Page 6 - 1958-03
P. 6

n RIJM U I SO CIA LIS MU LUI          ' •m*3«SL55B9S9j                     5W55S                                ţ$ţ. m
                                                                                                                            •• j»»igSSp$î5BîSî»;

                                                                                                                                     W

acordat de tovarăşul Chivu                                                                                       C T r ib u J i a itsa slri                                                        Pentru ce votez

corespondentului ziarului american                                                                                  In anii regimului 'de 'detHoor#- lului, numărul medicilor din o-
                                                                                                                 ţie populară s-au înfăptuit-reali­ raşul nostru a crescut conside­
                                                                                                                 zări măreţe. Ca şi în celelă|te rabil.

55-New York Times4', Elie Abel                                                                                   domenii de activitate şi în sec­        Pline de interes şi înţelegere
                                                                                                                 torul sanitar au avut loc             faţă de omul suferind, cadrele
           (Ormare din pag. l-a)     şi se bazează pe considerente          Acum zece ani ponderea lor era       bări esenţiale. Asistenţa             medico-sanitare acordă populaţi­
                                     de echitate şi umanitate. Toate        de numai 0,8 la sută.                lă a populaţiei s-a îmbunătăţit       ei asistenţă medicală calificată.
polonez cu privire ia crearea        cererile acelora care vor să                                                considerabil, iar ocrotirea sănă­
unei zone denuclearizate în cen­     meargă să trăiască împreună               Dacă la aceasta adăugăm şl        tăţii publice a devenit o pro­           Prezentindu-ne astăzi in faţa
trul Europei. Fără îndoială că       cu rudele lor apropiate aflătoa­       faptul că Romînia nu face dis­       blemă de stat. In regiunea noa­       urnelor, noi cadrele medico-sani­
realizarea acestor propuneri ar      re în alte ţări, au fost şl sînt       criminării politice în operaţiile    stră, ca de altfel in toate regiu­    tare vom vota cu încredere can­
reprezenta o etapă însemnată         examinate cu multă atenţie. Ele        sale de comerţ exterior ci se        nile din ţară, au apărut spitale      didaţii F.D.P. convinşi că şi în
pe drumul întăririi securităţii şi   s-au rezolvat şi se rezolvă în         călăuzeşte în raporturile sale       noi, s-a mărit numărul de pa­         felul acesta vom contribui la a-
păcii în Europa. Realizarea lor      conformitate cu legile ţării.          comerciale cu alte state, după       turi, au apărut maternităţi, cre­     părarea sănătăţii celor ce mun­
ar putea constitui totodată un                                              principiile avantajului reciproc şi  şe, cămine de copii etc.              cesc, la înfrumuseţarea vieţii
punct de plecare pentru noi ac­         In ce priveşte problema emi­        ale schimburilor echivalente, re­
ţiuni în direcţia destinderii in­    grării, poziţia guvernului romîn       zultă o serie de raţiuni care fac       Numai in oraşul Deva a fost        noastre noi.
ternaţionale şi înlăturării peri­    se întemeiază pe motive princi­        ca multe ţări să fie interesate în   pus la dispoziţia bolnavilor un
colului unui război nuclear, lu­     piale. In ţara noastră nu exis         dezvoltarea legăturilor de co­       staţionar T.B.C., a fost reorgani­               Dr. ROMULUS RUSU
                                     tă raţiunile care determină emi­       merţ cu ţara noastră. Sintem         zată asistenţa mamei şi copi­            medic la Spitalul unificat din

                                                                                                                                                                               Deva

cru în care ţările occidentale grarea cetăţenilor, cum ar fi şo­ deci îndreptăţiţi să afirmăm că                 Mîndria omului liber

nu pot fi mai puţin interesate majul şl persecuţiile naţionale Romînia joacă un roi pozitiv in

decît cele din răsăritul Europei. sau religioase.                           comerţul mondial.

   Pentru oricine examinează cu         ÎNTREBARE: Ce puteţi să                  Schimburile economice cu           Cu mindria omului liber,           tabilitate. In toate aceste acţi­          Sînt tînăr. Unii spun că-s chiar foarte tinâr pentru me­
bună credinţă propunerile gu­        ne spuneţi despre rezultatele          U.R.S.S. şi ţările de democraţie     stăpîn pe soarta lui, ne dăm as­      uni am fost ajutaţi de oameni,       seria de prim-topitor Ia un cuptor Martin. Am 20 de ani.
vernului polonez apare evident       schimbării din anul trecut a           populară au o importanţă deo­        tăzi votul nostru celor pe ca­        de muncitorii pe care i-am pro­      Mă prezint pentru a doua oară în faţa urnei ca cetăţean. Pe
că la elaborarea prevederilor        procedurii pentru cumpărarea           sebită în ansamblul comerţului       re i-am propus — oamenilor            pus candidaţi ai F.D.P.              cine voi vota ? Bineînţeles că pe candidata noastră tovarăşa
relative Ia sistemul de control      de cereale de la ţărani ? A sti­       nostru exterior.                     muncii care s-au dovedit cei                                               Ţinea Macovei, candidată in circumscripţia electorală orăşe­
s-a ţinut seama in mod cores­        mulat oare sistemul de contrac­                                             mai buni în bătălia pentru con­          Astăzi vom da votul nostru        nească nr. 79. La virsta mea, năzuinţele sînt multe. S-au fă­
punzător de toate punctele de        tări o productivitate mărită în           Acordurile economice cu ţări­     struirea vieţii noi.                  candidaţilor F.D.P., celor care      cut atitea în oraşul nostru incit ar trebui să înşir pagini ca să
vedere care au fost exprimate        agricultură ?,                         le socialiste reciproc avanta­                                             au fost mereu alături de noi         spun totul. Eu votez pentru dezvoltarea tuturor acestor reali­
în legătură cu această problemă                                             joase încheiate pe perioade             In anii din urmă, în comu­         şi ne-au sprijinit prin sfaturile    zări. Votez pentru terminarea lucrărilor de lărgire a stadionu­
în cadrul discuţiilor asupra u-         RĂSPUNS : Schimbarea ve­            lungi, la preţuri mondiale con­      na noastră au fost obţinute           lor, prin activitatea lor. Avem      lui „Gorvinul“, pentru terminarea lucrărilor de finisare in in­
nui acord general de dezar­          chiului sistem de asigurare a                                               realizări mari. Intr-un singur        şi din G.A.S. candidaţi propuşi      terior a clubului cinema, pentru înfrumuseţarea oraşului. Pe
mare.                                                                       stante, la adăpost deci de facto­                                          in circumscripţiile electorale ra­   marginea şoselelor, în noul oraş muncitoresc, plantarea unor
                                     fondului central de produse a-         rii de conjunctură, ca şi coor­      an în gospodăria agricolă de          ionale şi comunale. Sînt tovară­     copaci l-ar împrospăta mult.
   Atît prin procedura lui elas­     gro-alimentare a avut efecte po­       donarea prealabilă a planurilor      stat Petreşti (cu trupurile           şii noştri de muncă, cei care, în­
tică de realizare oît şi prin pre­   zitive. In fapt, chiar în momen­       de producţie contribuie la dez­                                            sufleţiţi de dorinţa de a contri­          In ce priveşte munca la oţe tărie, dorinţa cea mai arzătoare,
vederile lui concrete şi eficace     tul desfiinţării cotelor obliga­       voltarea armonioasă, multilate­      Sebeş, Clinic, Vingard), s-au         bui la realizarea şi depăşirea       aceea de a fi prim topitor, mi- este împlinită.. Acum nu do­
de control, planul Rapacki este      torii la majoritatea produselor        rală a economiei ţării noastre.                                            planului de producţie nu au cu­      resc altceva decît să dau oţel mult şi bun. Vreau ca metalul
astăzi una din măsurile cele         agricole, cea mai mare parte a                                              obţinut producţii de cereale, de      noscut obstacole şi greutăţi.        topit de mine să folosească ţării. Şi pentru asta votez.
mai accesibile tuturor părţilor      fondului central se asigura pe            In ultimii ani au fost reluate    struguri etc. care înainte, erau
pentru a se realiza un progres       baza achiziţiilor şi contractări­      şi au înregistrat creşteri însem­                                            Cu oamenii aceştia ne mîn-                                                                                10AN DRAGI1IN
notabil în direcţia întăririi secu­  lor. Lărgirea cadrului acestor         nate, schimburile comerciale de      realizate în 3-4 ani. In anul tre­    drim şi lor le vom da cu toată
rităţii internaţionale.              forme de schimb economic între                                                                                    încrederea votul nostru.
                                     sat şi oraş a stimulat pe produ­       lungă tradiţie cu Grecia şi Tur­     cut G.A.S. Petreşti a obţinut
   Ceea ce este esenţial acum        cătorii agricoli individuali şi        cia. Dorinţa noastră de dezvol­                                                            AVRAM CAZAN
este să se realizeze acordul cu      cooperatişti în realizarea unei        tare a colaborării cu toate ţă­      o producţie de struguri cum rar
privire la zona denuclearizată.      productivităţi sporite. In mo­         rile balcanice, care găseşte ecou
Sistemele de control vor putea       mentul de faţă statul a asigurat       în cercuri largi din aceste ţări,    s-a întîmplat de-a lungul ani­
                                                                            apropierea geografică, posibili­
                                                                            tăţile oreseînde de satisfacere a    lor. Numărul păsărilor şi ani­

                                                                                                                 malelor din fermele anexe a

                                                                                                                 crescut. Gu sprijinul partidului

  fi îmbunătăţite ulterior, dacă      noi avantaje economice produ­          cerinţelor reciproce, sînt factori  şi prin munca noastră — i-am          directorul G.A.S. Petreşti, raionul                                       prim-topilor la cuptorul 5 Martin al
  nevoia o va cere.                   cătorilor care-şi desfac produse­      care vor contribui fără îndoială    asigurat gospodăriei de stat ren­                         Sebeş.                                                Combinatului siderurgic din Hunedoara
                                      le pe aceste căi. Sîntem con­          Ia dezvoltarea în continuare a
     ÎNTREBARE: Puteţi să ne          vinşi că noile măsuri luate nu         relaţiilor economice ale Romî­                                                                                                                      băutură pe gratis. Mai tirziu
 explicaţi motivele pentru care       vor întîrzia să-şi arate roadele.      niei cu ţările din spaţiul bal­
 se .pune un accent atît de mare                                             canic.                              M IN E R U L OPREA BAC!                                                                                         am plătit cu vîrf şi îndesat ce­
 în materialele publicate, privind       ÎNTREBARE: Cum priviţi                                                                                                                                                                  le băute şi mincate... Cum se
  alegerile ce vin, asupra rolului    dvs. rolul Romîniei în comerţul           Volumul schimburilor comer­                                                                                                                      făcea, cum nu, destul că după
 muncitorilor, inginerilor şi teh­    cu Balcanii, statele de democra­       ciale cu alte state capitaliste a
 nicienilor în ce priveşte reduce­    ţie populară, U.R.S.S. şi co­          crescut în ultimii 6—7 ani de a-            Gei 65 de ani pe care i-a     zi am şi pornit la drum. A-          fost transferat la Lupeni, mi­       alegeri nu se alegea nimic clin
 rea preţului de cost şi mărirea      merţul mondial ?                       proape 2,5 ori. O creştere în­           împlinit bătrinul Oprea baci,    junşi la Petroşani, ne-am an­        na amintită fiind închisă. La        promisiunile lor, noi rămînînd
 simultană a producţiei ?                                                    semnată a fost înregistrată de         « i-au albit de-a binelea părul.   gajat la mina „Praga“ cum ii         mina Lupeni lucrează de 21 de        tot cum am fo s t: ca vai de
                                         RĂSPUNS : Partea Romîniei           schimburile comerciale cu R.F.           Lucrează in mină de 46 de        spuneau oamenii atunci. La în­       ani. întrebat de ce mai lucrea­      noi.
     RĂSPUNS : Rezultatele obţi­      în comerţul mondial e co­              Germană, Anglia şi Franţa.               ani. Bătrinul Oprea este din     ceput şi chiar mai tirziu, mun­      ză la această vîrstă înaintată,
  nute de muncitori, ingineri şi      respunzătoare cu proporţiile ţă                                                 comuna Rovina, raionul Brad,     ca a fost foarte grea. Aveam                                                 Astăzi sint mindru că nu­
 tehnicieni în ce priveşte redu­      rii şi puterea ei economică. Ro           Noi ne-am pronunţat şi rea­           din părinţi ţărani săraci.       un salariu mic, impozitele e-        iţi răspunde :                       măr 65 de ani şi că am vă­
 cerea preţului de cost, odată cu     mînia are astăzi relaţii comer­        firmăm dorinţa noastră de a                                               rau m ari; din banii agonisiţi          — Pînă pot o să lucrez.           zut cum s-a schimbat lumea
 mărirea producţiei, constituie o     ciale cu 68 state faţă de 26 în        dezvolta legăturile de comerţ               — Nu am putut urma in sat     abia puteam să-mi asigur viaţa                                            şi cum trăiesc azi minerii.
 bună recomandare pentru viito­       1948 şi acorduri comerciale pe         cu S.U.A., în favoarea cărora            decît două clase primare spune   de toate zilele. De acasă pri­       M-am obişnuit cu mina de par­        Sint bătrin, dar la 2 martie
 rii deputaţi în sfaturile popu­      termene de 1—3 ani cu 36 state         se pronunţă de asemenea con­             el. Acasă eram nu mai puţin      meam scrisori, prin care pă­
 lare. Accentul care se pune pe       faţă de 8 în 1948.                     ducători de firme şi oameni de           decit 12 copii şi trebuia să mă  rinţii imi cereau ajutor.            că ar fi o a doua casă a mea.        cind vor avea loc alegerile
 această problemă nu e ceva                                                  afaceri din S.U.A., cît şi orga­         duc cu vitele oamenilor de la                                            Din vorbă in vorbă, aducind       pentru sfaturile populare, voi
 nou după cum nu e nou nici              Nu e vorba numai de o sim­          nizaţiile noastre de comerţ ex­          care mai primeam cite ceva          Mă străduiam să muncesc                                                căuta să fiu printre primii ca­
 faptul că rolul muncitorilor, in­    plă creştere cantitativă, ci şi de     terior. Romînia are o balanţă            pentru a-mi cîştiga existenţa.                                        discuţia despre alegeri, bătri­      re îşi vor da votul candidaţilor
 ginerilor şi tehnicienilor este      schimbări calitative importante        de import-export favorabilă care         Mai tirziu, tata m-a băgat       din toate puterile pentru a ciş-     nul începu să povestească:           Frontului Democraţiei Popu­
 hotărîtor în toate aspectele pro­    Succesele în opera de industria        îi permite să mărească volu­             slugă la loan Oprea, un om       tiga un ban in plus, ca să tri­                                           lare.
 cesului de producţie.                lizare au făcut ca, alături de u       mul de cumpărături din S.U.A.            înstărit din sat.                mit acasă, deoarece mă gin-            — Nu pot uita niciodată cum
                                      nele produse tradiţionale — pe­        Din partea noastră s-au făcut                                             deam că părinţii mai au de                                                   Toate aceste cuvinte au fost
    Asigurarea unei cantităţi spo­    trol, cherestea, cereale — Romî-       încercări în acest sens. Dezvol­            Am stat slugă patru ani.      hrănit încă 11 frăţiori. In a-       se schimbau partidele in trecut,     rostite de Oprea-baci cu mare
 rite de bunuri la preţuri de cost    nia să poată exporta azi ma-           tarea acestor relaţii în viitor             — îmi aduc aminte continuă    cele zile, ca să ajungi miner        cum se schimbau primarii, pre­       eniofie. Puteai citi în ochii Iui
 cît mai reduse, este o condiţie      şini-unelte, utilaj petrolifer, pro­   depinde de paşii pe care îi va           bătrinul miner — că într-o       şi să ciştigi ceva mai bine,                                              mulţumirea sufletească pe care
 indispensabilă pentru ridicarea      duse chimice, textile etc. Anul        face guvernul american pentru            seară, cu mai mulţi băieţi, ne­  trebuia să munceşti pe brinci,       fecţii, pentru noi. toate astea
 nivelului de trai al poporului.      trecut, de pildă, greutatea spe­       a asigura condiţiile necesare u-         am sfătuit să plecăm din sat     nu alta, că altfel puteai sta        neinsemnind decit chin. In           o simte. Deşi are 65 de ani,
 Ea constituie o sarcină de că­       cifică a maşinilor şi utilajului       nor schimburi comerciale nor­            la Petroşani la mină. A doua     şi 10 ani că tot vagonetar           preajma alegerilor din trecut
 petenie a întregii noastre eco­      în exportul romînesc a depăşit         male.                                                                     mureai. După patru ani. abia         se făcea o propagandă extra­         crede că va mai sta multă vre­
 nomii. Aceasta este calea pe         10 Ia sută din volumul total.                                              Cernii                                am. reuşit să devin miner.           ordinară. Candidaţii ne promi­       me alături de ortacii să in mi­
 care avem de mers mai departe                                              la Lunca
 în scopul obţinerii unei abun­          Popas                                                                                                            La 37 de ani, minerul 0-          teau cite-n lună şi-n stele. Că      nă, muncind pentru zilele noi
 dente de produse variate la pre­                                              Anii s-au scurs. Fiecare în                                             prea a mai. făcut. încă două         ne vor face şcoli, cămine, că        care i-au adus mai mult decit
 ţuri ieftine.                           Mersul încetinit al maşinii pe     parte şi-a lăsat amprenta pe a-                                            clase primare. După 25 de ani
                                      aşa-numita cale a Maşcaşului,         ceste locuri creînd obiceiuri, cre­                                        prestaţi in mina „Praga", a          ne vor da păm înt; după ce-i
    In condiţiile din ţara noas­      permite ochiului să întîlnească       dinţe, într-un cuvînt valori cul­                                                                               alegeam, toate rămineau aşa-
 tră, în care întreprinderile in­     felurite diformităţi ale reliefului   turale şi spirituale asupra căro­                                                                               cum au fost. Im.i aduc aminte visase in tinereţe.
 dustriale sînt proprietate obş­      de o construcţie uneori bizară,       ra ne aplecăm cu pioşenie.                                                                                                                           M1RCEA CĂTĂLIN şi
 tească, ceea ce se realizează pe    peste care domneşte nesfîrşita                                                                                                                         bine de tot, de venirea la pu­
 această cale este în avantajul      pădure cu tăcerea ei mormînta-            ...Casa de acum cinci sufe de                                                                                                                     AUOLF PAL1EV1C1
 direct sau indirect al oamenilor    lă. Pe labirintul acestui drum,        ani, îinbătrînită, înnegrită de                                                                                 tere a ţărăniştilor. In ajun de
 muncii.                              maşina urcă greoi, cu dese            timpuri şi de ploaie, stă drept                                                                                                                      (de la subredacţia
                                     schimbări la cutia de viteză, în-      mărturie a trecutului. Alături                                                                                  alegeri, ne-au invitat la circiu­
    Sistemul nostru de salarizare    curcînd liniştea şi viziunea tih­      de ea case noi, din cărămidă,                                                                                                                        noastră voluntară)
 avantajează direct muncitorii,      nitului pasager. La un moment          s-au ridicat astăzi. Viaţa adevă­                                                                               mă si ne-au dat de mincare şi
 tehnicienii şi inginerii care con­   dat maşina dă semne de obo­           rată de om şi-a deschis larg
 tribuie la mărirea producţiei şi    seală, ne părăseşte... o luăm pe       porţile. Briza caldă a vieţii noi,                                                                 « e o o» «  Materiale pentru concursul ziarului „Dramul socialismuluig
 Ia reducerea preţului de cost.      jos, cale de două ore şi jumă­         adie şi pluteşte, încălzind viaţa
 In acelaşi timp o bună parte        tate pînă la Lunca Cernii.             oamenilor peste tot — şi aici în     cii nu a fost dată uitării. Dis­
 din sporul de beneficii pe care                                            vîrf de munte.
îl realizează întreprinderile pe        Primele case ne apar din deal                                            pensarul medical construit în a-
 această cale măreşte fondul în­     ca nişte jucării. Pe măsură ce          Pe dramul unei vieţi noi
treprinderii. Din o parte a aces­     coborim insă, ele primesc forma                                            nii puterii populare este înzes*                                          Cooperatorii discută despre treburile
tui fond se acordă premii celor      obişnuită a caselor de munte.             Ziua de 2 martie a fost aş­       trat cu aparatură medicală nece­
care aduc contribuţii deosebite                                             teptată şi aci, în comuna acea­
                                          Casa de 500 de ani                sta pierdută în cutele adinei ale    sară şi cu personal sanitar califi­                                       COOPERATIVEI
la îmbunătăţirea procesului teh­                                            munţilor, cu aceeaşi dragoste ca     cat. In cadrul dispensarului e-
nologic şi Ia îndeplinirea sarci­       Peste un podeţ, pe aşa-numi­        în orice colţ a,l patriei noastre.                                           Ne-am obişnuit, în anii aceştia    Asupra acestor realizări, şi a       Iată o întrebare pe care, mem­
nilor de producţie iar restul se     ta cale a Prejbei, o casă înve­        Părtaşii vieţii noi îşi spun în      xistă o maternitate dotată cu        să vedem oameni gospodari la          altora destul ,de importante, au     brii cooperativei din Sălaşu Su­
foloseşte pentru construirea de      chită de veacuri ne atrage aten­       această zi cuvîntul. Fiecare se                                           conducerea treburilor obşteşti,       discutat muiţi participanţi la       perior, au ridicat-o şi care este
locuinţe, cămine de copii, creşe,    ţia. E părăsită. Prin gemuleţul        mîndreşte cu candidaţi de depu­      5 paturi, asigurînd naşterile în     să auzim cuvîntul oamenilor           adunarea generală, printre care      valabilă şi pentru alte unităţi
 locuri de odihnă şi recreaţie       mic, lat de două palme, privim         taţi ca : Isaia Barna, Ion Mihă-                                          simpli care îşi dau păreri com­       amintim pe întovărăşiţi! Mihai       cooperatiste.
etc.                                 înăuntru; vedem doar cîteva le­         escu, Ocolişan, Puican şi cei­      condiţii optime. Tot datorită        petente asupra unor stări de          Vlad-Pilu, Ştefan Tirea-Ceca,
                                     gături de paie înnegrite. Un bă-       lalţi, oameni pe care-i cunosc.      grijii oamenilor de aci, dispen­     fapte. Nu ne miră deloc faptul        Antal loan-Hristu, Alexandru            Modul în care cooperatorii din
   După cum vedeţi, situaţia la      trînel ce ieşi dintr-o curte ve­                                                                                 că în adunările generale, ţăra­       Faur, Nicolae Cînda, Ştefan          Sălaşu Superior au discutat a-
noi se deosebeşte de aceea din       cină, nins de ani, cu vocea ră­           Candidaţii de deputaţi Barna,     sarul îşi va mări capacitatea        nii muncitori, cu judecata lor        Crişan, Gonătantin Dragomir,         supra problemelor arata simţul
ţările capitaliste unde cea mai      guşită, ne spune:                      Ocolişan, Mihăescu, sînt adevă­                                           clară, îşi spun părerea răspicai      Ambrozie Faur şi alţii.              gospodăresc, de orientare asu­
mare parte a sporului la bene­                                              raţi reprezentanţi ai locuitorilor.  prin amenajarea unui staţionar       despre ceea ce s-a lucrat bine,                                            pra nevoilor, de întărire a acti­
ficii obţinute prin mărirea pro­        — E veche. Are cinci sute           Prin munca neprecupeţită a lor,                                           ori dintr-o pripeală sau nepă­           Toţi tovarăşii care au discu­     vităţii cooperativei. U.R.C.C.-
ducţiei şi reducerea preţului de     de ani casa asta.                                                           permanent. Acestea sînt doar cî­     sare au ieşit lucrurile pe dos.       tat în această adunare, au cri­      Haţeg trebuie să ţină cont de
cost intră în buzunarele patro­                                             în această primăvară, peste trei                                                                                ticat ’ cu asprime faptul că în      propunerile făcute, de sugestiile
nilor capitalişti.                      Umplîndu-şi luleaua bătrînă                                              teva din realizările obţinute de        Inlr-una din adunările gene­       desfăşurarea activităţii coopera­    cooperatorilor, ele constituind un
                                     ca şi el, pe care sînt încrustate      sute de cetăţeni vor avea în ca­     oamenii harnici ai comunei Lun­      rale ale cooperativei din Să-         tivei rriai există şi unele lipsuri  îndreptar în această activitate.
   ÎNTREBARE : Există rapoar­        două litere-P. V., bătrinul spune                                                                                laşu Superior, raionul Haţeg,         care nemulţurtiesc consumatorii.
te din partea diferitelor oficii     ca pentru el : „Da, da, are cinci      sele lor binefăcătoarea lumină       ca Cernii.                           unde a fost prezentată darea de                                                                                 A NASTASE
diplomatice străine (din Bucu­       sule de ani“.                                                                                                    seamă asupra activităţii coope­          E ste, cunoscut faptul că mai
reşti), ca guvernul dv. eliberea­                                           electrică, motorul trifazic fiind     Un început de activitate            rativei în anul 1957, membrii         există unele localităţi unde ilu­                                       corespondent
ză acum în număr crescînd vize          După puţin timp, ne-am des­                                                                                   cooperatori - t ridicat probleme      minatul se face cu ajutorul lăm­
de ieşire persoanelor cu naţio­      părţit prieteneşte de bătrîn, pur-     procurat. Şcoala a fost înzestra­       culturală promiţătoare            care au determinat mersul" îna­       pilor de petrol. Pentru a avea        înifiativă demnă
nalitate dublă şi acelora care       tînd cu noi imaginea lui simplă                                                                                  inte în activitatea cooperativei.     asigurate celeţ necesare folosirii
au în străinătate rude apropia­      şi curată şi casa de cinci sute        tă cu un aparat de proecţie ci­         Seara, prin geamurile mari ale                                          acestui sistem, conducerea coo­            de urmat
te. Indică aceasta oare o politi­    de ani.                                                                     şcolii din Lunca Cernii răzbate      S-au constatat cu această oca­        perativei a făcut nenumărate
că nouă în privinţa emig.ării                                               nematografică, precum şi cu un       pînă departe, pe uliţa salului, e-   zie realizările obţinute în des­      „comenzi" la U.R.C.C. Haţeg.            HAŢEG (de la subredacţia
sau contacte îmbunătăţite cu            Cu sute de ani în urmă în a-                                             coul cîntecelor felelor şi flăcăi­   făşurarea activităţii cooperativei,   Dintr-o neglijenţă nepermisă         noastră voluntară) Colectivul
ţări străine ?                       ceastă casă s-a născut un om,          atelier mecanic dotat cu noi scu­    lor, membri ai echipei artistice,    după cum au fost scoase în evi­       U.R.C.C.-iil ’nu a mai aprovizio­    cinematografului „Popular" din
                                     a trăit, a muncit şi a suferit vi­                                          sau acordurile îmbietoare ale ti­    denţă şi lipsurile care mai dăi­      nat cooperativa din Sălaş cu         Haţeg a lansat o chemare la în­
   RĂSPUNS : Problema ne ca          tregia timpurilor care l-au bîr-       le, un adevărat atelier necesar      nerei orchestre formată din ca­      nuie în aprovizionarea şi deser­                                           trecere către toate cinematogra­
re o ridicaţi este o problemă ca                                                                                 drele didactice ale şcolii. Tînă-    virea consumatorilor.                 sticle de lampă mărimea 11 şi        fele din regiunea Hunedoara.
re priveşte raporturile statului                                            politehnizării unei şcoli săteşti.   ra învăţătoare Nuţa Ularu, răs­                                            alte numere, de mai bine de
romîn cu proprii săi cetăţeni                                                                                    coleşte inimile multora cu vo-          Intr-adevăr la cooperativa din     două luni. Cei care au luat cu­         In această chemare colecti­
                                                                            Pentru dezvoltarea muncii cul­       ce-ai cristalină, plină de far­      Sălaşu Superior, au fost obţi         vîntul au arătat că deşi sîntem      vul cinematografului de mai
                                                                                                                 mec.                                 nute rezultate frumoase. Părţile      în pragul muncilor agricole de       sus a fixat ca obiective princi­
                                                                            turale şcoala a fost înzestrată                                                                                                                      pale ale întrecerii: îndeplinirea
                                                                                                                    In satul uitat altădată, unde     sociale au fost achitate în între­    primăvară, totuşi cooperativa        planului de producţie în propor­
                                                                                                                 neştiinţa şi întunericul domneau     gime, unii membri ai cooperati­       din comună nu e aprovizionată        ţie de 108 la sută, organizarea
                                                                                                                 nestingherite, astăzi se desfă­      vei depăşindu-şi chiar părţile        cu materialele necesare repară­      a cel puţin trei cicluri de fil­
                                                                                                                 şoară o frumoasă activitate cul­                                                                                me cu teme diferite, organiza­
                                                                                                                 turală, la care participă cu mul­    subscrise. A crescut numărul          rii uneltelor agricole. Lipsesc      rea a două concursuri de re­
                                                                                                                 tă dragoste tineri şi vîrstnici.     membrilor cooperativei. Ca ur­        din cooperativă cormane, fier-       cenzii 'de filme cu premii, două
                                                                                                                                                      mare a unei munci cusţinute de        şparing, fier pentru plug, cuie      festivaluri de filme pentru ti­
                                                                                                                    Casa cea de cinci sute de ani,                                                                               neret, trei simpozioane, 15 pre­
                                                                                                                 mică şi sărăcăcioasă, stă apleca­    lămurire în rîndttrile cooperato­     asortate pe diferite mărimi etc.     miere festive, precum şi alic
                                                                                                                 tă spre pămînt, ca semn al res­
                                                                                                                 pectului faţă de nou, faţă de tot
                                                                                                                 ceea ce se ridică semeţ, prin
                                                                                                                 munca oamenilor, prin efortul
                                                                                                                 comun, în jurul ei.

Poziţia guvernului romîn faţă ţuit deopotrivă, ca şi pe copiii cu instrumente muzicale.                          I. PĂDUREAM rilor, volumul achiziţiilor prin Oare nu se poate realiza aprovi­ acţiuni.

de problema aceasta s-a bazat lui, pe nepoţi şi strănepoţii lui. Nici sănătatea oamenilor mun­                   C. RADU                              cooperativă a" fcrewut simţitor. zionarea ritmică a cooperativei?          NI GAJ SBUCHEA
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11