Page 64 - 1958-03
P. 64
Pag. 2 OW'MUL SOCIALISMULUI NTr 10Î 4
5SB=±S BSSSSiîsrn
Alegeri sindicale Pe seurf despre activitatea Filmul zilei Mifhai Şuşy urăşte
la U. R. C. I . organizaţiilor de partid 0 PRODUCŢIE A STUDIOULUI,.LENFILM albastrul
Hunedoara
Comuniştii în frunte Era pe la sfirşitul l u i. februarie. O lă necruţătoare / Numai un teribil e- •
dimineaţă surizătoare, calmă, albastră. fort de voinţă l-a sculat din pat.-ca 1
Zilele trecutej, membrii de sindicat SIMERIA (de la subredacţia noastră mobilizaţi de organizaţia de bază, au Din poarta casei, Mihai Suşu privea să meargă pină la dispensar...
din cadrul U.R.C.M. Hunedoara au a- voluntară). însufleţirea cu care comu fost animatorii întrecerii socialiste. glnditor strada, copacii, clădirile po Despărţindu-se de prietenul inopor- '
nalizat activitatea pe un an de zile niştii din organizaţia de bază de in Drept rezultat ai muncii lor, ei şi-au leite de soare. Şi-a afundat miinile în iun, Suşu intră grăbit intr-o farma- ¦
a Comitetului sindical, cu ocazia ale buzunarele pantalonilor şi, şovăind, cie. Ieşi după citeva miimte, vesel de l
a făcut cîţiva paşi... Dar parc-avea parcă-ar fi avut in buzunar 12 re- 1
gerilor. Adunarea generală a fost con Revizia de vagoane — Simeria-călâ- îndeplinit planul de producţie, lună bocanc.it căptuşiţi cu plum b; ridica zultate exacte la „Pronosport", C c-i1
rea unui picior şi depunerea lui pe drept, avea ceva in buzunar — dar ce !
dusă de tov. Ioslf Cibi, preşedintele tori, luptă pentru îndeplinirea planu de lună, în proporţie de 110-125 la caldarîm, la 40-50 de centimetri mm anume, veţi afla mai tirziu.
încolo, il costa — judecind după
Comitetului sindical comerţ-cooperaţie lui de producţie, a făcut ca aici să se sută. Pot fi evidenţiaţi mai ales co
din Deva, iar darea de seamă a fost obţină rezultate remarcabile. Re luna muniştii loachim Florea, Ioan Bălosu,
prezentată de tov. Oskar Mozeş, pre ianuarie, planul de producţie a fost Vladimir Guţiu, Ionică Pop şl alţi mun
şedintele comitetului. îndeplinit în proporţie de 110 la suta, citori fruntaşi ca Sofia Spătaru, Ioan
Ca realizări mai importante se pot strimbăturile feţei — eforturi nemai La dispensar a fost cit se poate dr
enumera: contribuţia membrilor de iar pe luna februarie în proporţie de Socaci şi Aron David, care au obţinu! pomenit de grele. simplu : ciieva mărturisiri rostite cu !
sindicat la îndeplinirea planului de 116 ia sută. Succesele dobîndi-te în rezultate din cele mai bune. Dorinţa Care pictor, văzindu.l, ar fi rezistai voce sL rşită („Mă simt foarte slă
producţie cu 117 la sută, reducerea direcţia realizării şi depăşirii planului, tuturor acestora este, ca şi în luna
preţului de cost cu 4,2 la sută, ino sînt rezultatul firesc al muncii pline martie, să-şi depăşească planul de pro ispitei unui tablou pe te m a : „Dru bit...mă doare peste tot...şi aici..şi aia ]
vaţiile realizate de Traian Moisc, Ioan de abnegaţie, desfăşurată de comu ducţie.
Popescu şi alţii, experimentarea cu mul spre eşafod" ( sau ceva asemă Nu puneţi m in a i A u l" ), un Icrtnome-
nător)!... Suflet de visător şi artist, tru pe care eroul nostru l-a ţiruit c il-'
succes a sistemului îmbunătăţit de niştii din organizaţia de bază. Aceştia, MARIN VELEA lînărul miner ar fi primit cu dragă minte, la subţioară, timp de 10 m inu
inimă să-i pozeze. O oră, două, cinci, te, aerul glndilor al doctorului, in
salarizare în cooperativele meşteşugă
o zi întreagă de — ar fi vrut — faţa celor 38 de grade şi 5 linii şi,
reşti din regiunea Hunedoara etc. Pe Acţiunea de contractări — preocupare . f^e. ^ mărite 1958, pe ecranul cinematografu oricit ţ Ar fi făcut orice, aricit, nu în sjirştt, m ult aşteptatul concediu m e
lînga realizările obţinute, în activitatea lui „F'ilimon Sirbu1 din Deva, rulează o nouă producţie a stu
comitetului sindical s-au manifestat şi a organizaţiei de partid dioului Lenfilm, intitulat „Soldaţii". mai să nu meargă la mină. dical pentru 3 zile.
unele lipsuri.
Adaptarea cinematografică a cunoscutei opere literare „In Aţi g h ic it: drumul pe care ( vai!) A ieşit afară. A mers, împleticin-
Astfel, din discuţiile purtate a ieşit tranşeele Sfalingradului" de Viktor Nekrasov, filmul „Solda
în evidenţă că vechiul comitet sin ORAŞTIE (de la subredacţia noastră O astfel de echipă formată din co ţii" este o nouă evocare a apărării oraşului erou de către os o apucase erou! __ _ du-se cîţiva paşi,
dical nu şi-a dus munca în colectiv, voluntară). Acţiunea de contractare cu muniştii Ioan Prisecan, Ioan Borza, taşii sovietici. Participant direct la evenimentele glorioasei e- nostru, abia cuce- a dat colţul şi...
nu a dovedit iniţiativă In activitatea statul a produselor agricole, consti losif Igna şi Ioan Trifan s-a deplasat popei, care a hotărît soarta războiului, Viktor Nekrasov cucereş
sa, a neglijat în mod serios munca e- tuie o preocupare de scamă a comite pe la fiecare ţăran muncitor din co te emoţia spectatorului prin sinceritatea documentelor de viaţă rindu-l centimetru ...Care pictor, vă-
ducătlv-culturailă, nu a mobilizat în tului comunal de partid din comuna mună expliclndu.le că este spre binele şi prin sobrietatea expresiei artistice. Patriotismul profund, pa
muncă grupele sindicale şi nu a ţinut Homorod. In scopul lăjnuririi ţăranilor lor să contracteze cu statul surplusul cu centimetru, du zindu-l, ar fi re
cu regularitate consfătuirile de produc muncitori din comună de a răspunde de produse. Rezultatul muncii politice tetic, dar fără retorism, străbate momentele dramatice ale filmu
cea către mină. zistat ispitei unui tablou pe te m a :
ca drag acestei îndatoriri patriotice, A mai făcut cîţiva paşi. (De prisos „U n condamnat la moarte a evadat I
Şuşu fugea de-i sfirliau călciile, zbura,
ţie cu membrii de sindicat. comitetul comunal de partid, împreună desfăşurate de comuniştii din această lui. Eroismul ostaşilor sovietici apare in toată simpla şi nobila să - mai amintim cile minute i-au nu alta, mai vesel ca o ciocirlie pri
trebuit pentru fiecare). Şi s-a oprit măvara. !
din nou, contcmplirtd cu tristeţe cerul
Trecîndu-se la alegerea noului comi ca comitelui executiv al sjaiului popu echipă este acela că, numai In citeva lui măreţie, animat de conştiinţa luptei drepte pentru apărarea albastru, pur, neprihănit. Albastrul...
tet, membrii de sindicat au dovedit o lar, a organizat echipe de agitatori zile s-au contractai cu statul aproape păinintului cotropit de duşmani. In atmosfera furtunoasă a lup Culoarea care-i place a tlt!... Mihai După 3 zile, din nou la dispensar
orientare justă, "alegînd elemente ca care să se deplaseze pe teren pentru 3.000 kg. gria şi porumb. Acţiunea de
pabile şi cu dragoste faţă de munca a vorbi ţăranilor muncitori despre im contractare a produselor agricole cu tei pentru viaţă şi libertate, autorul redă chipurile minunate Suşu a oftat din rărunchi. Pc-o zi — Tot rău mă simt, tovarăşe doc- '
portanţa ce-o prezintă asigurarea Ion stalul continuă.
sindicală. elului centralizat de produse agricole. ale unor eroi ai Sfalingradului ca locotenentul Kerjenţev şi ca asta să cobori in mină, in bez tor...Vă rog să-mi puneţi termometru'...
Preşedinte ă fost ales tov. Alexan GH. SABAU Farber, soldaţii Valega, Sedih şi _______ ___________ '
Ciumak. nă... Doctorul a scociorît multă vreme 1
dru loja'. Iri numele comitetului ales,
— Ce faci, Mihai, nu vii la şut? prin dulăpior. Nu-şi mat găsea termo-
el s-a angajat să lichideze lipsurile Realizare a regizorului A. In Editura de stat S-a întors. Prietenul care-l ajunsese m e tu l; il rătăcise, pe semne, prin'
manifestate în anul trecut, iar cu spri Ivanov, „Soldaţii" este una din din urmă il privea intrigat exami- mulţimea sculelor şi instrumentelor. 1
Atenţie sporită învăfăm-nfului de partid O soră i-a oferi un altul...Şuşu şt l-a I
tre operele cinematografice cele pentru l i t e r a t u r ă politică nîndu-i cu atenţie obrazul.
jinul membrilor de sindicat să îmbună
CALAN (de la subredacţia noastră la unele cercuri şi cursuri ale învă- mai puternice, mai realiste, în — Parcă nu eşti in apele laic, mă pus sub braţ şi a aşteptat, cuminte,
tăţească activitatea acestei largi organi voluntară). Recent, Comitetul de partid ţămintului de partid şi să încheie cu
de la Uzina „Victoria‘‘-Că!an, a anali succes învăţămintul de partid. băiatule... Ai păţit ceva ? răbdător şi nemişcat ca un sfinx, să
zat felul cum se desfăşoară învăfămîn- chinate jertfelor oamenilor sovie
zaţii de masă. IOS1F CRAŞGA tici pentru libertatea patriei au a ţm n iil Şuşit a dat din umeri, a lehamite. treacă sorocul celor 10 minute, apoi
Ce să-i spună ? Nu oricine înţelege
N. D0N0VIC1 dorurile unui suflet dc artist. A morinăii a prezentat medicului — înscrisă ne ;
sticlă — proba nedesminţită a marii
V. GHINDOVEANU lor şi a întregii omeniri. 1 ODOR PAVLOV: Filozofia tnate- lui suferinţe: 38 de grade şi 5 Linii!.1
corespondenţi ful de partid în cadrul organizaţiilor de „SăDtămîna cărţii rialist-dialectică şi ştiinţele particulare" ceva printre dinţi aşchii nedesluşite de Medicul şi-a privit lung pacientul,
bază din uzină. Cu acest prilej a re Autorul abordează rr.uli discutata şi vorbe. Nu ele alta, dar celălalt l-ar fi dar...faptele vorbesct Era gata să]
T u io r m a t i i ieşit că, deşi s-au obţinut rezultate, nutut bănui — doamne fereşte! — dc pună mina pe toc şi să legalizeze’
există încă organizaţii de bază, printre spinoasa problemă a raportului dinlre ginduri pe rare nu le avusese nici- noul concediu, cirul sora s-a apropiat
Miercuri la amiază membrii care cele de la montaj, turnătorie şi agro-zootehniceu filozofia marxist-leninistă şi ştiinţele ciiut, bunăoară, de chiul I Ceea ce de el şi i-a cerut termometru înapoi, ţ
Ansamblului Teatrului de opere altele, care nu se preocupă suficient de particulare. Combătind alît teoriile car.; Mihai Suşu n-ar fi suferit cu nici un Era al ei. Privindu-I a holbat o c h ii:
tă din Budapesta au depus o buna desfăşurare a învăţămîntului de vorbesc despre „independenţa" filozo preţ. , Chiul" e un cuvint urii, corn- — Dar nu-i al meu / Asta-i albastru.
jerbă de flori la mormintul dr. partid. Frecvenţa la învăţămint este Pentru a veni in ajutorul să de cărţi in cooperative şi să fiei, cit şi pe cele care pretind „inde p .’cctamente nepoelic, chiu! înseamnă Al meu e roşu /
Petru Groza de la cimitirul mi slabă uneori, lecţiile se predau încă tenilor cu sfaturi preţioase pri contribuie, alături de gestionari, pendenţa" ştiinţelor particulare, el a- scăderea din salariu, prelucrare la ...De atunci, Mihai Şuşu nu mat
litar Ghencea. la un nivel nesatisfăcător etc. Pentru vind muncile agricole şi zooteh Ia întocmirea comenzilor pentru rată că între acestea există legăluri U.T.M. şi alte poveşti îngrozitor de poate suferi tn nici un chip, sub nici-o i
înlăturarea lipsurilor existente s-a ho nice care urinează a fi executate cărţile cerute de cititori, contri reciproce, necesare. Todor Pavlov — prozaice.
Au participat reprezentanţi si tărî! ca în cel mai scurt timp, fiecare in timpul campaniei de primă buind în mod practic la expune preşedintele Academiei de Ştiinţe a înfăţişare, blestemata culoare care l-a
Prezidiului Marii Adunări Na organizaţie de bază, să analizeze cau vara, Centrul de librării şi difu rea vizibilă a cărţilor existente R. P. Bulgaria — subliniază în spe
zele care au dus la o slabă desfăşu zarea cărţii, regionala Hune in cooperativă şi recomandarea cial importanţa filozofiei materîalist- — Mă Mihai, n-âi fi cumva bol dat de got. Urăşte tot ce-i albastru .
ţionale. rare a învăţămîntului de partid şi să se doara, in colaborare cu Uniunea acestora celor interesaţi. dialectice pentru elaborarea metodolo
Au fost de faţă reprezentanţi ia măsurile cuvenite pentru îmbunătă regională a cooperativelor de giei juste in ştiinţele particulare. nav ? cerul, florile de nu mă uita, cerneala
ţirea situaţiei. consum, organizează Intre 23- Printre cărţile care au apărut
ai ambasadei R. P. Ungare la 29 martie a.c. „Săptămlna căr in ultimul timp‘ şi care intere — ?! ~ de stilou, ochii vecinei — şi urăşte, i
Bucureşti. Timpul care a mai rămas pînă la ţii agro-zootehnice“. sează pe săteni, sint de reco
închiderea învăţămîntului de partid per mandat următoarele: „Cartea De aceea, lucrarea se adresează unui Erou! nostru înălţă din sprincene, mai ales termometrele cu gradaţia i n ,
Y mite organizaţiilor de bază să lichideze In cadrul acestei săptămim vor stuparului" de T. Bogdan, ,,Sfa cerc larg de cititori: celor care se o-
Miercuri dimineaţă a sosit în cu răinînerea în urmă ce există încă avea loc o serie de acţiuni pen turi pentru cultura pomilor" de uimit, bucuros: asta era! Cum de nu liniuţe albăstrui, termometre ca acela <
Capitală o delegaţie a Ministe tru popularizarea şi difuzarea A. Negrită, „Sfaturi pentru cul
rului Sănătăţii al R. Cehoslova cărţilor şi broşurilor legate de tura legumelor“ de M. Nislor, cupă de probleme de filozofie ca şi se gindise pînă atunci? Fireşte că-i‘ pe care l-a cumpărat de la farmacie (
ce, care va purta discuţii în ve activitatea de zi cu zi a săte ,,Forfotul in răsadniţă şi culturi
derea încheierii unui tratat de nilor. In cadrul cooperativelor extratimpurii“ de V. Nilca şi al bolnav. O boală neobişnuit de grea şi căruia, cu atîta caznă, ii potrivise <
colaborare in domeniul ocrotirii vor fi amenajate mici expoziţii tele.
sănătăţii intre guvernele Repu de cărţi, vitrine, precum şi ac cercetătorilor din toate domeniile şti (Aici, se apropie de urechea celuilalt, mercurul la 38 de grade şi .5, şi pe
blicii Cehoslovace şi Republicii ţiuni de difuzare, de la om la „Săptămlna cărţii agro-zooteh-
Populare Romine. nm, a cărţilor agro-zootehnice. inţei. şoptind... prietenul tresări t „Adevă care cu atlta caznă izbutise să-l stre
nice", printr-o largă popularizare
La căminele culturale vor fi ci 120 pag. 7,50 lei rat?" Da, confirmă Mihai Suşu, c-un coare medicului in locul celui ţinut la
şi difuzare a cărţilor şi broşuri
in aer sumbru...). O boaiă grea, o boa- subrat...
Din activitatea A. V. S. A. P. O. IAHOT: Cauză şi efect. Concurs „C ine ştie cîşfSgă"
Apărută în colecţia „In ajutorul celor
BRAD — (de la subredacţia noastră profesională din această localilale par ce studiază materialismul dialectic şi Concursul „Cine ştie ciştigă", ragiale, teme care au constituit
materialismul istoric, broşura anali organizat in raionul Alba Iulia cele două subiecte ale concursu
zează categoriile filozofice cauză şi e- de consiliul raional A.R.L.U.S. lui, au fost dezbătute pe larg
fect, reliefînd locul şi rolul lor în in colaborare cu Sindicatul mun şi cu interes de către concu
citorilor din învăţămint şi cul renţi.
voluntară). In acest an, în cadrul or ticipă 22 de elevi. Tehnicianul N. Ma- tite conferinţe in legătură cu lor, va constitui un prilej deo ştiinţă şi practică. Totodată, autorul tură, care s-a desfăşurat recent
in sala Casei raionale de cul Concurenţii cîştigători au fost
ganizaţiei A.V.S.A.P., au Fost deschise rinescu şl ing. I. Toinodan, care con rolul cărţilor in obţinerea de sebit de important de a pune combate teoriile idealist-subiectiviste şi tură, s-a bucurat de aprecierea răsplătiţi cu importante premii
publicului spectator. in obiecte şi bani.
şi funcţionează mai multe cercuri de duc acest cerc au predat pînă acum 18 roade sporite la hectar. la dispoziţia sătenilor iubitori de indeterministe care circulă în rîndul
specialitate. lecţii. Un rol deosebit de important carte cele mai. noi şi mai prac filozofilor burghezi. El arată că ce Operele lui A. S. Makarenko: După terminarea concursului,
tice metode de muncă, care a- lebrul principiu al indeterminării — „Poemul pedagogic" şi „Stea a urmat un bogat program ar
In centru! muncitoresc Gurabarza De asemenea şi în centrul de co in această acţiune il au cadrele plicate, să contribuie la obţine formulat de Heisonh nu infirmă ma guri pe turnuri", precum şi lu tistic. dat de formaţia artistică
funcţionează un cerc auto cu peste mună Vata, funcţionează un cerc de tele- didactice de la sate. Ele vor terialismul dialectic determinist ci con
30 de cursanţi, condus de instructorul treimi să sprijine in permanen crările dramatice: „Conul Leo- de amatori din cartierul „Ceta
te".
A. Zamfirescu. La acest cerc s-au ţi fonişti-centralişti cu 39 de cursanţi. tă cooperativele săteşti in mun rea recoltelor bogate. stituie un punct de plecare pentru noi nida faţă cu reacţiunea" şi „O
DUMITRU GAINARU
nut pînă în prezent 31 de lecţii teo Instructorul acestui cerc, tov. I. Dră- cile pe care acestea le întreprind LEONID STRATU1.AT succese r.le filozofici şi ştiinţei mate scrisoare pierdută" de I. L. Ca-
corespondent
retice şi practice. La cercul de telefo- gan, a predat piuă acum 19 lecţii. cu carlea. Cadrele didactice tre îndrumător de popularizare de la rialiste.
nişti-centralişti, organizat la şcoala I. PIRVA buie să lupte împotriva stocării C.L.D.C. — Deva. 72 pag, 1 leu.
"UN AN RODNIC care şl ele au muncit mai efi întrecerea socialistă desfăşu dere n-a dat în permanenţă co contractul colectiv în ce priveş
cient cu grupele sindicale, lucru rată larg în anul trecut a luat mitetelor de secţii îndrumări în te îndeplinirea planului de pro
ce a făcut posibil ca acestea, o mare varietate de forme. E ceea ce priveşte stabilirea prin ducţie s-a datorat în mare mă
grupele, să devină într adevăr suficient a aminti iniţiativa fur- cipalelor obiective de atins în sură slabei aprovizionări cu
principalul factor al muncii sin naliştilor dc a spori indicele de întrecerea socialistă, fapt ce a cocs şi minereu, granulaţiei ne
I ACTIVITATEA SINDICALĂ dicale. utilizare al agregatelor faţă de dus la luarea unor angajamente corespunzătoare a calcarului,
La sfîrşit de an media anului 1956 cu 10 la sută formale, care n-au fost traduse lipsei unui buldozer propriu.
(s-a realizat 14,7 la sută), a în viaţă. De asemenea, a fost „Secţia îşi poate realiza planul
Nu se putea ca acest stil de oţelarilor, de a elabora cît mai superficial organizată evidenţa — a spus el în continuare —
muncă să nu ducă la rezultate. dar pentru aceasta avem ne
In sala cinematografului „Ma consfătuiri, de mare eficacitate, Bilanţul de sfîrşit de an confir multe şarje rapide, îmbrăţişarea realizării angajamentelor. voie de buldozer şi oale de zgu
xim Gorki" din Hunedoara a a- au fost şi cele organizate la sec mă pe deplin acest lucru. Aşa ră...".
vut loc zilele trecute conferinţa Pe marginea lucrărilor ţiile furnale vechi, oţelăria Mar spre exemplu, faţă de angaja în masă a iniţialivei minerului Slabă preocupare pentru or
sindicală pe întreprindere a conferinţei sindicale pe întreprin tin, aglomerator, laminoare, con mentul din contractul colectiv Tucaciuc. ganizarea consfătuirilor de pro Inginerul Pedimonte, de la
Combinatului siderurgic din Hu strucţii metalice. (0,26 la sută), planul producţiei ducţie s-a observat la secţiile oţelăria Martin, după ce a ară
nedoara. Lucrările conferinţei au dere a Combinatului globale a fost depăşit cu 4,23 Rezultatele au fost pe măsu furnale noi, forje, centrale elec tat sarcinile ce stau în faţa o-
scos în evidenţă realizările şi siderurgic Hunedoara La acest lucru s-a ajuns da procente, iar cel al producţiei ra eforturilor: 10.710 tone cocs trice, aer gaz. La acestea în ţelarilor, spunea că „pentru a le
lipsurile activităţii sindicale pe torită unei munci organizatorice marfă cu 8,14 procente faţă de pesle plan, 62.346 tone aglome special, personalul tehnic şi putea face faţă, e necesară o
anul 1957. Dăm mai jos prin nei opinii sănătoase în -rîndul susţinute. Comitetul de între 0,3 angajament. rat peste plan, 16.216 tone la maiştri au contribuit sub mă mai promptă deservire a oţe-
cipalele probleme dezbătute în muncitorilor, în ce priveşte me prindere a pus un accent deo minate peste plan, 9.018 tone o- sura posibilităţilor lor. lăriei de "ătre secţiile auxili
conferinţă. nirea acestora. sebit pe dezvoltarea muncii co De asemenea, indicii de utili ţel pesle plan. In aceeaşi peri are, şi în special, o aprovizio
lective. Cu regularitate au fost zare au crescut cu peste 4 la oadă productivitatea muncii a Conferinţa a hotărît in vede nare ritmică şi în cantităţi su
Munca organizatorică — Sugestive în acest sens au ţinute şedinţele de comitet, cu sută la furnale 1,2, şi 3, cu 4,83 crescut cu 9,73 la sută, iar la rea stimulării întrecerii socia ficiente cu fier vechi şi mine
fost cuvintele tov. Francisc Co regularitate au avut loc analize la sulă la cuptoarele Martin, cu preţul de cost s-au realizai e- liste, ridicarea nivelului acesteia reu".
factor de seamă vaci, delegat al C.C.S.: „Dacă le muncii membrilor comitetului, 2,07 la sută la uzina cocsochi conomii în valoare de 28.493.000 pe o treaptă superioară prin or
în trecut problemele discutate în a comisiilor lui, a organelor ad mică. lei. ganizarea întrecerii între sec A fost cu vehemenţă criticată
Conformîndu-se hotărîrilor ple consfătuiri se refereau mai mull ministrative. toare, între agregate în cadrul direcţia tehnică pentru faptul că
narei C.C.S. din ianuarie 1957, la pîine şi slănină, azi munci întrecerea socialistă a luat o In sprijinul experimentării sis sectorului şi pe obiective, cum nu a acordat atenţia cuvenită
comitetul sindical de întreprin torii vin cu propuneri concrete In perioada pentru care a fost amploare deosebită. Nume ca temului îmbunătăţit de salariza ar fi reducerea consumurilor introducerii tehnicii înaintate pe
dere a trecut la ridicarea ro privind îmbunătăţirea procesului prezentată darea de seamă, fâ Roman Bota de la cocserie, A- re (în perioada experimentării specifice, a rebuturilor, declasa măsura posibilităţilor, birocrati
lului consfătuirilor de producţie de producţie, critică deficienţe nul 1957), în atenţia comitetu vram Culda, Gheorghe Bistria- s-au plătit salarii sporite cu telor etc. zarea lucrărilor acestei direc
ca principală şi directă formă le. Se face tot mai mult simţi lui a stat problema experimen nu, Victor Pali, Ioan Bîldea de 6.000.000 lei), au fost aplicate ţii, conducerea combinatului şi
de participare a maselor la or tă preocuparea, interesul mase tării sistemului îmbunătăţit de la furnale. Dumitru Stoicescu de 501 măsuri lehnico-organizatori- Mulţi dintre participanţii care direcţia investiţii pentru uşurin
ganizarea şi conducerea produc lor faţă de problemele de pro salarizare, problema aplicării la aglomerator, Aurel Stanciu ce, 67 aflîndu-se în curs de a- au luat cuvîntul în cadrul dis ţa cu care au recepţionat unele
ţiei. ducţie". măsurilor tehnico-organizatorice şi. Alexandru Drîngă de la oţe- plicare. cuţiilor, au semnalat lipsuri în agregate.
propuse de muncitori în vede lărîa Martin, Gheorghe Andră-
Măsurile luate în acest sens Ca exemplu practic stă uzina rea sprijinirii acestei acţiuni, şcscu şi Ioan Trifu de la lami Mişcarea inovatorilor de ase aprovizionarea cu materii şi Deficienţele în aprovizionare
ca : instruirea comitetelor sin cocsochimică. Dacă înainte vre problema contractului colectiv. noare şi alţii, fiind cunoscute ca şi defecţiunile de ordin tehnic,
dicale de secţie dezbaterea pro me consfătuirile erau la lin ni nume nle fruntaşilor combinatu menea a luat o amploare deo materiale, în asistenţa tehnică. au dus spre exemplu la furna
iectului contractului colectiv în vel scăzut, superficiale, forma Săptămânal au avut loc ana lui. Trebuie remarcată şi contri lul 5, Ia 3.398 ore mers redus,
secţii, aducerea la cunoş le, acum, în aceste consfătuiri lize privind mersul îndeplinirii buţia personalului tehnic (Eme- sebită. Cele 215 inovaţii apli Astfel,< inginerul Iordan Bac- timp în care s-a pierdut o în
tinţa membrilor dc sindicat a se dezbat cu mult simţ critic şi au planului, a sarcinilor curente, ric Kaba de la cocserie, Cle semnată cantitate de fontă. Ca
modului în care au fost rezol tocritic deficienţele, se vine cu fapt ce a dus !a întărirea spiri ment Marinescu de la furnale, cate, au adus economii post cal neff, de la cocserie, arăta că litatea produselor a constituit o
vate propunerile lor, lansarea propuneri concrete. Aceasta, şi tului de răspundere personală în Nicolae Găvănescu de la oţelă mare lipsă pentru colectivele
chemărilor la întrecere, luarea mai ales faptul că propunerile cadrul comitetului. ria Martin, Nicolae Pascu de culate în valoare de 5.273.719 rezultatele cocsarilor pe linia în secţiilor furnale noi, aglomera
prind viaţă, au creat în masa la laminoare şi alţii). tor şi bţelărie electrică. La fur
angajamentelor în cadrul con muncitorilor un curent favorabil S-a căutat în permanentă ca lei. deplinirii planurilor de produc nalul 5 şi 6 spre exemplu, pro-
consfătuirilor, ele fiind aştep aceste metode să fie imprimate
sfătuirilor, au dus la crearea u- tate cu nerăbdare. Asemenea şi celor 42 comitete de secţie, Realizările ar fi fost şi mai ţie ar fi fost şi mai bune dacă
mari dacă nu s-ar fi făcut sim aprovizionarea cu cărbune de
ţite anumite lipsuri în activita calitate s-ar fi făcut ritmic şi în
tea comitetului de întreprindere cantităţi corespunzătoare.
şi a celor de secţie în special. Tov. Arcadie Schvartz, de la
După cum au subliniat mulţi secţia furnale noi, a arătat că
vorbitori comitetul de întreprin nerealizarca angajamentului din
