunsurile de care a dat joritate a organizaţiilor de bază, ploare au loc în momentul cînd cepem un şantier experimental
dovadă multă vreme. Aşa se Numai în primele două luni vremea este favorabilă, adică în la Petroşani, unde vom face cî
face că în ultimul timp ea a ale acestui an, spre exemplu, au înscrierea cursanţilor s-a făcut mai mare de cursanţi cer să să fie slabă. anotimpurile călduroase. Peste teva case cu parter şi etaj, a
reuşit să atragă în rîndul can- fost primiţi în rîndurile candi pe baza alegerii libere a formei fie primiţi în rîndul candidaţilor Lipsuri serioase s-au dovedit cîtva timp, intrăm în perioada cîte 4 apartamente fiecare,'care
daţilor de partid un număr de de învăţămînt, în raport cu pre de partid. In ultimul timp au de vîrf. Deocamdată am studiat vor fi turnate din beton steril,
17 muncitori şi muncitoare frun gătirea lor politică. In acest'fel fost primiţi în rîndul candidaţi a fi mai ales în conducerea in- iniţiativa şi am ajuns la con în cofraje de aluminiu, Aici s-a
taşe, iar alţi 4 muncitori au fost s-au selecţionat si propagandiş lor de partid cursanţii Vinczi văţămintului politic U.T.M. Or cluzia că ne va fi de mare folos prevăzut ca lucrările să se exe
primiţi în rîndurile membrilor ganizaţiile de partid nu contro cute în lanţ, avînd pasul lan.-
de partid. Printre cei care au tii. în construirea a cît mai multe ţului de un interval de 8 zile.
intrat în rîndurile partidului se aşezăminte social-culturale pen (In 8 zile va fi gata un apar
numără., muncitorii Ştefan Ko- Comitetul raional, "prin semi Ludovic, Ioan Jibeteanu şi Petru lează şi nu îndrumă competent tru mineri. Şi noi, la fel ca şi tament).
vacs, Ioan Moldovan II, Parte- minerii, lucrăm pe cantităţi fi
nie Suciu, Aurelia Bălăşoiu, narul permanent de pe Ungă Raita. Ca exemple bune pot fi organizaţiile U.T.M., ca aces zice. Ei dau cărbune peste plan, Dar să revenim la iniţiativa
Marfa Prejban, Ştefan Szocacs, noi o să dăm mai multe lucrări minerului Tucaciuc. Ea se pre
Tecla Incze şi alţii. Coniiletal raional de partid, se date şi cercurile de învăţămînt' tea să se preocupe îndeaproape de zidărie, betonări, zugrăveli, tează şi la tencuieli exterioare.
vopseli, săpături în pămînt. Fie Avem în acest an de realizat
Succesele dobîndite de orga preocupă zi de zi de pregătirea din satele Lăpugiu, Teiu, Bre- de problemele învăţămîntului de care brigadă, (pentru că şi la 50.000 m.p. de tencuieli exteri
nizaţia de bază în munca de în noi sînt brigăzi), are un plan de oare la locuinţele din Valea Jiu-
tărire a rîndurilor partidului sînt propagandiştilor în vederea ri telin, Zam, Valea Lungă, Dobra partid. Tocmai de aceea, mulţi muncă. Pe baza iniţiativei, con .lui. O să lucreze circa 8 bri
rezultatul firesc al activităţii structorii se vor angaja ca în găzi începînd cu data de 15 a-
desfăşurate de comuniştii din dicării nivelului de cunoştinţe şi altele. Ridicînd cursanţii la tineri, uşor influenţabili, în loc fiecare schimb să dea cît mai prilie.
întreprindere, care au îndrumat multe lucrări, fiecare după po
şi ajutat pe cei mai pricepuţi teoretice, precum şi de pregăti conştiinţa necesităţii participă să "participe la acţiunile tinere
oameni de aici să devină candi sibilităţi, pregătire, calificare S-ar putea vorbi mult despre
daţi şi membri de partid. etc. aplicarea în construcţii a preţi
rea lor metodologică. Această rii directe la transformarea so tului, se îndeletnicesc cu alte
MATEI S1LVIAN
pregătire este făcută de către cialistă a agriculturii, propa lucruri. ÎNTREBARE : Cînd intenţio oasei iniţiative. Noi o cunoaş
activişti cu o bună pregătire po- gandiştii acestor cercuri au reu Participanţii la consfătuire au naţi să luaţi unele măsuri de tem bine şi sîntem convinşi de
introducere a iniţiativei ?
Metode noi în munca litico-i~deologică. şit să facă din cursanţi agita criticat Gomitetul raional de avantajele ei. Sperăm că peste
;• *i •) i •; . ;• .' ¦;y t ; xl
cu propagandiştii Comitetul raional de partid, tori buni. Rezultatul muncii des partid şi pe mulţi activişti ai RĂSPUNS : La 23 martie, vin puţin timp o vom folosi şi va
ţinind seama de faptul că ra- făşurate de aceştia, s-a mate- săi "pentru faptul că nu au con şefii de şantiere, împreună cu da cele mai bune rezultate-.
HAŢEG (de la subredacţia ¦care' 'sînt factorii ce contribuie- itiniir Ilia are un pronunţat ca "rializat prin'atragerea îti secto trolat îndeajuns organizaţiile Alegerea organelor sindicale .iâî\ mpA
noastră voluntară). Seminarul direct la creşterea acestui im la Trustul !V Construcţii
permanent de pe lîngă Comite portant indice de plan, scoţînd racter agrar şi că cea mai ma rul socialist al agriculturii' a de bază în care învăţămîntul
tul raional P.M.R. Haţeg, a or în evidenţă şi cauzele care au
ganizat un reuşit schimb de contribuit la obţinerea unei pro re cerinţă .a propagandei de par sute de ţărani muncitori cu gos merge slab, nu au tras la răs
experienţă între propagandiştii ductivităţi scăzute în această
cercurilor de economie concretă. unitate. tid este să contribuie in mod podărie individuală. pundere birourile organizaţiilor
Aşa cum de fapt' era stabilit Cum era şi' firesc, după ex nemijlocit la rezolvarea proble Mulţi dintre participanţii la de bază pentru aceste lipsuri. HUNEDOARA (de la subre cazare şi de trai ale muncitori
în planul iniţial al seminarului punere au urmat discuţii. Nu dacţia noastră voluntară). Cei lor, că problemele ridicate. în
permanent, toţi propagandiştii meroşi cursanţi au vorbit în cu- melor practice ale construcţiei consfătuire, printre care tov. Pentru asigurarea bunei des peste 170 de delegaţi la confe consfătuirile de .producţie nu .au
cercurilor de economie concretă vînt-ul lor despre o serie de lip rinţa organizaţiei sindicale de fost urmărşte şi rezolvate. Au
din oraşul Haţeg au luat parte, suri care există încă în cadrul socialiste, a îndrumat organiza Silviu Goţiu, Viorel Cimpeanu, făşurări a învăţămîntului de la Trustul IV Construcţii Hune mai fost criticate unele lipsuri
zilele trecute, la o şedinţă obiş cooperativei, făcînd în acelaşi doara, au ascultat cu un viu în ce priveşte aprovizionarea cu
nuită a cercului de economie timp propuneri preţioase, care ţiile de bază să organizeze cit Axente Cureteanu, Dumitru partid, organizaţiile de bază interes darea de seamă prezen materiale a locurilor de muncă,
concretă de la cooperativa de să asigure obţinerea unei pro tată de tov. Matei Fara, preşe activitatea culturală etc.
producţie meşteşugărească „Re ductivităţii sporite. mai multe cercuri de politică cu Peica, Ioan Zaharia, Vincze A- sînt chemate să lupte împotriva dintele comitetului sindical. La
tezatul" dfn Haţeg. discuţii tov. Cornel Covaliov, Printre cei aleşi în noul co
Participînd la discuţii, mulţi rentă şi cursuri serale in cadrul lexandru, Augustin Moga şi al lipsurilor ce mai există, pentru Ioan Burghelea, Virgil Hatfa- mitet sindical se numără tov.
Cu acest prilej tov. Alexan dintre propagandiştii care au ludi şi alţii, au scos în eviden Cornel Covaliov, Nicolae Petre,
dru Negrea, vicepreşedintele co asistat la expunere, au împăr cărora să se discute mai a'es, ţii, au arătat că dacă unele punerea în aplicare a sarcinilor ţă atît realizările comitetului sin Matei Fara şi alţii. S-a: reco
operativei, a prezentat în faţa tăşit din experienţa muncii lor, dical pe anul 1957, cît şi lip mandat noului comitet să ţină
cursanţilor şi a celor inlvitaţi contribuind în acest fel ca despre principala s.a-.dnă ce stă cercuri şi cursuri au reuşit să ce reies din planul de muncă surile.
un referat care a tratat proble schimbul de experienţă organizat seama de propunerile şi hotărî-
ma creşterii productivităţii mun să fie util şi reuşit. in faţa tuturor membrilor de obţină rezultate bune in însuşi al Comitetului raional de partid Comitetul a fost criticat pen
cii. Referatul a relatat pe larg tru faptul că nu a acordat a- ri-le luate de conferinţă şi să
N, SBUCHEA partid, candidaţilor şi celor din rea celor predaTe şi aplicarea întocmit cu ocazia 'consfătuirii. tenţie suficientă condiţiilor de
ducă o activitate mai rodnică,
activul fără de partid din orga lor în practică, aceasta se dato- Timpul care a mai rămas
ION DURDUl
nizaţiile de bază de la sate — reşte faptului că cele mai mul pînă la închiderea anului şco
transformarea socialistă a agri te birouri ale organizaţiilor de lar în învăţămîntul de partid
culturii. bază, se achită cu consecven de la sate va trebui folosit cit
Astfel, înafara altor forme de ţă de sarcina trasată de partid, mai bine, pentru lichidarea de
învăţămînt', au fost organizate aceea a ridicării necontenite a ficienţelor existente.
47 cercuri de politică curentă şi 29 nivelului politic şi ideologic al V. P1TAN A N UNT
00-0000-00-00 00 00 00 OO 00 00 00 0 0 00 00 0 0 00 00 Oţ 00 0 0 0 0 -0 0 OO OOOO 0 0 0 0 OO 00 00 OO 00 00 00 00 OOOO 00 00 0 0 00 00 00 0 0 00 00 00 O 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 C 00 00 00 OOOO 0 0 00 00 0 0 00 0 0 0 0 OOOO 00 00 o ÎNTREPRINDEREA CENTRATA tru postul de inginer principal
De cîteva luni, omenirea iubi Sovietică dovedeşte grijă faţă de TERMOELECTRICA ITAROŞF.NI, diriginte şi cel puţin 2 ani sta
soarta păcii în întreaga lume,
toare de pace din întreaga lume a guvernului propunînd interzicerea bombelor raionul Petroşani, anunţă că în ziua giu pentru postul de inginer di
atomice şi cu hidrogen, Statele de 24 martie a.c., orele 10, se va ţine riginte — ca inginer.
-;e martora eforturilor şi stră V ¦¦ Unite dovedesc „grijă" faţă de la sediul întreprinderii, comuna Paro-
bazele lor militare împînzite în şeni, un concurs pentru ocuparea ur întreprinderea asigură cazare
daniilor pe care le depune cu lumea întreagă, de care nu a- mătoarelor posturi vacante: pentru familişti.
mintesc nimic.cînd se ridică pro
consecvenţă gujvernul Uniunii blema dezarmării. Este clar că Doritorii vor depune cerere lă
cu o asemenea abordare a pro
Sovietice pentru ca popoarele blemei nu poate fi de acord gu sediul întreprinderii, pînă in ziua
vernul sovietic. EI nu poate ad concursului, orele 10 a.m.
lumii să fie ferite de calamită mite ca interesele a milioane de — un post de inginer prin
oameni din lumea întreagă să cipal diriginte de şan
ţile unui nou măcel mondial, bucnirii unui război nuclear dis bile în problema interzicerii ar mesaje adresate lui N. A. Bul- fie ignorate. Guvernul sovietic
pentru ca omenirea să trăiască trugător. Să vedem care este e- melor nucleare. ganin,, s-a pronunţat pentru în menţionează că trebuie găsită o tier, specialitatea ener ORCHESTRA DE MUZICA »
în pace şi fericire. După o se senţa propunerii sovietice. cetarea folosirii spaţiului cosmic asemenea rezolvare a problemei getică sau energo-meca- i
rie de mesaje pe care preşedin O asemenea înţelegere, sub în vederea experimentării rache care să asigure în egală măsură
tele Consiliului dq. Miniştri al După cum. bine se ştie, ştiin liniază guvernul sovietic, ,ar telor balistice intercontinentale. securitatea Statelor Unite ale nică cu un salariu lu POPULARA ŞI UŞOARA i
Uniunii Sovietice le-a trimis şe ţa a ajuns astăzi Ia un înaintat deschide largi şi nelimitate po Nu e greu de văzut că, prin a- Americii, Uniunii Sovietice şi nar tarifar de lei 1300— a Sfalului popular regional «T
filor de guverne din ţările occi stadiu de dezvoltare, soarta vi sibilităţi pentru studierea şi fo ceastă propunere, preşedintele tuturor celorlalte state. 1575 plus sporurile pre **
dentale în care erau expuse ţe itoare a omenirii depinzînd în losirea în comun a cercetărilor S.U.A. separă de problema ge văzute de TI.C.M. nr. Hunedoara—-Deva
lurile nobile ale guvernului so tr-o măsură însemnată de fap şi rezultatelor ştiinţifice, ceea ce nerală a dezarmării doar o sin Iar pentru realizarea acestui
vietic privind apărarea şi conso tul : dacă realizările ştiinţei şi ar contribui, fără îndoială, la lucru guvernul sovietic propune anunţă un
lidarea păcii în lume, după cu tehnicii vor fi folosite în sco un şi mai mare progres ştiinţi gură problemă, cea a rachetelor încheierea unui acord privind
noscutele „propuneri ale guver puri paşnice sau vor fi folosite fic şi tehnic în toate domeniile, balistice intercontinentale lăsînd folosirea spaţiului cosmic în sco 12401954 (cazare, încăl CONCURS *
pentru intensificarea continuă a inclusiv în domeniul studierii şi la o parte alte aspecte importan puri paşnice, lichidarea bazelor zit, iluminat, spor de *
nului sovietic cu privire la a- cursei înarmărilor. In cazul ce folosirii spaţiului cosmic. E ne te ale acestei probleme. Să ve militare de pe teritoriile altor i
părarea păcii şi slăbirea încor lei de a doua alternative nu e dem ce se ascunde de fapt în state, instituirea în cadrul ONU şantier etc.). in vederea complectării Locu i
dării internaţionale", după ini- greu de presupus că omenirea îndoios că traducerea în fapt a spatele acestei propuneri. a unui control internaţional co — un post de inginer diri
este ameninţată de pericolul u- unei atît de imperioase cerţnţe respunzător, crearea unui orga rilor vacante de : *
iva Uniunii Sovietice privind nui război distrugător. a omenirii ar duce la crearea Se ştie că S.U.A. nu posedă nism al ONU pentru colabora ginte de şantier, specia
invocarea unei conferinţe Ia unui climat mondial sănătos, racheta balistică intercontinen rea internaţională în domeniul — cîntăreli solişti de mu
nivel înalt, care s-a bucurat de propice unei largi colaborări in tală cu rază mare de acţiune. In studierii spaţiului cosmic etc.
ternaţionale. , Odată mai mult, schimb Statele Unite au nume litatea energetică sau e- zică populară;
recentele propuneri ale Uniunii roase baze militare grupate în Realizarea acestor propuneri,
Sovietice vădesc, grija oameni jurul Uniunii Sovietice şi au de deci acceptarea lor de către pu nergo-mecanică cu un — cîntăreli solişti de mu
lor de stat sovietici pentru, pace asemenea rachete cu rază mij terile occidentale ar duce, fără
locie de acţiune, cu ajutorul că îndoială, la o serioasă însănă salariu tarifar lunar de zică uşoară ;
şi securitatea, tuturor popoare rora pot lansa bombe atomice şi toşire a situaţiei internaţionale, — dansatori (dans clasa
cu hidrogen. Făcînd propunerea la o intensa colaborare şi înţe lei 825 — 1300, plus
lor, pentru binele şi fericirea o- sus amintită, e limpede pentru legere între ţări cu orînduiri so
menirii. oricine că S.U.A. îşi întemeiază sporurile prevăzute de şi popular).
planurile lor militare pe folosi ciale diferite, la menţinerea şi Concursul va avea loc
un atît de mare răsunet în lu Călăuzită de răspunderea ce Nu se poate spune, că oamenii de rea bazelor din Europa, Asia şi H.C.M. nr. 12401954.
consolidarea păcii în lumŞ. Condiţiile de admitere la con LUNI 24 MARTIE 1958, ore
me, iată că de curînd guvernul revine marilor puteri pentru pa stat din Statele Unite ale Anicri- Africa de nord şi pe posibilita le 9, în sala de repetiţii a u-
CONSTANlIN MACu . EI curs :
sovietic a întreprins noi acţiuni cea şi securitatea lumii, Uniu cii n-au ridicat problema interzi tea de a folosi rachetele cu rază a) prezentarea diplomei de nităţii — Deva str. Dr. [Pe
menite să contribuie la liniştea, nea Sovietică a propus în ne cerii folosirii spaţiului cosmic în medie de acţiune. inginer; tru Groza, nr. I (sediul Sfa
pacea şi securitatea popoarelor. numărate rînduri puterilor occi tului popular regional).
scopuri militare. Au ridicat şi Principalul deci nu e proble b) dovadă că are cel nufin
De cîteva zile, în centrul a- dentale să se interzică arma nu La concurs se pot prezenta
ei această problemă, dar călă ma rachetelor, ci a încărcăturii trei ani stagiu ca inginer pen- tineri şi tinere in virstă de
tenţiei opiniei publice mondia cleară, să se realizeze o înţe 17—30 de ani, care au mai
uziţi numai şi numai de intere acestora. Şi în timp ce Uniunea /VV>A/VvVVVAVv/\ A W W \ / V W activat în specialitatea la
le, în centrul atenţiei comenta legere privind folosirea celei mai
sele marilor monopoluri ameri \ Anunţ
torilor de presă se află noua mari descoperiri a ştiinţei în >
cane. Eisenhower, în recentele
iniţiativă sovietică privind inter scopuri paşnice, în scopuri con > Se aduce la cunoştinţa ce-L care candidează.
lălenilor care posedă cartele înainte de concurs candi
zicerea folosirii spaţiului cosmic structive, spre binele oamenilor. ^de combustibil că tranşa I-a
(’din tichetele anului 1-958 (ta- daţii v o r depune la Difer
în scopuri militare şi lichidarea In actualele condiţii, cînd re *Ion 5) expiră necondiţionat ţiunea orchestrei din Deva,
la data de 30 aprilie 1958. str. A. lancu, nr. 10, cerere
bazelor militare de pe teritorii laţiile dintre ţările cu sisteme scrisă in care se va specifica
{ După această dată talonul activitatea depusă înainte,
străine. Presa mondială, fie ea economice şi de stat diferite se domiciliul actual, vîrsta şi
progresistă sau burgheză, este caracterizează prin existenţa ne
unanimă în a aprecia că acea încrederii reciproce, Uniunea So
stă acţiune a Uniunii Sovietice vietică revine şi subliniază încă
c're o mare însemnătate în ce odată necesitatea imperioasă a devine nul. studiile.
priveşte reducerea pericolului iz- realizării unei înţelegeri echita , v*/W V '/tM ’-V'? -\ -
N