Page 59 - 1958-03

p f tf fZ E T A R i D T P T ' f & Ă î E fTCRTEp, v m p ^ n n Comunicat

Citiţi în pagina IV-a

— , Teatru) Mk Academic de Stai cu privire la rezultatele alegerilor
din Moscova va da spectacole
în R. P. Rotnină, pentru Sovietul Suprem al U. R. S.

— Senatorul comunist Scoccimarro
condamnă decretul de dizolvare

a senatului italian. > l 1' ' , MOSCOVA (A gerpres). TASS tran sm ite: Comisia electorală
— „Guvernul, tailandez nu trebuie centrală pentru alegerile în Sovietul Suprem al U. R. S. S. a

să sprijine amestecul colonialiş­ înregistrat alegerea deputaţilor în Sovietul Suprem al U .R.S.S
tilor în treburile interne ale In­ din toate cele 1378 circu m scrip ţii electorale. Au fost aleşi în
doneziei".
— intîinirea dintre un grup de Sovietul Uniunii 738 deputaţi, în Sovietul N aţionalităţilor ~
membri ai P.S.D.G, cu condu­
cători ai P.S.U.G. 640 deputaţi. A ceste date au fost anunţate în com unicatul publi­
cat la M oscova al Comisiei electorale centrale pentru alegerile
4 pagini 20 bani în Sovietul Suprem al U. R. S. S.
Anul X Nr. 1013 Joi 20 martie 1958
Potrivit datelor definitive, num ărul total al alegătorilor pe
în treaga Uniune Sovietică a fo st de 133.836.325 de oam eni. 1.»
alegeri au participat 99,97 la sută din numărul total al ale­
FURNALIŞTH din CÂLAN gătorilor.

aplici iniţiativa Sui Tncaciic In toate circum scripţiile electorale pentru alegerile în So­

vietul Uniunii pentru candidaţii blocului comuniştilor şi celor
fără de partid au votat 133.214.652 de oam eni (99,57

In cadrul sesiunii de constituire a la sută din numărul total al alegăto rilor care au participat la
Sfatului popular al comunei Vaţa, nu­ alegeri).
CALAN. (de la subredacţia Deutsch, de la furnalul nr. I, meroşi deputaţi au luat cuvintul, expri-
noastră v o lu n tară) Aflînd de iar Ia furnalul tineretului, bri­ mlndu-şl hotCitirea de a munci fără In toate circum scripţiile electorale pentru alegerile în So­
preţioasa iniţiativă a minerului găzile m aiştrilor loan Crişan şi preget, pentru a dovedi că merită in. vietul Naţionalităţilor pentru candidaţii blocului comuniştilor
Tucaciuc, furnaliştii uzinei „V ic­ Ionaşcu Munteanu. crederea ce le-a fost acordată. şi celor fără de partid au votat 133.431.524 de oameni, (99,73
toria" Călan, au trecu t Ia
studierea şi aplicarea ei. Furna­ Declasatele au fost reduse cu Cu această ocazie, tovarăşii Mtron la sută din num ărul total al a leg ăto rilo r, care au participat la
liştii de la furnalul nr. I s-au 44 la sută sub admis la furna­ Mif, preşedintele comitetului executiv, alegeri). ......
an g ajat să dea în fiecare zi şi lul l şi cu 13,5 ia sută la fur­ Vasilc Marinesctij Nicolas Cirstoiu, Pe­
pentru fiecare schimb cîte 500 nalul tineretului. In cele 10 zile tru Ciorogaru şi Viorel Braica, m em­ Vizita tovarăşului
kg. fontă peste prevederile pla­ de aplicare a iniţiativei Iui Tu­ bri In comitetul executiv, au arătat
caciuc, furnalul tineretului a că In munca acestui sfat popular, care Chivu Stoica la Madras
nului, tar cei de la furnalul nr. obţinut cel mai bun coeficient cuprinde 13 sate risipite în tr.o mar­
2, în aceleaşi condiţiuni, să dea de utilizare al volumului util. gine a regiunii Hunedoara, datorită A4ADRAS (Agerpres). De la Cherian şi-a exprimat dorinţa.
peste plan 1.000 kg. fontă. Calculat în fontă albă coefici­ spiritului gospodăresc şi interesului trimisul special al Agerpres. In ca colaborarea prietenească
entul mediu realizat este de pentru traducerea in viaţă a sarcinilor, după-arniaza zilei de 17 martie dintre India şi Republica Popu­
In perioada de Ia 8 -17 m artie 0,962 tone/mc, volum util pe zi. se pot obţine realizări mari. Ţirund a avut loc in parcul stadionului lară Romină să se dezvolte ^
de cînd se aplică iniţiativa lui Prin aplicarea iniţiativei lui Tu­ cont de propunerile făcute de cetăţeni municipal din Madras o intîlni- cele mai diverse domenii, j
Tucaciuc, colectivul de la furna­ caciuc întrecerea socialistă la re cetăţenească organizată in
lul nr. I a dat peste plan uzina „Victoria" Călan a luat cu ocazia trctilnirilor, deputaţii şi-au cinstea vizitei primului ministru In cuvîntarea de răspun^fpe
2.177 kg. fontă, iar cel de la luat angajamente de îndeplinirea u- al Republicii Populare Romîrie, care a rostit-o, tovarăşul Glil-
furnalul nr. 2, furnalul tinere­ un nou avînt, lucru care reiese nor treburi gospodăreşti specifice fie­ tovarăşul Chivu Stoica, şi a per­ vu Stoica a spus : „Ne-a făcut o
tului, 5.034 kg. fontă în fiecare cărui sat, c a : îndiguirea Crişulul între soanelor care îl însoţesc, f.a in­ deosebită plăcere vizitarea ora­
schimb. Rezultate deosebite au clar şi din graficele de produc­ trarea in parcul stadionului mu­ şului dvs., vestit prin minuna­
obţinut brigăzile conduse de satele Ociu şi Basarabasa, terminarea nicipal oaspeţii romini au fost
maiştrii losif Bîrlea şi Francisc ţie, întimpinaţi de primul ministru tele sale opere de artă, prin
podului de la Ociu, edificarea Cănu- al statului Madras, de primarul tradiţiile sale culturale, prin in­
A. HATSINGEN nului cultural din Birtin, îndeplinirea oraşului, de miniştri, membri ai stituţiile sale de învăţămînt su­
Adunării, precum .şi de nume­ perior. Cunoaşterea directă au*
informaţie planului de prestaţie pentru pietruirea ' La atelierele centrale Gurabarza, echipa de bobinatori roase personalităţi ale vieţii pu­ nora dintre aceste realizări ne*a
condusă de tov. Gheorghe Faur îşi depăşeşte în medie norma blice şi culturale. dat putinţa să apreciem şi mai
(n ziua de (8 martie a avut loc la fapt concretizat în rezultatele frumoa­ drumurilor, desţelenirea unor fineţe cu 25 la sută. Lucrările de calitate şi la timp, au adus echi­
Comitetul regional de partid o şedin­ se ale alegerilor. pei şi conducătorului ei, aprecierea întregului colectiv al a- Primarul oraşului Madras, bine străvechea cultură indiană.
ţă cu secretarii comitetelor raionale pentru mărirea suprafeţei arabile, spri­ telierului. doamna Tara Cherian, « rostit Madrasul ne-a apărut totodată
ţi orăşeneşti de subordonare regiona­ in concluziile trase pe marginea o cuvintare de bun venit cu şi sub celălalt aspect — ca cen­
discuţiilor, tov. Lazăr David a subli­ jinirea cooperaţiei şi în special lărgi­ In clişeu: tov. Gheorghe Faur, bobintnd un motor electric. prilejul sosirii oaspeţilor romîni tru economic al patriei dv. — cu
lă şi directorii cabinetelor de partid niat necesitatea folosirii acestei expe­ în oraşul Madras — mare cen­
din regiune. La şedinţă au participat rienţe, îmbogăţirii ci cu fapte noi în rea sectorului socialist tn agricultură. tru economic, artistic şi cultu­ întreprinderi industriale impor­
tovarăşii: Lazăr David, secretar al scopul îmbunătăţirii continue a muncii ELENA VULCAN ral din sudul Indiei. După ce a tante, ca marea şi moderna uzi­
de propagandă si agitaţie. subliniat o serie de puncte co­ nă pentru construcţia de va­
Comitetului regional al P.M.R. Hune­ corespondentă mune din istoria Indiei şi ia Ro- goane pe care am vizitat-o as­
doara, Rudolf Balazs, şeful secţiei de O altă problemă Importantă ce s-a mîniei, doamna Tara Cherian a tăzi. In acest oraş, ca şi în alte
propagandă şl "şgitaţie a Comitetului discutat în cadrul şedinţei a fost a- oh tA iu r ea . spus: „Romînia produce grîu,
regional de partid şi tov. Eugen Ghi- ceea cu privire la măsurile ce trebuie petrol şi minerale, bogăţii care, oraşe indiene, noi yedem uri
şoiu, vicepreşedinte al Sfatului luate pentru închiderea anului şcolar tineretului hunedorean aşa după cum a dovedit-o is­ simbol al muncii paşnice con­
popular regional. din învăţămîntul de partid şi învăţă- toria, au fost adeseori ţinta a- structive desfăşurate de poporul
mîntul politic D.TJV1. de la sate. (în a- Zilele trecute an porritt din trei col­ îngrijirea străzilor din oraşul Hune­ obţinute din această acţiune, vor fi numitor ochi lacomi. In ciuda indian. Vă uram din tot sufletul,
In cadrul şedinţei s-au discutat te­ fără de cercîurile de învăţămînt de par­ ţuri ale ţării, trei chemări. Fiecare frămîntărilor şi tulburărilor ca unor prieteni buni ai noştri,
meinic problemele principale ale mun­ tid şl politic U.T.M. cu intelectualii). cu specificul ei şi totuşi cu un singur doara ! folosite pentru amenajarea unui club care au avut loc în această ţa­ să consolidaţi şi să dezvoltaţi
cii de propagandă şi agitaţie din eta­ In legătură cu aceasta, tovarăşilor pre­ sco p : înfrumuseţarea oraşelor şi şale­ ră vitalitatea naţiunii a rămas cu succes ceea ce aţi făurit
pa actuală. zenţi la şedinţă Ii s-a făcut un Ins­ lor noastre. Ele concretizează hotărî- — confecţionarea ş! Instalarea în al tineretului: [ | neatinsă. Feudalismul şi exploa­ pînă acum, să obţineţi noi suc­
tructaj privind atît perioada de pre­ rea tineretului de la uzinele „Ernst tarea au luat sf-îrşit, iar Repu­ cese care să ajute la înflorirea
Din expunerile şi discuţiile purtate gătire cît şi perioada cînd au Ioc con­ Thdlmann" din O. Stalin, oraşul R. întreprinderi şi pe străzile oraşului a — organizarea a 5 echipe compuse blica Populară Romînă este as­ şi prosperitatea Indiei**.
a reieşit că în ultimul timp şi mai cu vorbirile de încheiere a activităţii cer­ Vilcea şi comuna Băceşti, regiunea tăzi ferm consolidată**. Urînd
seamă în perioada desfăşurării cam­ curilor şi cursurilor de partid de la Iaşi, care au luat iniţiativa de a or­ 100 coşuri pentru hîrtii. din cîte 7 tineri care să execute lu­ succes poporului romîn in calea După terminarea întrunirii ce­
paniei electorale, organizaţiile de par­ sate. ganiza „Luna Infriirnusefării" oraşelor, sa spre progres, doamna Tara tăţeneşti oaspeţii romîni au fă­
satelor, întreprinderilor şi instituţiilor. — construirea unui teren de volei crări de îndiguire pentru evitarea inun­ cut o plimbare cu maşina prin
tid din regiunea noastră au acumulat Şedinţa a fost rodnică şl deosebit oraş, fiind salutaţi şi ovaţionaţi
o experienţă bogată In organizarea de folositoare pentru activitatea de vii­ Pentru a răspunde acestei acţiuni şi a unuia de baschet lingă şcoala me­ daţiilor pe terenurile arabile şi fineţe. îndelung de locuitorii din Ma­
muncii politice: âa folosit metode şi tor. . patriotice, tinerii din oraşul Hunedoara dras.
mijloace diverse şi eficace în muncă, s-au întrunit, în ziua .de 18 martie die, două terenuri volei la Trustul 4 *$?
a.c., in cadrul unui m iting. Cu această
ocazie, s.a adus la cunoştinţă sutelor construcţii, un teren volei şi unul de Iniţiativa tinerilor din Hunedoara
de participanţi iniţiativa luată de ti­ şi Rapoltu Mare de a răspunde che­
nerii din O. Stalin, R. Vîlcea şi comu­ fotbal la Şantierul tineretului, 5 tere­ mării celor din O. ’Stalin, R. Vilcea
na Băceşti, ’Analizînd posibilităţile lo­ si comuna Băceşti, precum şi obiec­
CETĂŢENII PIN ORMINDEA cale, tinerii din oraşul Hunedoara, au nuri de volei la D.R.D.M. şi unul !a tivele pe care aceştia le-alt stabilit să -Ha-
stabilit obiective precise pe care le vor
realiza în cadrul „Lunii înfrumuseţării''. I.C.S.R. precum şi refacerea şi între­ E xpoziţia regională de a rtă plastică
Totodată ei au lansat o chemare către
Se pregătesc pentru electrificarea satului toate organizaţiile U.T.M. din între­ ţinerea pistei de atletism de la stadio­
prinderi, instituţii şi oraşele regiunii
noastre chemîndu-le să contribuie cu nul „Corvinul". Zilele trecute, din iniţiativa profesionişti c a : Atvram Ment
toate forţele la înfrumuseţarea oraşe­ Comitetului regional de partid, zel, Ioan Budiu, Ioan Pîrvai
Cetăţenii din satul O rm indea, raionul Brad, sc pregătesc lor, întreprinderilor şi instituţiilor. In­ In vederea îndeplinirii obiectivelor le realizeze în cadrul „Lunii înfrumu­ Casa regională a creaţiei etc. Sînt expuse şi operele regre
intens pentru electrificarea satului lor. Din autoimpuneri şi tr-Un entuziasm deosebit, tinerii fui- seţării", trebuie să constituie un im­ populare, cu sprijinul Comite­ latului pictor Sava Albulescu
prin muncă voluntară s-au procurat pină acum stîipii necesari. nedoreni au formulat şi aprobat în u- propuse tinerii din oraşul Hunedoara, bold pentru toate organizaţiile U.T.M. tului executiv al Sfatului popular Cu sculpturi participă : O. Kosz
De asem enea, s-a început şi săp area gropilor. nanimilate chemarea şi obiectivele pre­ din regiune. Organizaţiile U.T.M. din tin, Imgard Hatzack, L. Pave
văzute. au hotărît ca săptămînal să declare regional, a inaugurat o expozi­ şi alţii.
Un exemplu bun în această acţiune este tov. Ioan Popa, se­ întreprinderi, instituţii, oraşele şi co­ ţie de artă p lastică în sala de
cretarul organizaţiei de bază din sat, care e şi preşedintele co­ cîte o zi a curăţeniei. In acest scop, munele regiunii noastre trebuie să expoziţii din Deva. In prim a zi de la deschidere
mitetului de cetăţeni. Se mai evidenţiază tov. Nicolae Iancu, îmbrăţişeze cu căldură ac.casiă iniţia­ expoziţia a fost vizitată de pes
Petru Bocănici şi Aurel Bedea, fiecare tînăr din oraş va efectua ce! tivă şi să răspundă cu entuziasmul Participă cu exponate cercuri­ te 900 de oameni ai muncii. Ex
caracteristic la chemările . iinerilor din le plastice de am atori din Alba
D atorită muncii care se depune în acest scop, nu peste puţin 15 ore muncă voluntară. Perioa­ oraşul Hunedoara şi comuna Rapoltu Iulia, Hunedoara şi Lupeni, a r­ poziţia este deschisă zilnic îrt
tre orele 10-14 şi 16-20, la dis
mult timp cetăţenii din O rm indea vor avea în sat: lumină da de realizare a obiectivelor propu­ tişti am atori neorganizaţi şi pro­ poziţia vizitatorilor, stînd pen
electrică. fesionişti. Din rîndul artiştilor tru îndrum are şi explicaţii ui
se a fost stabilită între 21 martie — amatori desprindem numele to­ grup voluntar de specialişti.
varăşilor : Victor Mihăilescu,
30 aprilie a.c. Iuliu Handelsman, Gheorghe Intr-unui din numerele viitoar
C -riitu şi Natalia Banciu. A!ă ale ziarului nostru, vom publi
'Ph, turi de ei, expun tablouri artişti ca o cronică a expoziţiei.

Pentru a răspunde chemării tinere­ Mare. Este de dorit ca fote organi­

. ) t .1, VIOREL BOCAtf tului din comuna Băceşti, regiunea zaţiile U.T.M. de la oraşe şi sate, din
întreprinderi şi • instituţii, să-şi întoc­
¦•cjorespondent laşi, privind înfrumuseţarea comunelor,

tinerii organizaţiei U.T.M. din comu­

na Rapoliu Mare s-au întrunit în.tr- 0 mească planuri de activitate ca obiec­

........ adunare generală. Cu acest prilej şi-au tive concrete şi să antreneze pe toţi
nnerii la realizarea acestora ,
stabilit obiective precise pe care să

te realizeze în „Luna înfrumu­

Wm?//'-. Chemarea tinerilor seţării". Totodată ci cheamă la întrecere
din oraşul Hunedoara pairioiică penlru înfrumuseţarea comu­
nelor, toate organizaţiile U.T.M. din IN TR -U N SECTOR FRUNTAŞ
întruniţi în Sâlfrul unui miting, noi, salcie si comunele regiunii noastre.

tinerii din întreprinderile, instituţiile

oraşului Hunedoara, clîeimăjri la între­ Chemarea tinerilor Dacă întrebi, la Petrila; pe a noului an, a fost sectorul II. minerii din alte sectoare ai
cere patriotică în cadrul „Lunii înfru­ din comuna Rapoîtu Mare face bine să le studieze mai în­
museţării" toate organizaţiile U.T.M. oricine, unde. poţi găsi depăşi­ La I ianuarie, minerii de aici deaproape.
din întreprinderile, instituţiile şl ora­ Noi, tinerii organizaţiei U.T.M.
şele regiunii noastre şi ne propunem din comuna Rapoltu M.are, întruniţi în rile cele mai mari, .unde sc au. dat cu 10 la sută mai mult Despre unele măsu-ri
să realizăm următoarele obiective: Cedrul unei adunări generale arii ana­
lizat chemarea tinerilor din comuna aplica metodele cele mai noi cărbune peste plan, şi despre urmările lor
— construirea unui parc al tinere­ Băceşti pentru înfrumuseţarea sate­
tului în Combinatul siderurgic Hune­ lor şi comunelor, şi adresăm tuturor de muncă, unde poţi intîlni oa­ — Cum aţi făcut, fraţilor ? Măisurile tehnico-organizato-
doara, curăţirea şl nivelarea terenu­ organizaţiilor U.T.M, din satele şi rice pe care le-a luat conduce­
lui din jurul oţelăriei noi precum şi comunele regiunii chemarea noastră meni. mai harnici, o să primeşti s-au întrebat miraţi unii. de la rea sectorului in ultima vreme
amenajarea de alei şi drumuri ia şan­ la întrecere patriotică pe baza ur­ au dat un ajutor serios muncii
tierul blumlng l mătoarelor obiective : cu siguranţă, un singur răs­ celelalte sectoare. minerilor. Chiar la începutul
anului, conducerea tehnică a
— îngrijirea şl întreţinerea celor — curăţirea şanţurilor, repararea puns, „La sectorul II". Pregătirile. In asta stă tot hotărît să deschidă trei abataje
72.000 m.p. de zone verzi, crearea a şi văruirea gardurilor precum şi îm- noi. Lucrările necesare deschi­
încă 20.000 mp. zone verzi atît în oraş ptăştierea prundişului de pe uliţele Intr-adevăr, sectorul II e de secretul succeselor celor de la derii noilor abataje au fost exe­
cît şi în incinta combinatului siderur­ satului; cutate în asemenea condiţii in­
gic, precum şi plantarea a 3.500 pomi multă vreme in primele raidu­ sectorul II. Ziua de 1 ianuarie cit, în citeva zile s-a putut
ornamentali j — repararea a două poduri şi cons­ trece la o producţie normală, la
truirea unui nou pod în faţa cămi­ ri ale luptei pentru mai mult i-a găsit, de pildă, cu locurile „scos din plin" cum zic mine­
— construirea unui solar lingă şcoa­ nului cultura! ţ rii.
la medie şi nivelarea terenului viran cărbune. de muncă atît de bine pregătite,
dintre teatrul nou şi şcoala profesio­ — repararea gardului din jurul că­ Problema „cheie", de care
nală i minului cultural, plantarea a 30 Să facem, împreună, o vizită ineîi erau bătute din ajun, pînă s-au ocupat cu precădere ca­
puieţi de tei, construirea a patru bănci drele tehnice ale sectorului a
— construirea unul parc pentru co­ şi amenajarea unui parc în curtea la Petrila şi să prezentăm ci­ şi găurile. fost, insă, organizarea trans­
pii lingă cinematograful de vară > căminului cultural, care va fi denu­ porturilor în subteran.
mit „parcul tineretului*: titorilor noştri fapte şi oameni Acesta e obiceiul lor. obicei
— refacerea aleelor din parcul ti­ „Unde merg bine transpor­
neretului (Chizld) şi extinderea acestor — curăţirea de uscături a 2.000 din acest sector fruntaş. pe care ei îl respectă în fiecare turile — merge bine şi produc­
alee cu încă 2.000 rrî. î pomi de pe marginea şoselei precum ţia !“ Vorba aceasta o cunosc
şi văruirea acestora. Pentru realiza­ Ziua bună se cunoaşte iună, în fiecare săptămînă şi bine toţi minerii.
— înfrumuseţarea taberelor tinere­ rea acestui obiectiv, fiecare tînăr ci pe cît e cu putinţă In fiecare zi.
tului prin crearea' de zonei verzi, plan­ pionier va curăţa de uscături şi va Nu totdeauna transporturile
tări de pomi, amenajarea de rondouri vărui cel puţin 20 de pom i! de dimineaţă — In privinţa asta — spune in subteran s-au desfăşurat în
cu flori şi refacerea drumurilor şi cele mai bune condiţii.
j Colectivul institutului „Petrochim" din Ploeşti are ca ( ¦şanţurilor î — amenajarea unui teren de. volei Se pare că acest proverb se minerul Peier Moise — sîntem
şi a unui teren de baschet: bucură de mare trecere la Pe­ cît se poate de conservatori. — Nu e mult — spune mine­
^ obiectiv principal efeducţrea cercetărilor privind prelucrarea şi> — colectarea a 500.000 kg. fier vechi trila. Cei din sectorul II au un Şi nu ne e deloc ruşine s-o rul Ion Tripon — de cînd noi
şi repararea bordurilor ce înconjoară — împădurirea a 5 ha. teren şi cură­ obicei: nu aşteaptă ca să-şi în­ mărturisim, ba încă mai îndem­
') chimizarea petrolului şi extragerea materiei -prime necesarei zonele verzi existente? ţirea a (0 hă. păşune, iar fondurile deplinească planul la sfîrşitul năm şi pe alţii să ne urmeze (Continuare In oag. S-a)
lunii. Nu le place ceea ce se nilda. Datorită acestei, tradiţii
industriei noastre chimice. — luarea în patronajul tineretului numeşte „muncă în asalt“. Pre­ a noastje a fost cu putinţă ca
gătesc atît de bine, în ultimele anul acesta în întregul sec­
) Institutul a fost construit în anii puterii populare ca u r L¦ zile ale lunii, condiţiile de mun­ tor, nici o brigadă să nu rămî-
că pentru luna care vine, înpîl, nă sub plan măcar cu un pro­
j mare a dezvoltării pe care a luat-o industria noastră petroli- ( in primele ore chiar ale noii lu­
ni, cărbunele începe să curgă, cent
feră in ultimii 10 ani. Fiind înzestrat cu cel mai modern uti- L din plin. Ar fi însă greşit să se crea­

) laj, cercetătorii, acestui institut îşi. pot desfăşura lucrările în con- ţ La începuiiiiL anului, primul dă. că lucrurile suit atît ele
sector din Petrila care şi-a de­ simple cum ar părea ta prima
’ diiii optime. ¦ ? păşit planul chiar din prima zi vedere. Succesele celor de la

In clişeu: Instalaţia pilot (experimentală) "pentru fabrica-> sectorul ii au cauze multe şl
variate, pe care tehnicienii şi
[' rea Imtalienei din produse petrolifere care a fost pusă anul c

•j acesta în funcţiune. Noua instalaţie e construită a i utilaj ro-[

; rnînesc. C

'.v c