Page 58 - 1958-03
P. 58
DRUMUL :rOCIA U lS M U tr isssa, Nr. 1012
Puternicul ecou internaţional x U l i m e l e sJtinl • j u i L u n e i e ş i i r i * j x l l i r a e l e ş t ir i.
ai propunerii sovietice privind
interzicerea folosirii spaţiului cosmic
în scopuri militare
Republica Arabă Unită chetelor intercontinentale in sco
puri militare, interzicerea arme
’ CAIRO .18 (Agerpres). — 0 - lor în a căror fabricare S. U. A. Pactul mediteranian — Succesul considerabil Pentru declararea Japoniei
pinia publica arabă acordă mare sint-cu mult în urmă. al forţelor democratice
atenţie, propunerii sovietice pri o ameninţare serioasă pentru din insula Okinawa drept zonă denuclearizată
vind interzicerea folosirii spa Propunerea sovietica pentru
ţiului .cosmic în scopuri, milita interzicerea simultană a folosirii cauza păcii Iii întreaga lnmc TOKIO 18 (Agerpres). La 16 martie A p e lu l P. C . din J a p o n ia
re, lichidarea bazelor militare spaţiului cosmic în scopuri mi au avut loc alegeri pentru Adunarea
străine de pe teritoriile altor litare şi lichidarea bazelor de Un articol al ziarului „Krasnaia Zvezda" legislativă din Okinawa — insulă TOKIO 18 (Agerpres). — incepind să atragă in sistemul
ţări şi colaborarea internaţiona pe teritorii, străine, subliniază smulsă de Statele Unite Japoniei şi
lă în domeniul studierii spaţiu „Jenminjibao",. este cu totul TASS anunţă : Ziarul „Akăhata" lor atomic agresiv ţările Euro
lui- cosmic. justă. Aceasta este o propunere
importantă, care corespunde in MOSCOVA 18 (Agerpres). — lui francez. Şeful guvernului transformată de ele în bază militară a publicat apelul C. C. al Par pei occidentale. Orientului mijlo
Toate .ziarele, din Cairo au tereselor popoarelor.-din întrea Ziarul. „Krasnaia Zivezda" publi francez ar dori să folosească în Extremul orient. Rezultatele alege
publicat .la loc de frunte şi; sub ga lume. .. că un articol în care arată că noul bloc militar în scopul pa rilor dovedesc succesul considerabil tidului Comunist clin Japonia a- ciu şi Asiei. Apelul subliniază
titluri .-mari expuneri amănunţi în urma încercărilor infructuoa ralizării şi înăbuşirii mişcării de al forţelor democratice din insulă,
te ale propunerii sovietice. Zi Conducătorii americani, arată se de a lărgi numărul membri eliberare naţională din Algeria care se pronunţă împotriva ocupaţiei dresat poporului japonez în ca că guvernul Kişi, care se pro
arul. „As Saab" scrie într-un în continuare ziarul, au declarat lor pactului de la Bagdad şi în şi să redea colonialiştilor fran americane, pentru unificarea cu Ja
titlu- -pe întreaga pagină: în repetate rînduri că în cazul legătură cu eşecul „doctrinei Ei- cezi situaţia dominantă în Tuni ponia. re ii cheamă să iniţieze o miş nunţă in vorbe împotriva sto
„U.R.S.S. propune pentru o> con interzicerii folosirii spaţiului senhower" în. Orientul apropiat sia şi Maroc. Subliniind carac care naţională pentru publica cării de arme nucleare iri Japo
cosmic; în scopuri militare, pot şi mijlociu,' Washingtonul do terul iluzoriu al planurilor că Partidul democrat conservator, care
ferinţa la nivel înalt o ordine de accepta convocarea acestei con reşte crearea unei „comunităţi Franţa va avea un rol conducă se situează pe poziţii proameficane şi rea unei declaraţii care să pro nia, colaborează în realitate cu
zi alcătuită din 4 puncte. Uni ferinţe; Dacă aceste declaraţii defensive" a ţărilor mediterani- tor în noul bloc, ziarul aminteş care dispunea de 17 mandate din ode
unea Sovietică declară că este sint.sincere ei nu au motive să ene. In afară de aceasta, din. te eşecul speranţelor Angliei de 29 în Adunarea anterioară, a suferit clame Japonia drept zonă de S.U.A., înzestrînd armata japo
gata să interzică,folosirea spa respingă propunerile sovietice. cauza lipsei de popularitate a a avea un rol conducător în o înfrîngere, pierzînd (i mandate.
ţiului cosmic în scopuri milita secretarului de stat, Dulles, şi a pactul de la Bagdad, care în nuclearizată. In apel se spune neză cu această armă.
re. dacă i vor fi lichidate bazele Toţi oamenii de pe globul'pă- politicii duse de acesta, Was mod practic a revenit Washin Liga democratică din Okinawa, care
mîntesc, scrie în încheiere zia hingtonul a ajuns la concluzia gtonului, Opinia publică iubitoa s-a pronunţat pentru unificarea C/kina- că tocmai poporul japonez, care De aceea tocmai acum, se
militare". rul, aşteaptă • răspunsul condu că ar fi mai bine ca acest plan re de pace, se arată în articol, wei cu Japonia, împotriva transformă a suferit tragedia bombardamen spune in apel, poporul , japonez
cătorilor americani. să fie realizat cu mîini străine consideră pe bună dreptate că rii ei înir-o bază atomică, a obţinut telor atomice americane, de la... trebuie 'să desfăşoare mişcarea
¦ Ziarele „Al Ahram", „Al Giyn- dar sub conducerea americani planurile de creare a pactului 5 mandate — cu 3 mandate mai mult
huria“ -’şi „A! Ahbar“ subliniază Ceylon lor. Iniţiatorul oficial al „pac mediteranian reprezintă un nou decît în Adunarea anterioară. Parti Hiroşima şi Nag.as.aki şi conse pentru proclamarea unei zone
de asemenea in titluri că Uni tului mediteranian" a fost Gail- pas al colonialiştilor pe calea dul socialist s-a prezentat în actualele cinţele exploziei bombei ame denuclearizate prin care Japo
unea Sovietică se pronunţă pen COLOMBO 18 (Agerpres). — !ard, şeful guvernului francez. intensificării' luptei împotriva alegeri aproape cu aceleaşi lozinci ca ricane cu hidrogen de la Bikini, nia să fie declarată zonă denu
tru interzicerea folosirii spaţiu Un plan de pace —- astfel ca independenţei popoarelor clin ţă şi liga democrată. Acest partid a ob trebuie să proclame primul în clearizată şi să cheme popoarele
lui cosmic în scopuri militare, racterizează în titluri ziarele Căutînd să-i facă concesiuni lui rile Africii de nord, Orientului ţinut 9 mandate.
cu condiţia lichidării . bazelor ceyloneze propunerea guvernu Dulles, avînd în vedere intensi lume crearea unei zone denu- Asiei la lupta împotriva armei
militare străine de pe teritoriile lui sqVietic privind interzicerea ficarea ofensivei S. U. A. împo apropiat şi mijlociu. Noua gru Referindu-se la rezultatele alegerilor, elearizale. nucleare.
altor ţări. folosirii spaţiului cosmic în sco triva poziţiilor slăbite ale Fran secretarul general al Partidului socia
puri militare, lichidarea bazelor ţei în Africa de nord, primul pare militară ar reprezenta o a- list din Japonia, Asanufna, a declarat Subliniind că odată cu apa Ih încheiere apelul C.C. j !
Uniunea Sovietică, arată ./da militare ele pe teritorii străine ministru al Franţei încearcă să că forjele democratice au obţinut un riţia bombelor atomice şi cu P.C. din Japonia cheamă po
rul „As' Saab", doreşte sincer şi colaborarea internaţională în pună în concordanţă planurile meninţare serioasă pentru cauza hidrogen şi a proiectilelor tele porul să dezbată această decla
o conferinţă la nijvel înalt pentru domeniul studierii spaţiului cos sale cu interesele imperialismu ghidate avînd o uriaşă forţă raţie în toate întreprinderile, in
a' obţine încetarea războiului mic. Ziarele relevă îndeosebi păcii nu numai în Africa de de distrugere, omenirea nu poa instituţii, în institute de învăţă-
rece, slăbirea încordării interna faptul că Uniunea Sovietică este te permite izbucnirea unui nou
ţionale şi lichidarea primejdiei gata să renunţe la folosirea spa nord, ci şi în întreaga lume. război, C.C. al P.C. din Japonia mînt, Ia sate şi oraşe şi să cea
unui •război atomic, Important ţiului cos-mie în. scopuri milita declară că singurul drum spre
este în special dorinţa Uniunii re, dacă S. U. A. îşi vor lichida ră guvernului şi parlamentului
Sovietice de a obţine încetarea bazele militare de pe teritoriile
producţiei arpiei nucleare şi a străine. securitatea şi fericirea popoa adoptarea ei. Să chemăm, se
armei rachetă. Uniunea Sovieti
că vrea să. se pună capăt pri Franţa relor il constituie în prezent spune în apel, toate popoarele
mejdiei războiului nuclear... coexistenţa paşnică a tuturor Asiei la unitate în lupta comu
PARIS 18 (Agerpres). — statelor de pe glob. nă pentru crearea unei zone de-
Ziarul arată că un pas im TASS anunţă : Propunerile gu nuciearizate în Asia, pentru
portant'în această direcţie este In apel se spune in continua
cererea Uniunii Sovietice de.a succes considerabil, în ciuda tuturor re că cercurile guvernante din
piedicilor.
Apelul adresat S.U.A. continuă să promoveze transformarea Asiei într-o regiu
politica „de pe poziţii de forţă", ne a păcii. • ...
de F idel Castra poporului cuban cv
Poporul indonezian va continua hotărîreNEW YORK 18 (Agerpres). necruţător" împotriva lui în în
— TASS anunţă : După cum a- treaga Cuba.
nuriţă corespondentul din Hava Castro a chemat pe cubani să
lupta îmootriva colonialismului şi agenţilor săina al agenţiei Associated Press, nu plătească impozitele guver
şe lichida bazele militare stră vernului sovietic cu privire la la 17 martie Fidel C.astro, con nului şi s-a adresat soldaţilor,
ine şi de a se interzice, folosirea folosirea paşnică a spaţiului cos ducătorul insurgenţilor cubani, marinarilor şi aviatorilor, cerin- Cuvîntarea preşedintelui Sukarno
spaţiului cosmic în scopuri mi mic şi lichidarea bazelor mili a dat publicităţii un manifest, du-le să părăsească forţele ar la mitingul din Bandung
litare. In timp ce Uniunea Sovi tare pe teritoriul străin sînt co in care cheamă poporul cuban mate ale lui Batista şi să trea DJAKARIA 18 (Agerpres).— trădători. Aceştia, a spus Su- ticipăm ia vreun bloc. Nu vom
etică face .aceste propuneri de mentate de toate ziarele parizi karno, au trădat declaraţia de participa niciodată la vreun
pace, subliniază ziarul, . Statele ene. Ziarul „Le Monde11 averti să răstoarne regimul dictatorial că de partea insurgenţilor. Postui de radio Djakarta reia- bloc. In celelalte cazuri nu sîn
Unite depun toate eforturile zează politicieni occidentali îm independenţă a Indoneziei, pro tem neutri. Vom lupta pentru
pentru a crea noi baze militare potriva respingerii neîntemeiate al lui Batista. In manifest se spune de ase tează că la 16 martie a avut loc clamată la 17 august 1945, au Unitate şi prietenie cu toate
pe teritoriile statelor dependen a propunerilor sovietice, subli trădat interesele poporului muiv- popoarele. Vom sprijini lupta
te'-.de ele din punct de vedere niind că aceasta ar produce o im In manifest se spune ca dacă menea că detaşKamente ale in- Ia Bandung, principalul oraş citor, au trădat cauza celor mai tuturor popoarelor şi ţărilor îm
economic. presie defavorabilă asupra opi dictatorul Batista nu va pleca surgenţîlor an întreprins un atac din Java de vest, um mare mi buni luptători pentru indepen potriva colonialismului şi impe
niei publice. Propunerea U.R.S.S din postul său de preşedinte pi- hotăritor împotriva trupelor gu ting la care au participat apro.- dentă, au trădat patina. Locul rialismului".
R. P. Chineză cu prijvire la •transmiterea con nă la 5 aprilie, trupele insur vernamentale în regiunile de ximativ un milion de persoane. lui Hussein şi Praviranegar pre
trolului asupra folosirii paşnice nord şi de est ale provinciei O- La miting, preşedintele Sukarno cum şi al tovarăşilor lor de idei Preşedintele Sukarno a subli
PEKIN 18 (Agerpres). — a spaţiului ¦cosmic în mîinrle este pe. banca acuzaţilor. Ei tre niat că poporul indonezian a
Ridicînd problema folosirii spa O. N. U., ziarul o priveşte ca genţilor' vor începe „un război riente. a rostit o amplă cuvintare. Re- buie să compară în faţa justiţiei luptat şi va lupta cit se poate
ţiului cosmic numai / în scopuri un „efort îndreptat spre învin poporului. Vorbitorul a arătat de activ împotriva colonialismu
paşnice, scrie ziarul „Jenminji- gerea litigiilor războiului rece, ---------------------------- s® ferindu-se la istoria luptei po că clica rebelilor acţionează lui. Luptăm, a declarat Sukarno,
bao", Statele Unite au sperat că spre o colaborare care păşeşte chiar împotriva bazelor statului împotriva colonialismului pentru
Uniunea Sovietică nu va accepta în direcţia unei adevărate des fsitensificarea mişcării greviste porului indonezian pentru liber — a principiilor „Pancea şila". că aceasta este incompatibil cu
această propunere dată fiind su tinderi şi merită încurajare în în. ţările Aoiericii latine tate şi Independenţă, Sukarno a
premaţia ei in domeniul’rachete această privinţă". arătat că poporul indonezian Preşedintele Sukarno a che independenţa popoarelor, pentru
lor .intercontinentale, pe care mai toate partidele şi organiza că colonialismul înseamnă înro
S. U. A. nu le posedă'. Prin a- Indonezia a năzuit întotdeauna spre uni ţiile obşteşti, toate păturile birea celorlalte popoare. Poporul
ceasta propaganda americană a populaţiei să se unească în ju indonezian s-a convins din pro
vrut să arate că Uniunea Sovi DJAKARTA 18 (Agerpres). - BUENOS AIRES 18 (Ager la căiie ferate centraU din Peru. tate; spre crearea unui stat fi rul actualului. guvern pentru a pria sa experienţă ce înseamnă
etică, nu ar dori pacea şi a ur TASS anunţă: Opinia publică învinge greutăţile, pentru a li colonialismul şi de aceea vom
mărit de asemenea să arunce democrată din Indonezia a spri pres). — Presa anunţă că în k nit in care sa- fie incluse toate chida clica de rebeli şi a se re sprijini pe toţi aceia care luptă
în mod intenţionat asupra Uni jinit în întregime propunerile întoarce ia problemele construc împotriva colonialismului. De
unii SaVietice răspunderea pen sovietice cu privire la încheie ţările Americii Latine se inten LA PAZ 18 (Agerpres). — regiunile, toate insulele mari şi ţiei. aceea nu vom permite ca în
tru torpilarea convocării unei rea unui pact colectiv al păcii sifică mişcarea . grevistă. Gre ţara noastră să se desfăşoare
conferinţe a şefilor de guverne. în Asia.. Un astfel de; pact, scrie viştii cer mărirea salariilor şi îm Agenţiile americane de presă a- mici. De aceea, a declarat Su Referindu-se la politica exter vreo activitate care ar contribui
Statele Unite însă s-au înşelat. ziartil „Marian Rakjat", ar fi bunătăţirea condiţiilor de mun nunţă că de 5 zile continuă gre karno, nu vom uita niciodată că nă a Indoneziei, preşedintele la întărirea poziţiilor colonialis
servit la întărirea continuă a Sukarno a spus : •„Sîntem pen mului. Vom lupta pentru stîrpi-
Este îndeobşte cunoscut, scrie, că. va minerilor din San Jose în Irianul de vest este. teritoriul tru o politică de neutralitate. rea colonialismului din Indone
ziarul, că Uniunea Sovietică de De aproape două luni conti semn de protest împotriva a- nostru legal. Nu ne vom împă S-ar putea însă ca acesta să nu zia. Poporul indonezian nu va
pune eforturi susţinute pentru restărij conducătorului lor sin fie termenul cel mai potrivit
nuă greva funcţionarilor de ca niciodată cu ideea că olande tolera activitatea subversivă a
slăbirea încordării internaţiona banca din Argentina, în ciuda dical, Cabrera. Minerii au decla zii ocupă Irianul de vest. pentru definirea esenţei politi colonialiştilor şi a agenţilor lor
decretului guvernului cu privire rat că şi familiile lor vor face cii noastre. Sîntem pentru ne în ţara noastră.
le. Propunerile sovietice au ară la „mobilizare", care' are drept, greva foamei dacă Cabrera nu Preşedintele Sukarno a subli
scop să constrîngă pe funcţio utralitate activă. Nu vrem să Cuvîntarea preşedintelui Su
tat încă odată că Uniunea So narii de bancă să se' reîntoarcă va fi pus î<n libertate. Minerii niat că clica separatistă a lui rămînem inactivi şi neutri în karno a fost întreruptă în repe
la lucru. Unităţi militare împre tate rînduri de aplauzele furtu
vietică, călăuzindu-se după prim ună cu poliţia operează arestări din mai multe alte mine au fă Hussein şî Praviranegar din Su- lupta comună a popoarelor pen noase ale participanţilor la mi
tru pace. Sîntem neutri numai ting. . • ,
cipini coexistenţei paşnice, este cut declaraţii de solidaritate cu Imatra centrală apără' interesele atunci cînd este vorba să par
de acord ca în condiţiile asigu greviştii. | colonialiştilor şi este o clică de
rării unor. garanţii trainice pen spiritului de la Bandung şi a în rîndurile greviştilor. Numărul
tru pacea internaţională să ac principiilor Chartei O. N. U. E- total al celor arestaţi în întrea JSote şi comentarii
xistenţa pactelor militare, ca ga ţară atinge, potrivit relatări
cepte interzicerea folosirii ra S.E.A.T.O., sporeşte încordarea lor ziarelor, 8.000 de persoane.
Comunicatul internaţională. După cum arată * Sflîlbo! <*« pentru binele ( ! ? ) zirabil in propria-fi ţară.{
PRA G A 18 (Agerpres). -- ziarul, unul , din scopurile Ziarele anunţă că de 3 zile Japoniei si aliaţilor ei". „
TASS anunţă: La 17 martie a Ezra Beiison, minis Tot după spusele sa- Harababură
fost dat publicităţii comunicatul S.E.A.T.O. este de a duce o ac continuă -greva a 5.000 de pe- trul Agriculturii al
Federaţiei Sindicale Mondiale, trolişii din Peru, care cer majo-
în legătură cu pregătirea pentru tivitate- de subminare şi de a rarea salariilor. Sint în grevă S.U.A,, este o persona Le, el „nu are mustrări Sălile de expoziţii oc- (
prima conferinţă sindicală in se amesteca în treburile'interne 3.000 de pescari din portul pe-
ternaţională a tineretului mun i de conştiinţă" pentru cidenlale, scenele tea-
citor.1 litate deosebită. După
ale acelor ţări' din Asia; care ruvian Callao. Pescarii cer de cum o spune şi Miller, cele ordonate. irelor şi operelor sînt
La 14 şi 15 martie la Praga,
se spune în comunicat, a avut nu s-au alăturat acestui bloc asemenea majorarea salariilor. membru al Camerei re Halal conştiinţă t Dar iot mai des inundate de f
ioc şedinţa Comisiei organizato „opera" care, cu toate
rice pentru pregătirea primei Au declarat grevă muncitorii de prezentanţilor, persoana pare-se că aceasta-i lip- consideraţiile unor ,,spc-'
conferinţe sindicale internaţio
nale a tineretului muncitor, care. militar. ' sa „a devenii simbolul se&e ,:!ldesăvîrşirc.
potrivit hotărîrii celui de al pa
trulea Congres mondial al sin scăderii preţurilor pro- Străîtl îtt cialişii", nu pol fi ca
dicatelor, va avea loc la Praga talogate mai m ult de-
în zilele de 14-20 iulie a. c. duselor agricole, după
Federaţiei Sindicale Mondiale cit o adevărată aiureală.' JOI 20 MARTIE 1958
La şedinţă au luat parte re cum josiul preşedinte p f O p r i a - ţ î ţ a r ă
prezentanţi ai tineretului clin Recent se face m ultă}
organizaţiile sindicale ale dife Hoover devenise la vre- Uniunea Sud ARica vîlvă în jurul punerii SPEGTA60LE G1NEMAT0GRÂFI6E
ritelor ţări, care fac parte ,şî consecinţele grele aie intensifi
blemelor legate de pregătirile cării muncii ; dreptul la muncă rnea iui simbolul de- nu, ca de altjel uproa- în scena la S to ckh o lm , DEVA: Soldaţii: PETROŞANI: Don Juan; ILIA: Vultur 101; ZLAT»
care nu fac parte din. Federaţia pentru conferinţă în diferite ţări şi sistemul de ucenicie, învăţă- presiunii economice". pe utlrcaga Africă, este a unei opere a compo- '
şi de desfăşurarea pretu mîntul profesional, învăţămîntu! Dalibor ; larlă-m â; ALBA 1ULIA,: NA : Infernul îngerilor: TEIUŞ : Vră
tindeni a măsurilor pregătitoare general şi accesul tinerilor mun Personalitate iui glu- patria negrilor. Doar zitorului Blomdal. Prc- ,
generale. A avut loc un larg citori in sistemul învăţămîntu- Godzila; ORAŞTIE: G ervaise; SEBEŞ: jitoarea ; APOLDU DE S D S : Thil Bu-
schimb de vederi în legătură cu lui superior; tineretul şi con m ă ! Ce se vor face însă guvernul siis-aminiitei sa burgheză ridică în ]
ordinea de. zi a conferinţei. Pro secinţele automatizării; dreptul L issy : BRAD : Doua lozuri; HAŢEG : hoglindă; SIA4ERIA; Cinema de al
punerile elaborate vor fi prezen Ia odihnă, drepturile sindicale republicanii cu un asi- Uniuni este de altă pă- slăvi opera şi compo
tate Comitetului executiv al Fe şî sociale ale tineretului. Bulevardul principal; BÂRU MARE: tădată ; LONEA: Vînătoarea tragică.
deraţiei Sindicale Mondiale, fel de simbol în viiioa- rere. Şi pentru că este zitorul ei, d e m n iin d u -l'
care se va întruni la Budapesta Conferinţa trebuie să exami .. f
între 30 martie şi 20 aprilie ax. neze şi probleme ca consecinţele rele a leg erii de altă părere¦ a înăs- pionierul muzicii „elee- , SELEGŢIUN1 DIN PROGRAMUL DE RADIO
pentru . tineret ale politicii de
Participanţii la şedinţă - au război, ale înarmării atomice şi „ Pentru binele prit teroarea rasistă. ironice" în Suedia, Des. Programul 1.: 7,15 Concert de di din operete: 18.30 Din reper,
subliniat că prima conferinţă de cu bomba cu hidrogen, precum Faptul a, culminat cu in prc ce este vorba î n . mineaţă : 8,30 Muzică ; . 9,30 „Legen toriul orchestrei de . muzică populară
la Praga trebuie să examineze şi situaţia specială a tineretului Jai3oniei“ dele Olimpului"; 10,00 Muzică de es a Ansamblului artistic a! U.T.M .;
probleme speciale ale tineretului în ţările care se găsesc sub ju terzicerea, zilele trecute, operă ? In cît&va cu- tradă; 11,03 Muzică populară romî- 18,55 Sfatul m edicului: Caria dentară ;
niuncitor şi că pregătirea pen nească; 12,33 Muzică uşoară; 14,00 19,15 Muzică de estradă; 20,15 „Cînte-
tru conferinţă trebuie să se des gul colonialist. Conferinţa tre Fosiul preşedinte Tru- a . organizaţiei Congre- 0- [n\e subiectul ar putea Muzică distractivă; 14,45 Din cîntece!:: cul săptămînii" : .„Noi viaţa apărăm'.";
făşoare în această direcţie. buie să traseze tineretului sar popoarelor; 15Ţ“ Cîntecc .şi jocuri 20,45 Cîntă Ana Pop Gorondan; 21.15
cini speciale care decurg din man. cavalerul morţiii sul naţional, al negrilor, ţi rezumat în următoare- populare ; 16,45 Muzică uşoară; 17,25
Problemele care merită o a- aceăstă situaţie. atomice, cum i se. mai cu atacuripoliţieiieşli )e • Păminiul piere din „Vreau să ştiu" ; 18,30 Muzică uşoară ; Uverturi şi potpuriuri; 22,00 Muzică
tenţie deosebită, se, spune în 19,05.M ic ;concert de muzică populară corală romînească; 22,45 Melodii
comunicat, sînt organizarea Comisia acordă o deosebită spune autorului ordi- împotriva sediiloi apar- cauza războiului atomic; romînească; 22,30 Concert de .estra
importanţă problemelor activită dă i 23,15’ , Prelucrări • der folclor . ale populare romîneşti executate la acor
muncii şi salariile; diferitele ţii sindicale şi problemelor spe nelor de bombardare a- finind acesteia. 4cesta oamenii care s-au sal- ' compozitorilor noştri, Programul I I :
14,03 Muzică populară rom înească: deon';, 23,15' Simfonia l-a în do mi-
iomică a oraşelor japo- a fost semnalul, dez- vai pe un „sputnik“ se 15,30 Muzică uşoară; 16,20 Comori de •'tt .
artă milenară; 16,30 Concert, de mu-
neze Hiroşima şi Naga- lânţuirii unei terori ra- pierd în spaţiul cosmic; nor de Brahms. .
saki,' face 'd estu i de des¦ sisie, de,:o amploare .ite-; omilii este - neputincios ' BULETINE DE ŞTIRI: 5,00: 6,OG;
7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00:
declaraţii ia posturile de m auntitnilă •pînă acum, îti.fa ta îngrozitoarei na-- 20,00; 22,00; 23,,52 (programul l), 14,00:
televiziune. Bombarda- din care cauză mulţi- -Juri etc.
rea sus.am intitelor oraşe, negri- au trebuit să e- Pe scurt, 6 operă ega-
spunea el înir-una din ntigreze de pc pămîi.i- Ici . cu o întreagă ha-
aceste emisiuni televi- tul natal. l-rababUră.
Sindicală Mondială. Şedinţa a' moduri de discriminare care lo ciale în cadrul întregii mişcări zale, ar fi fost „necesa- T.ti: alte 'cuvinte,-înde- ¦ T. O. -zică romindascăj 17,00 Jocuri-populare ¦ 16,00; 18.00; 21.00; 23,00, (programul
fost consacrată examinării pro vesc în interesele tineretului; sindicale. • w w . romîneşti; 17,30 Arii , şi duete (I).
r~
Redacţia şi adţn!«H»t:Ţ«a ziarul iri "str. « M a r tie nr. 9, Telelm.*: ’.8 « -1 8 9 , Tasa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Gen-rale P.TT.R nr. 236.320 din 6 noiembrie i i » - Tipa întreprinderea poligrafică „i Măi" - DEVA
