Page 61 - 1958-03
P. 61
M usrs Va». 3
j,'. sau
Din activitatea gazetelop Intr-un sector fruntaş K. Marx —F. Engels
(Urmare din pag. P a ) rea producţiei de cărbune. ,Despre religie*
'din raional Petroşani • RVrtf.y »'W fe- f S ¦\ \ ’t V: Cine nu-l cunoaşte pe Peter 99
trebuia să împingem cu umărul Moise, minerul care lucrează în
la vagonete. Calea ferată sub contul anului 1960 ? El e pri ln culegerea cu titlul de mai sus — cotizare a maselor populare, „comer-
mul care a răspuns, de la Petri apărută nu de mult în Editura de stat cianful sau fabricantul avea faţă de
I<n munca politică de masă Prin materialele scrise de oa ale oamenilor muncii din între terană era prost întreţinută şi la chemării lui Tucaciuc. pentru literatură politică — sînt cu- slujbaşii săi, fafâ de muncitorii săi,
desfăşurată de organizaţiile de meni bine pregătiţi, se arată prinderile respective şi arată locomotivele nu puteau pătrun prinse o serie de articole şi fragmente faţă de servitorii săi poziţia stăpinului
partid, gazetele de perete ocu cauzele rămînerii în urmă a u- totodată importanţa care se a- de la toate locurile de muncă. Dar s-au găsit, la sectorul II, din lucrări ale lui K. Marx şi F. En- — scria Engels... — interesul lui era
pă un loc important, Ca orga nor sectoare ale minei şi se in cordă concursului. Inchipuiţi-vă cită pierdere de mineri care nu s-au mulţumit gels care tratează despre problemele să stoarcă dintr-înşii muncă cit mai
ne de presă ale organizaţiilor dică măsurile ce trebuie luate timp, cîte eforturi fără rost şi să răspundă chemării lui Tuca religiei, ln diferite materiale din volum multă şi cît mai bună; în acest scop
de partid din întreprinderi şi in pentru îndeplinirea sarcinilor de Aceste gazete de perete nu ce greutăţi aveam în producţie. ciuc prin simple angajamente (K. Marx „Contribuţii la critica filozo- el trebuia să-i educe in spiritul supu-
stituţii, gazetele de perete, o- plan. sînt singurele care şi-au îmbu în producţie. A?a a făcut Bar- fiei hegeliene a dreptului", K. Marx „Teze nerii... In scurt timp el descoperi în
glindese activitatea, populari nătăţit activitatea. In majorita La începutul anului, tehnicie iha Francisc. despre Feuerbach”, Engels „Anti-Diih- religie şi mijloacele pentru a influenţa
zează realizările, metodele îna Deosebit de interesante sînt tea întreprinderilor se manifestă nii sectorului au revizuit în a- ring" etc.) se aduc elemente valo- spiritul supuşilor şăi fireşti şi a-i face
intate de muncă, iau poziţie cri două articole în care se vor o mai mare atenţie faţă de ac mănunţime linia subterană şi Bartha e un miner tînăr. At roase în elucidarea originii religiei, a să asculte de ordinele stăpînilor pe
tica, combativă faţă de lipsuri. beşte despre iniţiativa brigăzii tivitatea gazetelor de perete. au făcut şi reparaţiile şi ame are nici. vechimea, nici experien rolului pe care ea l-a jucat. care dumnezeu, în voinţa sa de ne
minerului Mihai Tucaciuc de la najările necesare. Punctele de ţa tui Tucaciuc. Cînd minerii pătruns, li ie dăduse" (pag. 272).
Citind materialele publicate mina Aninoasa. Un articol tra Din păcate, există unele co strangulare a circulaţiei au fost din Petrila au început discuţiile Gînditorii progresişti, materialiştii din
tează în ce constă iniţiativa, cîte lective ale gazetelor de perete lichidate şi azi trenurile cu- va în legătură cu posibilităţile de epoca premarxistâ, ideologii burgheziei Marx şi Engels au arătat că pri
la o gazetă de perete îţi poţi brigăzi de la mina Lupeni au în care deşi au anunţat că parti gonete circulă în subteran in cele aplicare la ei, a iniţiativei năs în ascensiune au dus o luptă susţinută mele lovituri puternice au fost date
da seama de preocupările colec suşit-o şi cheamă toate brigă cipă la concurs, nu se strădu- mai bune condiţii. cute la Aninoasa, Bartha s-a în pentru o concepţie ştiinţifică despre prejudecăţilor religioase prin dezvolta
tivului întreprinderii sau institu zile de mineri să aplice acea iec să îmbunătăţească activita scris şi el la cuvînt. A spus că lume, împotriva născocirilor religioase, rea ştiinţei, in special a ştiinţelor na
ţiei respective, de strădania a- stă metodă. tea gazetelor, astfel că partici Aprovizionarea cu material el, împreună cu ortacii, au ho- dar n-au reuşit să descopere rădăcinile turii : astronomia, fizica, chimia etc.
cesteia pentru a traduce în fapte parea ior e doar formala. lemnos pentru armare, ca şi a- tărît să dea, aşa cum s-au an sociale ale acestora. Ei se limitau ia
sarcinile puse de partid şi gu Celălalt articol în legătură cu provizionarea cu vagonete goa gajat şl minerii lui Tucaciuc, o propagandă ideologică abstractă, ne- Faptul că religia continuă totuşi să
iniţiativa brigăzii lui Tucaciuc Ln asemenea situaţie se gă le nu mai prezintă acum difi cîte o tonă de cărbune peste înţelegînd că lupta împotriva prejude se menţină în condiţiile actuale ale
vern. înfăţişează rezultatele brigăzii sesc gazetele de perete de la cultăţi la sectorul II. plan pe zi, de fiecare om din societăţii capitaliste, — deşi ştiinţa a
In localităţile raionului Pe conduse de minerul Vasile Fe- mina Vulcan, U.R.U.M.P., Şan brigadă. Dar a mai adăugat un
tierul 4 construcţii Lupeni şi Măsurile tehnico-organizato- lucru. căţilor religioase n r /^ r M 7 ir realizat, precum se
troşani funcţionează multe ga i Concursul gazetelor altele. rice luate au avut însă şi ur este strîns legată de ? şde, succese uriaşa
zete de perete. Majoritatea din mări indirecte (şi nu mai puţin — Noi — a spus el — ne-am lupta pentru distru RECENZIE I — se explică prin
tre ele au o activitate bună. In j de perete din regiunea^ La mina Vulcan, articolele se pozitive) asupra procesului de sfătuit şi am mai hotărît ceva:
articolele lor sînt tratate cele schimbă cu întîrziere, nu tra producţie. să chemăm la întrecere pentru gerea rădăcinilor so . mai multe motive,
mai de seamă probleme de pro \ noastră tează problemele cele mai prin cea mai înaltă productivitate pe ciale ale religiei, pentru răsturnarea pe de o parte, prin suferinţele pe care
ducţie şi social-culturale, care cipale şi nu există destulă grijă Una din aceste urmări a fost cap de om, chiar pe minerii societăţii bazate pe exploatare, de lup Ie îndură clasele exploatate şi care
interesează cel mai mult oame her, care, însuşind şi aplicînd faţă de conţinutul lor. reducerea considerabilă a fluc din brigada lui Tucaciuc. ta pentru desfiinţarea exploatării omu dau naştere credinţei deşarte într-o
nii muncii. iniţiativa, a reuşit să facă ca tuaţiei braţelor de muncă. îna lui de către om. viaţă mai bună dincolo de mormînt,
randamentul pe post să crească Gazeta de perete de la Şan inte, mulţi mineri care lucrau Mulţi s-au mirat de îndrăz iar pe de altă parte, prin interesele
Activitatea gazetelor de perete de la 3,75 tone la 5,03 tone de tierul 4 construcţii de la Lupeni, în abatajele îndepărtate, prost neala lui Bartha. Dar ortacii Marxismul — pentru prima oară în claselor exploatatoare de a folosi reli*
din Valea Jiului a luat în ulti cărbune de fiecare om, în fie conţine articole cu caracter ge aprovizionate, unde se cereau lui s-au şi pus cu nădejde pe istoria gîndirii omeneşti — tratează în gia ca un mijloo de a ţine în frîu
ma perioadă un avînt deosebit. care schimb. neral, rupte de viaţă şi actua eforturi mai mari iar cîştigurile treabă. mod ştiinţific problema apariţiei reli masele de oameni ni muncii, de a-i a-
Acest avînt este determinat în erau mai mici, părăseau locurile giei. Marx şi Engles au demonstrat că bate de la lupta de clasă. Rezultă
mare măsură de concursul or Interesante sînt şi cele două litate. lor de muncă, în căutarea alto Petrila aşteaptă acum cu in religia este o creaţie a omului, un pro că pentru a distruge rădăcinile reli
ganizat de ziarul „Drumul so caricaturi prin care se critică Organizaţiile de partid din a- ra mai bune... Acum, cîtid da teres să vadă ce-s în stare să dus social, că ea a luat naştere pe o giei e necesară atît răspîndirea cu
cialismului". La acest concurs faptul că nu se dă atenţia cu torită bunei organizări a trans facă băieţii lui Bartha. anumită treaptă de dezvoltare a so ceririlor ştiinţei în mase cît şi desfă
s-au înscris multe gazete de venită îngrijirii materialelor şi ceste întreprinderi au datoria de porturilor — condiţiile de mun cietăţii, în timpurile ei cele mai înde şurarea unei lupte susţinute împotriva
perete. Astfel, numai clin oraşul vagonetelor. Din această cauză, a se preocupa de buna funcţio că s-au îmbunătăţit, a încetat Cu acelaşi interes e urmărită părtate, din ideile confuze, primitive ale exploatării omului de către om în
Lupeni, 11 colective de redacţie pe galerii se găsesc vagonete nare a organelor lor de presă şi fluctuaţia, s-a întărit serios in sector întrecerea celor doi oamenilor despre ei înşişi şi despre na care generează religia, care o alimen
ale gazetelor de perete şi-au a- răsturnate, prin curtea minei — gazetele de perete — de a disciplina muncii. Acest lucru a Nicolae. E vorba de Cristea Ni- tura înconjurătoare. Ei au explicat că tează şi o susţine. „Istoria întregii so
nunţat participarea la concurs. stau risipite materiale, tuburi ajuta colectivele de redacţie să creat condiţi pentru buna orga colae şi Gircu Nicolae. Cei doi, orice religie nu este decît oglindirea cietăţi de pînă acum — scria Marx
etc. Caricaturile au avut efica ridice nivelul activităţii gazete nizare a brigăzilor, pentru fo în afara asemănării numelui, fantastică în minţile oamenilor a for şi Engels în MANIFESTUL PARTIDU
Participă de asemenea la con citate, luîndu-se deja măsuri lor de perete, pentru ca aces losirea metodelor înaintate care seamănă foarte bine între ei şi ţelor naturii care domină viaţa lor de LUI COMUNIST — s-a desfăşurat în
curs gazelele de perete de la pentru strîngerea materialelor tea să-şi poată îndeplini cu suc cer o continuitate în muncă şi în ce priveşte rezultatele în pro toate zilele şi care nu puteau fi în antagonisme de clasă, care, în diferite
minele Petrila, Aninoasa, Vul din incinta exploatării. ces rolul ca.re-1 au. o organizare perfectă a fiecărui ducţie. Oricât încearcă unul s-o ţelese de omul primitiv. epoci au luat forme diferite.
can şi multe altele. post. ia înainte, celălalt îl ajunge
Activitate bună desfăşoară şi Urmînd exemplul gazetelor de îndată din urmă. Care din ei va Dacă la începuturile dezvoltării so Dar, orice forme ar fi luat aceste
Slrăduindu-se să îndeplineas gazeta de perete „Cărbunele pă perete fruntaşe, învăţînd din ex Mîndria sectorului ciştiga pînă la urmă? Iată o în cietăţii omeneşti religia a luat fiinţă antagonisme, exploatarea unei părţi a
că cerinţele puse de concurs, co cii" de la mina Petrila. Locul perienţa lor, fiecare colectiv de trebare la care e greu de răs din neputinţa omului primitiv de a societăţii de către cealaltă constituie
lectivele de redacţie ale celor principal în ultima ediţie a ga Dacă astăzi, sectorul II se puns. E sigur însă că, din în lupta împotriva forţelor naturii, în con un fapt comun tuturor veacurilor tre
mai multe gazete de perete se zetei îl ocupă popularizarea ini redacţie să muncească în aşa poate minări cu succesele sale, trecerea lor, ca şi din întrecerea diţiile societăţii bazate pe clase anta cute. Nu e deci de mirare că con
preocupă ca materialele ce se ţiativei brigăzii lui Tucaciuc şi fel îneît la încheierea concursu lucrul acesta se datoreşte în tuturor minerilor acestui sector goniste, asuprirea de care sufereau ma ştiinţa socială a tuturor veacurilor, în
publică, să trateze problemele le problemele creşterii productivită lui, gazetele de perete din Va primul rînd oamenilor care lu fruntaş, cîştigă ei şi ortacii lor sele de oameni ai muncii, neputinţa ciuda diversităţii şi a varietăţii, se miş
gate de creşterea productivită ţii muncii. Articolele scrise în lea Jiului, să se situeze pe locuri crează aici, mineri de frunte, şi cîştigă din plin industria lor de a răsturna — la început — că în cadrul anumitor forţe comune,
ţii muncii, reducerea preţului de acest sens, tratează despre im luptători încercaţi pentru spori noastră carboniferă. puterea exploatatorilor constituie fac forme de conştiinţă care vor dispărea
cost, îmbunătăţirea calităţii pro portanţa extinderii iniţiativei şi de frunte. Concursul să însem torii sociali care generează şi susţin cu desăvîrşire numai odată cu dispa
duselor etc. despre necesitatea creării de con ne o adevărată cotitură în pri religia. riţia totală a antagonismului de cla
diţii optime pentru ca angaja vinţa îmbunătăţirii continue a să" (pag. 81).
Se observă o grijă sporită mentele să poată fi îndeplinite. activităţii gazetelor de perete. In epoca feudalismului rolul religiei
pentru îmbunătăţirea conţinutu creşte peste măsură, ajungînd să su Marx şi Engels au fost hotărit îm
lui articolelor şi aspectului gra Colectivul de redacţie al a- P. UNGUR pună toate celelalte forme ale ideolo potriva unor măsuri administrative în
fic al gazetelor de perete. cestei gazete de perete (respon giei, încătuşînd dezvoltarea ştiinţei, a lupta împotriva religiei, arătînd că a-
sabil tov. Irima SîrbU); ă'r în Campionatele universitare de schi ale R. P. R. gîndirii filozofice, a ariei, cxercitîndu- semenea măsuri nu pot decît să întă
Cele mai bune rezultate le-a viora şi mai mult activitatea ga şi influenţa asupra tuturor laturilor rească religia. Referindu-se la practica
obţinut pînă în prezent colecti zetei dacă ar folosi mai mult PETROŞANI '(de la subre- clasat în această întrecere a Locul întîi a fost cîştigat de vieţii sociale, persecutînd cu cea mai Comunei şi la un ordin dat de sus în
vul de redacţie al gazetei de materialele critice şi caricatu dacţia noastră voluntară). fost Ionescu Valentin-I.C.F. Bu către Părcălău Marian (Bucu mare cruzime pe oamenii de ştiinţă, vederea transformării oamenilor în atei,
perete „Minerul" de la exploa-. rile. cureşti (campion al R.P.R. pc reşti), cu 53’59”, urmat de bu- torturîndu-i şi arzîndu-i pe rug. Toate Engels a arătat că „poţi ordona multe
tarea minieră Lupeni. Preocu- In zilele 14-16 martie, pe ,pîr- 1957), cu timpul de 1’30”. El cureştenii Musoc Dumitru şi sentimentele maselor erau alimentate lucruri pe hîrtie fără ca aceasta să în
pîndu-se temeinic de îmbunătă tiile Parîngului, s-au luat la în Birt Dragoş. de hrana religioasă. Aşa se explică că semne că ordinul va ii şi îndeplinit,
ţirea activităţii gazetei, acest trecere cei mai buni schiori din a obţinut locul intîi şi la proba toate mişcările sociale şi politice anti şi... că prigoana este cel mai bun mij
facultăţile ţării noastre, pentru de coborire cu timpul de 1’21” Performanţe frumoase s-au feudale, au îmbrăcat, în această peri loc de a întări convingerile INDEZI
a desemna viitorii campioni. 3/10, însă la slalom special n-a obţinut şi la fete, pe distanţa de oadă, forme religioase: luteranismul, RABILE" (pag. 129).
de pildă, nu era altceva decît o mas
colectiv, (responsabil Mircea Printre gazetele de perete din Probele ia slalom uriaş şi reuşit să se claseze decît pe lo 800 m. la 180 m. diferenţă de care religioasă a intereselor burghe Transformările revoluţionare înfăptu
Mălăsăreanu), a reuşit să facă Valea Jiului, participante la coborire la băieţi şi fete, fond cul trei. La slalom uriaş locul nivel. Această întrecere a fost ziei din acea perioadă; calvinismul, ite în Uniunea Sovietică şi în celelalte
din gazeta de perete un mijloc concurs, care şi-au îmbunătăţit băieţi şi sialom special fete, II a fost cîştigat de Straub cîştigată de către Lexen Gertru- cu a sa doctrină a predestinării, era ţări socialiste au determinat dispariţia
expresia religioasă a faptului că în rădăcinilor sociale ale religiei. In con
puternic şi eficace al muncii po activitatea, este şi cea de la s-au desfăşurat pe pîrtia cea Rolf (I.C.P. Bucureşti), iar lo de (I. C. F. Bucureşti), cu lumea comerţului şi a concurenţei reu ştiinţa oamenilor, însă, continuă să e-
litice. Filatura Lupeni, unde, materia nouă a Parîngului. cul III de Licbhart Ginite (O. 1’05”2/10. Ea a cucerit şi lo şita sau eşecul individului nu depinde xiste anumite rămăşiţe ale ideologiei
lele publicate reuşesc să oglin Stalin). cul întîi Ia slalom special fete, de activitatea sau îndemînarea lui, ci burgheze, prejudecăţi religioase, supers
Aspectul exterior îngrijit al dească aspectele cele mai sem In anul acesta, alături de de împrejurări independente de el (F. tiţii. Pentru eliminarea acestor preju
gazetei, forma atrăgătoare a ar campionii anului trecut, s-au a- La coborire, pe locurile doi şi Engels „Războiul ţărănesc german"). decăţi religioase se duce o muncă de
lămurire sistematică şi permanentă, o
ticolelor, folosirea caricaturilor, nificative din munca ce se des firmat o serie de schiori noi, trei s-au clasat Albert Krist şi fiind urmată de Spek Uta (ICF Dacă în perioada ascensiunii sale, a largă propagandă ateistă, ştiinţifică,
fac ca zilnic în faţa gazetei de făşoară în fabrică. foarte merituoşi, mari speranţe Liebhart G. (O. Stalin). luptei ei împotriva feudalilor, odată cu prin popularizarea literaturii marxiste,
Bucureşti). instaurarea dominaţiei sale şi ascuţirea prin răspîndirea cunoştinţelor ştlinfi>
perete să se oprească zeci de Rezultatele bune obţinute de ale schiului nostru. contradicţiilor de clasă, burghezia a fice, prin explicarea materialistă a fe
oameni ai muncii care citesc cu Locul intîi la slalom special a întrecerile desfăşurate în zile făcut din religie o armă împotriva miş nomenelor naturii şi ale vieţii sociale.
interes materialele expuse. cărilor revoluţionare, un mijloc de nar-
aceste trei gazete de perete do întrecerile din zilele de 14-16 fost cucerit de Cristache Vasile le de 14-16 martie au fost foarte
Ceea ce caracterizează activi vedesc interesul crescînd al co martie s-au soldat cu perfor (Bucureşti) cu 1’10” 3/10, ur reuşite. Aceasta se datoreşte a-
lectivelor de redacţie de a îmbu manţe foarte frumoase.
mat de Liebhart G. (O. Stalin).
tatea acestei gazete este faptul nătăţi ^conţinutul şi forma mate La fond băieţi, pe distanţa de tît tinerilor concurenţi cît şi co
La slalom uriaş băieţi, pe lun
că ea tratează în mod compe 11 km. au luat parte 13 concu mitetului de organizare a con
tent cele mai arzătoare proble rialelor, de a lega activitatea gimea de 1.200 m. la 300 m. renţi, dintre care doi au aban cursului.
gazetelor de perete de viaţă, de diferenţă de nivel, au luat parte
me ale procesului de producţie. preocupările cele mai arzătoare 43 de schiori. Primul care s-a donat.
I. ZAMORA
In dimineaţa zilei de 16 martie, un C.C. al P.M.R., privind educarea pa ANUNŢ
însemnat număr de profesori, învăţă triotică a oamenilor muncii este posi
bilă în raionul Petroşani, datorită ÎNTREPRINDEREA CENTRALA iru postul de inginer principal
Consfătuirea in telectu a lilo rtori, medici, ingineri, tehnicieni şi alţi numeroaselor instituţii de artă şi cul diriginte şi cel puţin 2 ani. sta
tură, create in raion, unui puternic a- TERMOELECTRICA PAROŞENI, giu pentru postul de inginer di
intelectuali din raionul Petroşani s-au parat tehnico-i-ngineresc, cadrelor didac riginte — ca inginer.
tice şi intelectualităţii din celelalte ra raionul Petroşani, anunţă că în ziua
întrunit în sala cinematografului „7 din raionul Petroşani muri de producţie. Intelectualii Văii întreprinderea asigură cazare
Noiembrie" din Petroşani pentru a Jiului îşi vor aduce contribuţia lor la de 24 martie a.c., orele 10, se va ţine
răspunde chemării lansate de intelec realizarea unui muzeu raional, la va pentru familişti.
lorificarea elementelor folclorice care la sediul întreprinderii, comuna Paro-
tualii din raionul Sebeş, privind dez să constituie materialul unei vaste mo
nografii a bazinului carbonifer. Vor şeni, un concurs pentru ocuparea ur
voltarea activităţii deeducarepatrio nostru muncitor. Cele 168 de conferin vorbit despre cîteva din realizările in elementare din Lupeni şi Petrila, cit fi sprijinite acţiunile patriotice ale ino
stitutului —• laboratoare, bibliotecă, ac si de necesitatea colaborării între di- vatorilor şi raţfonalizatorilor din pro mătoarelor posturi vacante:
tică a oamenilor muncii. ţe publice ţinute în Petroşani, cît şi tivitatea cercurilor studenţeşti, casa uni feri tele categorii de intelectuali, au vor ducţie, pentru promovarea tehnicii noi
versitară, au arătat că este necesară bit tovarăşii Dumitru Păunescu, din şi se vor populariza realizările obţi — un post de inginer prin
Tovarăşul loan Barna, membru al cele 650 de conferinţe prezentate în a- o mai strînsă legătură intre cadrele Lupeni şi Dumitru Cocor din Petrila. nute pentru ca ele să capete o largă cipal diriginte de şan Doritorii vor depune cerere la
C. C. al P. M R., prim-secretar al Co nul 1957 în celelalte centre muncito didactice ale Institutului şi restul in Pe marginea referatului prezentat an amploare, în vederea ridicării produc tier, specialitatea ener sediul întreprinderii pînă in ziua
mitetului raional de partid Petroşani, reşti ale raionului, susţinute în mare telectualilor din oraşul Petroşani. Tov. mai luat cuvîntul tovarăşii prof. Vla- ţiei şi productivităţii muncii în Va getică sau energo-meca- concursului, orele 10 a.m.
în cuvîntul de deschiderea consfătuirii parte de intelectuali, au adus proble losif Simo, directorul şcolii elementare dimir Meienciuc, de la Institutul de lea Jiului. Intelectualitatea raionului nică cu un salariu lu
intelectualilor a vorbit despre sarcinile me noi în dezvoltarea ştiinţei şi cul maghiare din Aninoasa, vorbind despre mine, dr. Emil Stăncescu, şeful secţiei Petroşani se mai angajează ca să spri nar tarifar de lei 1300— • •€ ’ • * • ¦ « • • • •>* • * * • * * • ¦ ' * • * • • • ¦ • •
ce revin acestora în educarea patrio turii, probleme axate, în numeroase realizările corpului didactic în lichi sănătate a raionului Petroşani, Victor jine organul raional de presă, pentru 1575 plus sporurile pre
tică a tineretului şi oamenilor muncii. cazuri, pe specificul muncii şi vieţii ra darea analfabetismului, de înfiinţarea Vădău, şeful secţiei învaţămînt şi cul publicarea materialelor legate de cu văzute de II.G.M. nr. t*
ionului Petroşani. la Aninoasa a unui cor al corpului tură, dr. Constantin Lăpădatu, medic noaşterea frumuseţilor, bogăţiilor şi 12401954 (cazare, încăl
Din referatul prezentat de tovarăşul didactic şi de piesa teatrală „Gaiţele" emerit, directorul Spitalului din Petro vieţii Văii Jiului. zit, iluminat, spor de ţ ORCHESTRA DE MUZICA *
Ştefan Kovacs, rector la Institutul de Referatul a apreciat că în raionul Pe pe care învăţătorii din Aninoasa şi şani, şi ioan Karpinecz, preşedintele şantier etc.).
mine din Petroşani, a reieşit că în ur troşani se mai fac simţite unele nea Vulcan, au prezentat-o în mai multe stalului popular raional. Vorbitorii au In încheierea lucrărilor consfătuirii * POPULARA Şl UŞOARA *
ma acţiunilor întreprinse de intelec junsuri în preocuparea intelectualilor centre din Valea Jiului, a arătat că arătat că pe lingă rezultatele obţinute intelectualilor din raionul Petroşani, — un post de inginer diri t i
tualitatea raionului, au fost ob’ţinufe faţă de sarcinile ce le revin in dez puţini intelectuali sînt antrenaţi în în educarea patriotică a oamenilor mun tov. loan Barna, vorbind de educarea ginte de şantier, specia t a Sfatului popular regional
cîteva rezultate bune în educarea ti voltarea activităţii de educare patrio prezentarea conferinţelor. cii, este necesar ca organizaţiile de patriotică a oamenilor muncii, a arătat litatea energetică sau e- 4 Hunedoara—Deva 1
nerei generaţii, în dezvoltarea senti tică a oamenilor muncii. masă, asociaţiile ştiinţifice şi toţi in că, pentru înfăptuirea acesteia, se cere nergo-mecanică cu un
mentului de dragoste faţă de partid In cuvîntul său, tov. profesor Şchio telectualii raionului să depună efor un efort comun, înţelegerea şi aplicarea salariu tarifar lunar de r anunţă un
şi cuceririle clasei muncitoare. Cu Prea puţin s-a făcut pînă în pre pii a amintit de faptul că, în general turi comune în realizarea acestei sar planului de măsuri al Biroului Comi lei 825 — 1300, plus I
mult simţ de răspundere au muncit ca zent în cultivarea la tineret a tradiţiilor munca cultural-artistică şi axarea a- cini trasate intelectualităţii, de către tetului raional de partid. A-i face pe sporurile prevăzute de 94 C O N C U R S
drele didactice pentru lichidarea ne- de luptă ale clasei muncitoare din ra cesteia pe linia educaţiei patriotice n-a partidul nostru. toţi cetăţenii Văii Jiului să cunoască H.C.M. nr. 12401954.
ştiinţei de carte, iar la Institutul de ionul Petroşani, cum de altfel puţine constituit o preocupare de seamă a in frumuseţile minunatei noastre regiuni, | in vederea complectării loca-1
mine, cu ajutorul profesorilor, au fost au fost şi acţiunile organizate pentru telectualităţii şi că este necesar a se # trecutul glorios de luptă al clasei mun Condiţiile de admitere la con
organizate conferinţe, întîlniri cu frun cunoaşterea regiunii şi a bogăţiilor a- întreprinde cîteva acţiuni mai hotărite citoare şi comorile noastre spirituale, curs : { rilor vacante de : i
taşii în producţie, s-a dezvoltat acti cestui raion. Cercurile de ştiinţă şi pe această temă. Ar fi de dorit ca în Din răspunsul intelectualilor din ra acestea sînt sarcinile principale ale In
vitatea cultural-artistică a studenţilor. tehnică, existente în raion, nu s-au oraşul Petroşani să ia fiinţă o casă ionul Petroşani la chemarea lansată de telectualităţii în educarea patriotică a a) prezentarea diplomei de f — cintăreţi solişti de mu- •
preocupat în suficientă măsură de îm complexă de cultură, un muzeu care să intelectualitatea raionului Sebeş, rezullă ceior ce muncesc. Partidul se adre inginer;
binarea referatelor şi temelor prezen reptezinte aspecte din trecutul glorio^ că intelectualii din Petroşani sînt ho- sează acelor intelecluali care sînt mîn- *zică populară ;
dc luptă al Văii Jiului, aspecte din e- tărîţi să lupte cu însufleţire pentru a dri dc ţoale rezultatele construcţiei b) dovadă că are cel puţin
voluţia şi dezvoltarea indust'iei carbo pune în practică toate cunoştinţele şi socialiste din patria noastră, acelora trei ani stagiu ca inginer pen- f — cintăreţi solişti de mu- *;
nifere, secţii ale muzeului cu reprezen capacitatea lor în dezvoltarea educa care, prin priceperea şi cunoştinţele lor,
tarea artei populare, ştiinţe naturale, ţiei patriotice a oamenilor muncii. \ Anunţ |zică uşoară ;
arheologie etc. Toate acestea, cu aju contribuie la făurirea socialismului în
torul intelectualităţii, ar contribui în „Trecutul glorios de luptă revolu > Se aduce la cunoştinţa ce i — dansatori (dans clasic •;
mai bună măsură la formarea şi creş ţionară al oamenilor muncii din Valea statul nostru democral-popular.; v,,. tăţenilor care posedă cartele
terea unei intelectualităţi noi, la dez Jiului — se spune in răspuns — pri >de combustibil că tranşa I-a i şi popular). f,
voltarea sentimentului patriotic al mun lejuieşte cel inai bun exemplu de ur * GH. UClPAN <din tichetele anului 1958 (ta-
citorilor şi ţăranilor muncitori din Va mat de către toţi oamenii muncii, în ) Ion 5) expiră necondiţionat t Concursul vaavea loc 4(
lea Jiului. condiţiile vieţii libere a regimului nos a data de 30 aprilie 1958.
\lJ J N l 24 MARTIE 1958, ore- J;
Despre realizările obţinute în şcolile tru de democraţie populară. Traduce După această dată talonul
<;devine nul^ ţ le 9, în sala de repetiţii, a u-
rea în viată a măsurilor elaborate de
Rezultate frumoase a obţinut corpul tate cu educaţia patriotică. A fost ne i nilăţii — Deva str. Dr. Pe-
| tru Groza, nr. 1 ( sediul Sfa- 4
medico-sanitar în educarea sanitară şi glijată şi problema culegerii elemen i tutui popular regional). ^
asistenţa medicală acordată oamenilor telor folclorice şi a întocmirii de mo t La concurs se pot prezenta ^
muncii, în timp ce, juriştii au adus nografii ale localităţilor din Valea Jiu t tineri şi tinere în vîrstă de ţ
un aport însemnat în organizarea con lui. 1 17—30 de ani, care au mai *
sfătuirilor pentru popularizarea şi cu t activat în specialitatea la *
noaşterea legilor. Un bilanţ rodnic
are la activul său colectivul actoricesc Pe marginea referatului prezentat t care candidează. _4
al teatrului de stat din Valea .fiu au discutat mai mulţi intelectuali, care
lui care, prin numeroasele piese pre au vorbit despre unele realizări din sec * înainte deconcurs candi-1
zentate pe scenele raionului, a contri toarele în care activează, făcînd şi pro
buit la dezvoltarea simţului de răs puneri pentru îmbunătăţirea activităţii f daţii vor depune la Direc ^
de educaţie patriotică. * ţiunea orchestrei din D eva,ţ
*str. A. lancu, nr. 10, cerere 4
f scrisă in care se va specifica ^
pundere faţă de muncă şi la întărirea Aşa de pildă, tovarăşii profesori | activitatea depusă înainte,«
sentimentului de recunoştinţă faţă de Gheorghe Bogdan şi Eugen Dobrescu, 4 domiciliul actual, vîrsta s i l
cuceririle revoluţionare ale poporului de la Institutul de mine, după ce au 4studiile. I
