Page 60 - 1958-03

m f t t m -s tâ îfâ tm m h N?. 1013

Ieri copil de slugă, TREI BIBLIOTECI

azi colectivist vrednic Zilele trecute am avut ocazia planul de muncă al bibliotecii
să vizitez citeva unităţi cultu­ siderurgiştiior sînt incluse cîte
V iaţa lui Petra Ardelean a fost — de opinci şi să mai rămîi încă datori? rale din regiune, care lucrează 4-5 manifestări culturale de
cu ani în urmă — zbuciumată, Urîte timpuri pentru sărăcimea sate­ cu cartea. In toate locurile, intre masă cu cartea: recenzii, seri
lor. rafturile încărcate de cărţi, mai de basme şi seri literare. Aceste
lipsită de bucurii. De mic copil a sim­ mult sau mai puţin uzate, (după manifestări, sint depăşite ca nu­
Mii de oameni ca el povestesc cu măr în fiecare lună. Cu ocazia
ţit amărăciunea necazurilor şi a să­ ură despre timpurile acelea, cînd bur­ cît au fost de citite) am găsit serilor literare, cenaclul literar
ghezia satelor — chiaburimea — îşi oameni harnici şi cu dragoste ,,FIacăra“ prezintă şi discută
răciei. Părinţii lui, timp de 26 de ani, făcea de cap, îşi ridica castele din de muncă. lucrări originale ale creatorilor
munca pălmaşilor. Acum, anii cînd să­ hunedoreni.
au slugărit în viile bogătaşului Goru, racii siujeau pe bogătaşi, de la vîrsta
fragedă a copilăriei şi pînă la capă­ Bibliotecarele : Viorica Drago-
fără să poată măcar agonisi ceva pen­ tul zilelor, au rămas în urmă, au apus tescu şi Elena Scurtu deservesc
pentru totdeauna. In sate a început să cititorii cu grijă Cărţile biblio­
tru copilul lor. Ca bătrîneţe se gă­ înmugurească o viaţă nouă. Odată cu La clubul muncitoresc * tecii se păstrează in-ordine.
alungarea capitaliştilor de la putere,
seau tot într-o izbă întunecoasă, iar cînd cei mulţi şi-au ales reprezentanţii din Petrila v Pe masa de schimb a cărţi­
lor în conducerea treburilor de stat, lor, am găsit citeva tişe : a in­
copilului nu-i puteau lăsa altă moşte­ viaţa nevoiaşilor s-a schimbat din te­ ginerului Adalbert Drngan de la
melie. Cursul pe care a pornit viaţa Energeticul-şef, a lui Victor Ro-
nire, decît priceperea în viticultură şi lui Petre Ardelean, asemănătoare mi­ Am tăcut cunoştinţă cu biblio­ gotenco de la Montaj şi a altora.
lioanelor de vieţi din patria noastră, tecara Marioara Qaraiac. O to­ Sînt cititori de seamă. Biblioteca
pe hrăpăreţul lor stăpîn, la care să-şi este o mărturie a schimbărilor petre­ varăşă scundă, subţirică şi veş­ este solicitată să ajute şi pe
cute pe meleagurile noastre. nic grăbită. Mi-a prezentat în­ cei ce se pregătesc pentru dife­
vîndă puterea braţelor de muncă. Tristă căperea spaţioasă, cu pereţii rite examene. Ei sînt mulţi. A-
De cîţiva ani, Petru Ardelean nu tapetaţi, cu rafturi pline de cărţi, mintesc doar pe tehnicianul
şi urîfă perspectivă pentru un tînăr mai simte viaţa ca pe o povară. In ur­ sala-de lectură şi apoi evidenţa Gheorghe Iorend, şi pe inginera
ma reformei agrare, a primit un hectar bibliotecii. chimistă Angela Mărgineanu.
încă nedeprins cu viaţa, neştiutor de de pămînt, iar cînd s-a creat în sat
gospodărie colectivă, s-a înscris şi Ar­ De la începutul anului şi-au Ca şi bibliotecii petrilene, bi­
carte, ca şi părinţii lui. Dar Petru Ar­ delean. reînnoit fişele şi s-au înscris ca bliotecii clubului hunedorean i
noi cititori 514 mineri, munci­ se poate recomanda o mai mare
delean n-a vrut să rămînă să trudească In casa Iui Ardelean tori, funcţionari, tehnicieni şco­ varietate a manifestărilor de
a intrat belşugul lari şl casnice. Numărul cărţilor masă, şi în plus, reorganizarea
pe moşiile lui Goru. A plecat din Bre­ citite de ei este de 2050 volume. colectivului voluntar în care mai
D ar mulţumirea şi dragostea cu care In fruntea cititorilor stă ingine­ activează azi doar Ladislau Se-
lti cutînd, pe ecranele cinematografelor din regiunea noastrg, va rula o producţie 'a tea Mureşană, dar în curînd, a căzut vorbeşte el despre ceea ce i-a a- rul Mircea Felea, muncitorul beştein.
pradă unui alt chiabur — Munteanu dus munca în colectiv, sînt convingă­ Mihai Beloiu, de Ia sectorul
studioului „Mosfilm", intitulată ' •' ’ ...... Avrămuţ din Săuleşti. toare. Şl mai convingătoare, sînt fapte­ VIII, gospodina Elena Ţueules* La clubul constructorilor
le. Iată ce ne-a mărturisit Ardelean cu şi eleva Florica Merciu din
Doisprezece ani a stat slugă pentru despre viaţa pe care o duce acum. clasa V-a a şcolii elementare O seară mai tîrziu, drumuri.e
din localitate. m-au purtat prin Oraşul Tinere­
mîncarea pe care o primea şi pentru — Eu nu mă laud deloc cind spun tului din Hunedoara şi aşa am
că am tot ce-mi trebuie ca să tră­ La concursul „Iubiţi cartea" trecut pe la biblioteca sindicală
zdrenţele cu care se îmbrăca. Iar cînd iesc. lată, am tăiat un porc şi mai am sînt înscrişi 957 de tineri. Nu I.C.S.H. de la clubul „Filimcn
unul. Niciodată în viaţa mea, pînă cînd demult, într-una din joile de ti­ Sîrbu".
s-a săturat de atîta mizerie,, a plecat am intrat în gospodăria colectivă, n-am neret, s-a prelucrat noul regu­
putut să cresc un porc pe lingă casă. lament de organizare a concursu­ M-au surprins maldăre'e da
de la chiabur tot cu picioarele goale, Iar acum, în fiecare an cresc cîte doi, lui permanent pentru citirea bi­ cărţi înşirate pc jos. Cunoşteam
şi mi-am cumpărat şi o vacă de lapte. bliografiei „Iubiţi oartea“. exigenţa cu care se păstrează
H J f W. W 1 W S B Ş & JB W E E cum venise. Copiii mei, au tot ce doresc. ordinea in biblioteca de aici.
In munca de popularizare a Nedumerirea mi a fost spulbera­
«5RBH Ajuns în satul natal, Bretea Mu­ Intr-adevăr, în casa fostei slugi se cărţii şi de organizare a mani­ tă de bibliotecara Viorica Ar-
găseşte tot ce-i trebuie. Şi belşugul a- festărilor de masă a muncii cu hire: aranja pentru înregistra­
Să folosim experienţa Bîrcea Mare, Biscaria, Simeria neze munca echipei sau brigăzii reşană, raionul llia desculţ şi zdren­ cesta este rezultatul muncii lui, care cartea, un aport i-nsemnat îl a- re un nou iot de cărţi intrate in
.întovărăşirilor fruntaşe şi altele, în care lucrările au şi să ţină o strictă evidenţă a ţuit, alături de soţie, a început din acum este preţuită aşa cum trebuie. duce colectivul voluntar al bi­ bibliotecă pentru .a îmbogăţi şi
fust efectuate în comun, iar re­ lucrărilor şi a zilelor-muncă e- nou să slugărească pe la cei avuţi. bliotecii din cadrul căruia amin­ împrospăta cele peste 10.000 de
fectuate de fiecare întovărăşire. Numai în anul acesta (pentru munca tim p e : Ştefan Gorun, Ioan volume existente.
Zilele acestea secţia agricolă tribuirea întovărăşiţilor s-a fă­ Aşa a început a doua slugărie... lui şi a soţiei) în gospodăria lui Ar­ Minulescu, Maria Mandrea şi
a Sfatului popular raional Hu­ cut, nu numai după suprafaţa a- Cîteva indicaţii cu privire delean au intrat 3.574 kg. grîu, 2.382 Ioan Pîrvuţoiu. Numărul cititorilor la această
ia retribuirea muncii Povestea unor opinci kg. cartofi, o însemnată cantitate de bibliotecă este desTul de mare —
nedoara a organizat în Simeria, dusă în întovărăşire, ci şi du­ ceapă, brînză, lînă, peste 100 litri ţui­ Mergînd cu hotărîre pe ace­ 752. Numărul cărţilor citite de­
'sub îndrumarea comitetului ra­ pă munca depusă. N evasta chiaburului Răsădeanu îl că şi alte produse. Aceasta este preţu­ laşi drum al realizărilor pe care păşeşte cifra lui 1.100. Intre cei
ional de partid, o consfătuire la In consfătuire s-a arătat că văzuse pe Petru Ardelean cum se irea muncii de un an de zile depusă a mers pînă acum, colectivul bi­ mai buni oititori, l-am găsit pe
de Ardelean şi soţia sa în gospodăria bliotecii clubului petrilean va tinărul lăcătuş de la montaj,
'caire au participat membrii co­ întovărăşirile din raionul Hune­ Pentru cointeresarea fiecărui întorsese in s a t : desculţ şi zdrenţuit. colectivă. In afară de aceste produse, contribui în mare măsură la Augustin Pantiş. Pe fişa lui sint
întovărăşit ca lucrările să se e- Intr-una din zile, ascunzîndu-şi cu chib­ Petru Ardelean a primit pentru cele munca de culturalizare. Reco­ înregistrate 19 cărţi. Autorii pre­
mitetelor de conducere ale în­ doara au executat în comun în- 851 zile-muncă peste 5.000 lei. mandabil ar fi insă ca pe lingă feraţi ? Dikens, Dostoevski A.
tovărăşirilor din raion, ingineri sămînţările din toamna trecută. xecute la timp, şi la un înalt zuinţă şiretenia sub masca bunăvoin­ acţiunile întreprinse pînă acum Dumas, Tolstoi etc. Un 2lt citi­
Acest lucru l-au făcut atît cele nivel agrotehnic, adunarea ge­ ţei, îî ieşi în ca le: Acestea sînt faptele care dovedesc să se creeze o diversitate mai tor, ceva mai vlrstnic, este Fa-
si ţelirjicieni agronomi de Ia care au lucrat cu maşinile şi mai bine ca orice că în casa luî Arde­ mare de manifestări le masă în renez Andraş, tot lăcătuş — la
^Ifotuţile populare, activişti de nerală a întovărăşirii va stabili1 — Ascultă Petre, văd că nu ai ce lean domneşte belşugul şi bunăstarea. munca cu cartea prin aducerea Mecanicul-şef. El a citit în un­
Dar mai sînt şi altele. Copiii lui sînt a- gureşte pe M. Tvvain, Goldoş,
jp'affiîcl. Consfătuirea a discutat tractoarele S.M.T., cît şi acelea un tarif unic de retribuire a încălţa. Dacă vrei, vino să ne ajuţi mîndoi la şcoală. Da, aceasta este o in discuţii a cărţii tehnice des­
fo prdblemă de însemnătate vi- care au lucrat cu atelajele pro­ mare realizare cînd ne gîndim că neam Serafimovici, J. Verne. Ca şofe­
zilei-muncă pentru fiecare lu­ la curăţatul pomilor din livadă. Ţi-om de neamul lui Ardelean n-a ştiut să pre minerit.
citească. Iar acum copiii lui n-au nici rul Iancu Semenescu şi Ioan Bit-
rta^Ta pentru dezvoltarea întovă­ prii. Participanţii la discuţii au crare în parte. da şi m.ncare — ii spusese chiabu- o grijă în privinţa asta. Ba îl ajută
şi pe ei, pe tatăl şi pe mama lor, să terman, ale căror fişe le-am mai
răşirilor agricole: efectuarea în fost de părere că de acum înto­ Adunarea generala mai stabi­ roaica cu voce mieroasă. citească mai bine. Cîte ceva mai ştie
'conttin a tuturor lucrărilor şi gă­ vărăşirile au o bogată experien­ leşte cîte zile-muncă stat nece­ Cît de greu i-a venit lui Petru” Ar­ Petru Ardelean, că doar s-a înscris văzut, sînt mulţi cititori Huni.
sirea unui sistem de retribuire ţă a muncii în comun şi vor pu­ sare pentru efectuarea unei a- printre primii la cursul de alfabeti­
numite lucrări, (arat, însămîn- delean, să audă această „invitaţie" zare. Acum nu-şi mai pune degetul în Nici aici, la club, nu lipsesc
a muncii care să cointereseze pe tea trece cu succes la forme noi, ţat sau prăşit etc.). Să presu­ batjocoritoare. loc de semnătură, cum a făcut-o ani
întovărăşiţi pentru a mări pro­ superioare, de organizare a punem că s-a stabilit că pentru de-a rînduf. acţiunile de masă în jurul căr­
aratul unui ha. pentru porumb Dar n-avea încotro. Trebuia să mă-
ducţia în cadrul întovărăşirii. muncii în cadrul întovărăşirii. sînt necesare 4 zile. Dacă un nînce ceva,: îi trebuia şi încălţăminte, Ca să vedem mai bine din ce iz­ ţii. Ce-i mai lipseşte bibliotecii
Ătît referatul, cit şi discuţiile, Reprezentanţii întovărăşirilor, întovărăşit oarecare a efectuat aşa că s-a învoit. A doua zi, chlabu- vorăşte mulţumirea şi bucuria care-1
cele patru zile la lucrarea res­ roaica l-a tăiat dintr-o piele umple sufletul lui Ardelean, reprodu­ din O. T. ? Un colectiv de vo­
au subliniat cu tărie faptul că pectivă, atunci înseamnă că el o bucată, atît cît să-şi poată face cem un fragment din ceea ce ne-a po­
două opinci. vestit el. luntari pe lingă bibliotecă şi o
•întovărăşirile din raionul Hune­ ) J
doara s-au maturizat, membrii ] După vreo 7 zile, cînd credea el — ...Acum ştiţi că sînt copil de slu­ mai strînsă colaborare cu comi­
lor Îşi dau mai bine seama că Pe marginea unei j gă. Părinţii mei, erau mîhniţl că nu-mi
pot lăsa nimic pentru viaţă. Iacă acum tetul U.T.M., pentru înscrierea
prin găsirea şi aplicarea unor ] consfătuiri j nu va primi nici în plus şi nici că a muncit destul pentru perechea de stau în casa mea şi,după cum vedeţi,
meşterul de afară lucrează să-ml in­ tinerilor la concursul „Iubiţi
forme mai superioare de orga­ în minus faţă de cît i se cuvine opinci, Petru a adus vorba cum că troducă şi curent electric. Deseară gata cartea",
cu lampa asta de petrol, o arunc în
nizare a muncii se vor putea participanţi la consfătuire, au după media stabilită la ha. Să vrea să mai meargă şi în altă parte, pod — spunea el zîmbind cu bucurie. G. s.
obţine rezultate mult mai mari. fost de părere ca toate lucrările presupunem că tatojvărăşitul din să cîştige ceva de-ale gurii pentru el Iar la anul am de gmd să-mi fac 6
Unele întovărăşiri agricole au din campania de primăvară — căsuţă mult mai arătoasă, pentru copiii
început să aplice încă din anii însămînţări, plivitul culturilor exemplul nostru a efectuat 7 şi soţie. Dar chiaburul Răsădeanu i-a mei. Am ceva ţiglă, lemne, şi în pri­
trecuţi astfel de forme şi rezul­ de toamnă, prăşitul etc. — cît zile în loc de 4, adică cu 3 zile propus să mai lucreze la el. „N-o să măvară fac cărămidă. Bani avem des­
tatele nu au întîrziat să se a- şi lucrările din campania de vară tui...
rate. întovărăşirea din Petreni, în plus, iar pentru o zi la ară­ pleci de la noi cu mîinile goale" i-a Biblioteca siderurgiştiior
tura pentru însămînţarea po- spus chiaburul, strfecurîiidu-i în suflet o Acestea sînt faptele care umplu de
bucurie sufletul colectivistului Petru In Hunedoara sint mulţi citi­
de pildă, a organizat anul tre­ să fie efectuate în comun. Pen­ rumbutai s-a stabilit o retribu­ rază de speranţă. Ardelean. tori. Pentru a le satisface dorin­
cut munca pe echipe, fiecare e- tru a se putea realiza acest lu­ ţie de 60 kg., atunci el va primi ţa de a citi, le stau la dispo­
chipă avîncl în primire o par­ cru, este necesar ca în fiecare de 3x60=180 kg. porumb peste Şi Petru Ardelean a lucrat 17 zile R. BUDIN ziţie numeroase, variate şi bo­
celă egală de teren de care a întovărăşire să se adune la un ceea ce i se cuvine după media la încheiate. Cînd a fost la socoteală, gate biblioteci. Una dintre bi­
ha. In cazul că întovărăşitul a chiaburoaica i-a sp u s: blioteci, care cunoaşte o mare
răspuns de la însămînţare şi loc, cît mai degrabă, întreaga efectuat la lucrarea respectivă afluenţă, este biblioteca sindi­
numai două zile-muncă, ta loc — Uite Petre, opincile fac 700 de cală a Combinatului siderurgic
pînă la recoltare. Această me­ cantitate de sămînţă necesară. de 4, atunci va primi de lei. Tu ai muncit numai 17 zile şi, fă- de pe lingă clubul „Al. Sahia'*.
2x60 = 120 kg. mai puţin decît cînd socoteala, trebuie să mai dai 170 Intre cele 51.000 de volume, ci­
todă a fost aplicată şi de înto­ Intrucît un număr însemnat de i s-ar cuveni după media sta­ de lei. titorii găsesc toate genurile pu­
vărăşirile din Totia, Sîncrai, întovărăşiţi nu au seminţe de ca­ bilită la ha. Această reţinere se blicaţiilor literare şi tehnice ce
face deoarece cantitatea respec­ Petru Ardelean, a rămas ţintuit locu­ ii interesează.
Nădăşlia de Jos şi altele. Apli­ litate, aleasă din cele mai bune tivă (120 kg.) stabilită pentru lui. Nu-i venea să creadă. „Cum, după
două zile-muncă) trebuie să i se 17 zile, tot eu sînt dator?... De unde De la începutul anului curent
carea ei a avut un mare rol în soiuri, se recomandă ca sămînţa dea acelui întovărăşit care a e- să-i plătesc ?“ şi pînă acum, biblioteca numă­
fectuat în plus cu 2 zile, mai ră 759 de cititori şi lo i'i de
mobilizarea întovărăşiţilor pen­ adunată să fie schimbată de că­ bine zis aceluia care a făcut 2 Vocea ascuţită a chiaburoaicei îi cărţi citite. Cu regularitate, în
zile rle lucru pentru întovărăşi­ întrerupse gîndurile apăsătoare.
tru a efectua la timp lucrările tre toate întovărăşirile. Pentru tul din exemplul nostru.
— Ei ce zici Petre ?
din întovărăşire. condiţiile de climă şi sol din Redăm mai jos modelul unei
situaţii după care va trebui să — Apoi doamnă, mă gîndeam că-mi
întovărăşirea ,,6 Martie" din raionul Hunedoara, stat indica­ se ţină evidenţa muncii şi să se mai dai şi ceva orz să am ce minca.
facă repartiţia producţiei în în­ (la grîu nici nu se gîndea), Şi cind
Rapoltu Mare efectuează, de mai te seminţele din soiurile de po­ tovărăşirile agricole care efectu­ colo.... — abia putu bîigul Ardelean.
ează lucrările în comun. Situa­
mulţi ani, lucrările în comun. Ca rumb U. 22, Viscosin, 335 A şi ţia model pe care o redăm se Tocmai atunci venise şi Răsădeanu.
urmare ea reuşeşte să facă la Warnic 303. Toate aceste soiuri referă numai la cultura porum­ — Ce stai aşa Petre, ce ţi s-a în-
timp şi în bune condiţiuni agro­ de sămînţă de porumb pot fi bului. Ea este valabilă însă tîmplat ?
pentru toate culturile. Datoria
tehnice orice lucrare şi să ob­ primite în schimb de la baza de inginerilor şi tehnicienilor agro­ — Apoi, boierule, iaca nu mi-s mul­ Curs de perfecţiouare a preşedinţilor
ţină astfel producţii mari. In recepţie din Călan, sau de la de­ ţumit — şi îi povesti, revoltat, despre sfaturilor populare comunale
anul trecut a realizat, spre e- pozitul de seminţe din Alba Iu- socoteală. N-am să mai trec pe Ia casa
xemplu în medie, cîte 2.200 kg. lia. dumneatale cît oi trăi.

grîu la ha., iar pe un lot semin- Pe baza experienţei cîştigate — No, nu te supăra Petre. Uite mai
lucrează-mi patru zile şi ţi-om da şi o
cer de 5 ha., unde s-au aplicat de întovărăşirile fruntaşe, con­ măsură de orz...

'lucrări speciale de îngrijire, s-a sfătuirea a recomandat tuturor Comitetul executiv al Sfatului „Sfaturile populare organe ale
popular regional Hunedoara, în puterii de Stat" a fost predată
obţinut o recoltă de 3.200 kg. întovărăşirilor din raion să or­ vederea pregătirii politico-profe- in ziua de 17 martie a. c.
sionale a cadrelor care muncesc
grîu la ha. Aceasta este o do­ ganizeze, înccpînd din această în sfaturile populare, a orga­ Comitetul executiv al Sfatului
nizat un curs de specializare cu popular regional s-a îngrijit ca
vadă în plus că în întovărăşi­ campanie, munca pe brigăzi sau toţi preşedinţii sfaturilor popu­ în colectivul de conducere a
lare comunale din regiune.
rile agricole există rezerve mari echipe. Echipele pot avea 6-10 nomi de la sfaturile populare cursului să fie trimişi tovarăşi
comunale, este de a da explica­ Cursurile funcţionează în sta­
de sporire a producţiei la ha., persoane fiecare şi o suprafaţă ţii practice întovărăşiţilor pentru Munca lui Ardelean ajunge ţiunea balneară Miercurea băi, competenţi, care vor asigura în­
să fie preţuită
rezerve care nu pot fi folosite egală de Teren, sau cu unele suşirea problemelor ce se pre­

decît printr-o bună organizare mici diferenţe — de cel mult a înţelege cît mai bine cum tre | L1 buciumată viaţă a avut Ardelean. Să

a muncii, prin efectuarea în co­ 5 ari . Fiecare echipă, sau bri­ buie ţinută evidenţa muncii şi j L) te zbaţi pentru o bucată de pîine de

mun a tuturor lucrărilor. gadă — indiferent cum i se

Recolte asemănătoare au fost spune — va trebui să-şi aleagă făcută repartiţia produselor du i orz, să lucrezi 17 zile pentru o pereche din raionul Sebeş. Prima lecţie dau, în condiţii cît mai bune.

-obţinute şi în întovărăşirile din un responsabil care să coordo­ pă exemplul 'de mai jos. ........ . ' 1 1 ..--Mm.',,11 111 ....i"

•S IT U A Ţ IA

Evidenţei muncii şi repartizării porumbului după muncă şi suprafaţă In întovărăşirea agricolă

Suprafaţa ha. j

: Necesare
Efectuate
Efectuat în
plus
Efectuat în
m inu s
C antitatea zi
în plus
Cantitatea zi
în m inus
1
Necesare
Efectuate
Efectuat în
plus
Efectuat în
m in u s
C antitatea
zi în plus
C an titatea
zi în minus
Necesare

j Efectuate
Efectuate
în plus
Efectuate
în minus
C a n tita tea
zi în plus
C a n tita tea
zi în minus
Necesare
Efectuate
Efectuat
în plus
Efectuat
In m inus
C antitatea
zi în plus
C antitatea
‘ zi în minus
Necesare
E fectu a te
Efectuat
în plus
Efectuat
in minus
C antitatea
zi în plus
C antitatea
zi in minus
Producţia după m edia
la ha.
C antitatea adăugată
p en tru zile lucrate In
plus

\ C antitatea scăzută
pentru zile în minus
C antitatea ce prime:
în plus sau în minu:

TOTAL DE PRIMII
;
F ELU L L U CRAR I LO R -

Arat «= 60 k g . la zl Sem ănat = 40 kg. la zi Prăşit cu prăşitoarea = 4 0 kg. la zi P răşit m anual = 20 k g. la zi R ecoltat =• 15 kg. la zl

Z 11 e Cant. prod. Z I1e Cant. prod. Zi l e Cant. prod. Z i 1e Cant. prod. Zile Cant. prod.

NUMELE

ŞI
+oX1-i PRONUMELE
C
2

i Dumitru Vasile 1 4 4 — — — — 0,5 — — 0,5 — 20 1 1 — — — — 10 14 4 — 80 — 4 5 1 — 15 — 4.000 05 20 75 4.075

2 Popescu Ion 1 4 7 3 — 180 — 0,5 — — 0,5 — 20 1 - — i — 40 10 16 6 — 120 — 4 4 — — — — 4.000 300 60 240 4.240

3 lovănescu Mihai 1 4 2— 2 — 120 0,5 i 0.5 — 20 — 1 2 1 — 40 — 10 8 — 2 — 40 4 3 — 1 — 15 4.000 60 175 105 3.805 .

4 Ardelean Petru 1 4 5 1— 60 — 0,5 i 0,5 — 20 — 1 1 — — — — 10 7 — 3 — 60 4 4 — — — — 4.000 80 60 20 4.020

5 Suciţi llie 1 4 3— 1— 60 0,5 — — 0,5 — 20 1 1 — — -— — 10 5 — 5 — 100 4 4 — — — — 4.000 — 180 180 3.820

6 Dan Avei 1 4 3— 1— 60 0.5 i 0,5 — 20 — 1 1 — — — — 10 10 — — — — 4 4 — — — — 4.000 20 60 40 .3.060

TOTAL 6 24 24 4 4 240 240 3 3 1,5 1,5 60 60 6 6 1 i 40 40 60 60 10 10 200 200 24 24 1 1 15 15 24.000 555 555 24.000

PRODUCŢIA MEDIE LA HA == 4,000 Kg. ŞT1ULEŢ1 /