Page 66 - 1958-03
P. 66
PagT 4 DRUMUL SOCIALISMULUI TryTi—rnt N’r 1014
•mm
CONVOCAREA SOVIETULUI SUPREM ştiri
xU iirrtelc şlLni - x d iu rv eie şJtlrx -
A l U. R. §. S.
MOSCOVA 20 '(Agerpres). - tie 1958 la Moscova prima se-
TASS transmite: Prezidiul So- siune a Sovietului Spprem al
vietului Suprem a! Li.R.S.S. a U.R,S.S. al celei de a V-a legis-
hotărît să convoace la 27 mar- laturi,
Planul de stat şl bugetul Agravarea situaţiei din Cub Pentru unificarea In R. P. CMnczâ a în cep ui
forţelor de siînga din fabricarea de televizoare
R.P. Albania pe anul 1958 NEW YORK 20 '(Agerpres). ţă reală şi nimeni nu poate să
TIRANA 20 (Agerpres). — la sută în comparaţie cu anul TASS anunţă : Potrivit relatări nege aceasta. Războiul civil nu FRANŢA PEKIN 20 (Agerpres). CHI truit după modelul televizorului
TASS anunţă : După cum rela 1957. Va creşte cu mult extrac lor agenţiilor de informaţii, în slăbeşte ci creşte în intensitate. NA NOUA anunţă: Ziarul „Ti- sovietic „Znamia". Uniunea So
tează agenţia telegrafică alba ţia petrolului, a minereurilor de Cuba a crescut încordarea după Pe lîngă faptul că forţele lui PARIS (Agerpres). — Ziarul anţzinjibao" a anunţat că fa vietică a pus Ia dispoziţia fa
neză în cadrul şedinţei din. di crom şi a ,altor minerale utile. publicarea ultimatumului dat de Castro cresc numeric,, a luat .,i’Huima>ni(te“ relatează că cei brica de stat de aparate de ra bricii datele tehnice ale acestui
mineaţa zilei de 18 martie a Producţia agricolă va creşte cu Fidel Castro dictatorului Batis fiinţă încă o mişcare revoluţio 135 de fruntaşi ai vieţii publi dio din Tianţzin a fabricat pri televizor. Televizorul chinez a
celei de a 7-a sesiuni a Adună 24 la sută în comparaţie cu a- nară în Sierra del EscamBrai. ce, ai sindicatelor şi ai vieţii miţi aparat de televiziune din fost însă construit ţinîndu-se
rii Populare a Albaniei, Spiro nul 1957. Vor fi lărgite conside ta şi difuzarea apelului unei se Partizanii lui Fidel Castro şi politice din departamentul Char- China. încercările au dat rezul
Kolana, prim vicepreşedinte al rabil suprafeţele cultivate, va rii de organizaţii sindicale şi participanţii la mişcarea stu ente inferieure, reprezentanţi ai tate bune. Cofectivul uzinei şi-a seama de condiţiile Chinei şi Ia
Consiliului de Miniştri şi preşe fi dezvoltată mecanizarea agri obşteşti care sprijină cererea denţească nu sînt un grup de diferitelor partide politice, în luat angajamentul ca pînă ia
dinte al Comisiei de stat a pla culturii. idealişti rupţi de masele truniţi în oraşul Rochefort, au 1 mai să sporească producţia aparat au fost folosite unele
nificării, a prezentat raportui cu lui Castro cu privire la demisia populare, ci o armată tot atît de semnat o declaraţie în care sub de televizoare.
privire la planul de stat de dez Se prevede ca volumul lucră dictatorului Batista şi crearea mare ca şi armata regulată. Ea liniază necesitatea unificării lămpi de fabricaţie proprie.
voltare a economiei naţionale rilor de construcţie să crească unui guvern provizoriu. se găseşte pe întreaga insulă Acest televizor a fost cons
pe anul 1958. cu 27 la sută în comparaţie cu şi unităţi ale ei există in toate Acest televizor are cinci ca
anul 1957. In anul 1958 va fi Revista „Boemia", care apa
re la Havana, caracterizînd ac nale de recepţie.
tuala situaţie din Cuba, scrie:
Vorbitorul a arătat că succe realizată o nouă ridicare a ni „Mişcarea insurgenţă este o for regiunile. partidelor de stînga din ţară. Opinia publică din Irak se pronunţă
sele obţinute de poporul alba velului material şi cultural al
nez în anul 1957 au permis să oamenilor muncii din Albania. Ei subliniază că acest lucru împotriva politicii reacţionare
se facă importante schimbări în Ministrul Finanţelor al Reou- DEZBATERILE este legat de interesele realiză a lui Nuri Said
planul de stat de dezvoltare a blicii Populare Albania a pre rii unor ţeluri atît de importan
economiei naţionale a Republi zentat apoi raportul cu privire din Adunarea Nafg©nală Franceză te ca reglementarea paşnică a CAIRO 20 (Agerpres). TASS bi, luînd recent euvîntul în se
cii pe anul curent. In anul 1958 •la bugetul de stat a! R. P. A! problemei algeriene, pe baza anunţă : Corespondentul din nat, a declarat că în prezent în
se prevede ca producţia indus Bagdad al ziarului „Al Ahbar” treaga ţară a fost pusă sub con
trială globală să crească cu 18 banta pe anul 1958. în legătură cu proiectul de recunoaşterii şi respectării drep relatează că opinia publică din trolul conducătorilor pactului
reformă a consflfufeei turilor poporului algerian, a îm Irak continuă să se pronunţe militar de la Bagdad. Consiliul
cu hotărire împotriva politicii pactului se amestecă făţiş în
Lupte sîngeroase în Algeria
PARIS (Agerpres). — După partidelor de stingă au înfiera bunătăţirii condiţiilor de trai externe prooccidentale reacţiona treburile interne ale Irakului,
desconsiderând interesele poporu
PARIS (Agerpres). — In publică pierderile trupelor fran cum s-a mai anunţat, la 18 mar t-o cu hotărire. Deputatul socia ale întregii populaţii din ţară, re a actualului guvern condus lui irakian. Consiliul se ameste
Algeria continuă' luptele sînge ceze. . tie in Adunarea Naţională s-a list Marigende.a cerut pedepsi precum şi a respectării libertăţi de Nuri Said. că şi în treburile noastre econo
roase dintre trupele franceze şi pus la vot moţiunea de încrede rea adevăraţilor instigatori ai lor republicane. mice şi militare, a adăugat As
subunităţi ale Armatei de elibe ik re în guvern in legătură cu pro demonstraţiei, care, după cum a In ştire se spune că liderul Sababi.
rare naţională a . Algeriei. In 1 PARIS 20 (Agerpres). Ziare iectul de lege privitor la refor spus el, trebuie căutaţi nu atît opoziţiei, Muhammed As Saba-
ultimul tim p. s-au desfăşurat le pariziene relatează despre ma constituţiei. Luînd cuvîntul in rindurile funcţionarilor infe
luptele care au loc între deta înaintea votului, deputaţii din riori ai poliţiei pariziene, ci in LUCRĂRILE CONGRESULUI
şamente ale Armatei algeriene partea diferitelor grupuri poli anumite cercuri politice.
lupte deosebit de îndîrjite în de eliberare naţională şi trupe tice au expus poziţiile' partide In cadrul discuţiilor a luat Partidului Popular Revoluţionar Mongol
departamentul- Constantine: franceze. In cursul ultimelor 48 lor ior. euvîntul deputatul comunist
de ore au avut loc lupte crînce- Jacques Duclos. El a subliniat ULAN BATOR (Agerpres), ei frăţeşti cu poporul mongol, asemenea de reprezentanţii Par
După cum relatează ziarul ne :în regiunea Duvivier. Acţiu Toţi deputaţii care au luat — La 18 martie la cei de-al întărirea acestei prietenii, a tidului Comunist Bulgar şi Par
„France S.oir“, *îir ultimele cioc-' nile trupelor franceze au fost euvîntul. au vorbit şi despre pro- caracterul antidemocratic al XlII-lea Congres al Partidului spus el, va contribui la creşte tidului Muncii din Albania. S-a
niri dintre subunităţile armatei sprijinite de aviaţie şi artilerie. 'blema demonstraţiei antiparla proiectului de reformă a consti Popular Revoluţionar Mongol rea continuă a puterii lagărului dat citire mesajelor de salut a-
de eliberare naţională a Alge Ziarele anunţă că în cursul a- mentare a poliţiştilor, care a ,r tuţiei, arătînd că această refor au început discuţiile la raportul socialist. dresate de Partidul Comunist
riei şi trupele franceze au fost- cest'or lupte au fost ucişi 350 vut loc la 13 martie in faţa pa mă ar fi avantajoasă numai de activitate al C.C. al P.P.R.M. Francez şi de Partidul Comunist
ucişi circa 100 de patrioţi , '<% algerieni. Ca de obicei pierderi latului Bourbon. In timp ce de duşmanilor Republicii. Referin- N. G. Ignatov a dat apoi citi din Finlanda.
rieni. Ca de obicei, ziarele nu le trupelor franceze nu sini a- putaţii de extremă dreaptă au du-se la demonstraţia antiparla- Delegaţii ia Congres au apro re mesajului de salut adresat de
nunţale. • apărat in tot felul ieşirea ele mentară a poliţiştilor, Jacques bat în unanimitate linia politică Comitetul Central al P.C.U.S., In aceeaşi zi Congresul a as
mentelor fasciste, reprezentanţii Duclos a cerut demisia lui Bour- şi actijvitatea practică a C.C. al celui de al XlII-lea Congres ai cultat raportul comisiei de va
ges Maunoury, ministru al Afa Partidului de conducere a con P.P.R.M. In mesaj se spune, lidare.
Un avînt cre.s- cerilor Interne, şi pedepsirea strucţiei socialiste îri republică, printre altele, că R. P. Mongolă
cînd cunoaşte in inspiratorilor făţişi şi ascunşi Vorbitorii au subliniat că în La Congres au luat de ase
dustria Republicii ai activităţii subversive. Fascis perioada care a trecut de ia al a păşit pe calea construirii te menea euvîntul B. Baljinniam
Populare Ungare mul; a spus Duclos, îşi inten Xll-lea Congres ai P.P.R.M. a meliilor socialismului şi lichi- şi B. Drmdin, membri ai Biro
în plină dezvoltare. sifică activitatea datorită atitu crescut prestigiul internaţional dînd înapoierea seculară a ob ului Politic al C.C. al P.P.R.M.
In multe ramuri dinii binevoitoare a autorităţilor. al Republicii Populare Mongole, ţinut mari succese în crearea
ale industriei, ţara Reînvie activitatea ; ,ligilor .fas care" duce o politică consecven industriei socialiste, în dezvol ULAN BATOR 20 (Agerpres) .-
vecină şi prietenă ciste si militat o si ioatcace-dca tă de pace şi luptă pentru coe tarea agriculturii şi în ridicarea După cum anunţă agenţia TASS,
de la vest ocupă xistenţa paşnică, a statelor. nivelului material şi cultural al în cadrul Congresului al XlII-lea
i. • . oamenilor muncii. al Partidului Popular Revolu
Una din problemele principa ţionar Mongol care are loc la
crează condiţii favorabile pen le care se află în centrul aten După citirea mesajului de sa Ulan Bator continuă discuţiile
tru aventuri politice. In înche ţiei delegaţilor o constituie trans lut. întreaga asistenţă s-a ridi
iere, Duclos a spus că comuniş cat în picioare, aplaudând fur
tii nu Vor vota pentru încredere
in guvern.
poziţii importante După cum subliniază comen formarea socialistă a agricultu tunos. pe marginea raportului de acti
pe plan europezn. tatorii politici, votul In proble rii. O serie de vorbitori au pro Congresul a fost salutat de vitate al C..C. al Partidului
La Dorog, de pil ma încrederii nu hotărăşte încă pus comasarea uniunilor agri- U Lan-fu, membru supleant ai Popular Revoluţionar Mongol şi
dă, a intrat în soarta proiectului de lege cu cofe mici. In cîteva regiuni a- Biroului Politic al C.C. al Par- a raportului Comisiei centrale
funcţiune cel inai privire la reforma constituţiei, ceastă măsură se şi traduce în Udului Comunist Chinez, con de revizie.
modern cuptor de deoarece el va trece acum la o viaţă şi dă rezultate pozitive. ducătorul delegaţiei Partidului Vorbitorii fac propuneri con
var automat din nouă examinare in cadrul comi In şedinţa din dimineaţa zilei Comunist Chinez.
crete pentru dezvoltarea conti
Europa. siilor parlamentare, iar ipoi va de 18 martie a luat euvîntul Poporui nostru, a spus U Lan- nuă a economiei naţionale a
In foto: Cuptorul fi discutat din nou în Adunarea N. G. Ignatov, membru al Pre fu, se află ca şi poporui mongol Republicii. Mulţi delegaţi arată
de var automat de Naţională. Punînd problema în zidiului C.C. ai P.C.U.S., secre în lagărul ¦socialismului condus necesitatea unei pregătiri temei
crederii, Ciaillard a vrut doar tar al C.C. al P.C.ILS., condu de Uniunea Sovietica. Ştim din nice a cadrelor de conducere
la Dorog.
să exercite presiuni asupra de cătorul delegaţiei Partidului Co experienţa noastră că colabora pentru a-sociaţiiie agricole, ne
rea prietenească strânsă şi uni cesitatea îmbunătăţirii
putaţilor pentru ca prin amenin munist al Uniunii Sovietice.
ţarea cu criza de guvern să-şi Poporul sovietic, a spus în tatea cu Uniunea Sovietica si carii producţiei agricole.
salveze proiectul de lege de la cuvîntarea sa N. G. Ignatov, a- cu celelalte ţări socialiste con Preşedintele Prezidiului Ma
cordă o înaltă preţuire prieteni- stituie factorul principal ai Îm relui Hural Popular, J. Samba.,
un eşec total. bunătăţirii vieţii fericite a membru al Biroului Politic al
Declaraţia P C. Italian popoarelor ţărilor noastre. De C.C. al Partidului Popular Re^
aceea păzim ca lumina ochilor voluţionar Mongol, şi-a consa
unitatea lagărului socialist con crat cuvîntarea sa problemelor
construcţiei de stat.
ROMA 20 (Agerpres). — creştin-democrat- pentru a impu dus de Uniunea Sovietica.
TASS anunţă : Conducerea Par ne dizolvarea înainte de termen U Lan-fu a trimis celui de al La 19 martie, Congresul al
tidului Comunist Italian a dat a Senatului, se subliniază în de XlII-lea Congres al P.P.R.M. XlII-lea al Partidului Popular
publicităţii o declaraţie în care claraţie, constituie o confirma-, un steag roşu din partea Comi Revoluţionar Mongol a fost sa
protestează împotriva dizolvă re evidentă a planurilor totali tetului Central al Partidului lutat de conducătorii mai mul
rii înainte de termen a Senatu tare ale acestui partid. Ele do Comunist Chinez, tor delegaţii ale partidelor co
lui, arătînd că acest act al gu vedesc şi mai limpede importan Congresul a fost salutat de muniste şi muncitoreşti.
vernului „este în contrazicere ţa alegerilor care vor avea loc Uitare graniţa. Faptul în si necruţător" in întreaga spune NU, poli parcă
cu articolul 60 din constituţia la 25 mai. Alegătorii şi toţi de După cum transmite ne nu e ieşit din co Cuba. să faci ceva ?
Republicii“. In declaraţie se mocraţii adevăraţi trebuie să clin Saigon — capita
spune: „Dizolvarea înainte de depună toate eforturile pentru la Vietnamului de sud mun. Sint bine cunos Să •poarte oare ziua întrebare
termen a Senatului face parte ca aceste alegeri să fie c. con — corespondentul a- cute acţiunile ostile
din planul politic ai conducăto damnare hotărîtă a totalitaris genţiei A s s o c i a t e d organizate de Turcia do 5 aprilie ghinion Intorcîndu-se de cu
rilor democral-creştini care vor mului clerical. O expresie a res P r e s s , potrivit „unor la graniţele sale cu Şi- dictatorului ' Ba,lista 3 rind la Bonn, după o
să acapareze întreaga putere, li- pectului faţă de constituţie şi un surse bine informate11, -vizită de 15 zile in
chidînd obstacolele constituţio apel la traducerea ei în viaţă, şapte ziarişti sud-viet- -ia şi ' in prezent cuCuvîtttuI stăpînullli S'.U.A., ministrul Apă SIMBATÂ 22 MARTIE 1958
nale care împiedică realizarea pentru ca alegerile să deschidă nam'ezi „au dispărut11 rării al R. F. Germane,
calea spre o nouă conducere oo- in cursul ultimelor zi Republica Arabă Uni Ştrauss, spre a linişti
acestui plan“. litică a ţării11. le. Toate cercetările au tă. De data aceasta, A trecut aproape o temerile opiniei publi SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
„Măsurile luate de partidul rămas fără nici un re ce privind înarmarea
zultat. Nu-s oamenii, o surpriză. lună de zile de cind atomică a R. F. Ger DEVA : Soldaţii; PETROŞANI: Juan; ILIA: Vultur 101; ZEATNA:
şi pace. la Paris se desfăşoară mane, a declarat zia Dalibor; Vînătoarea tragică; ALBA Infernul îngerilor ; T E IU Ş: Vrăji
Minele erau de pro discuţii ample între ex riştilor la sosirea sa IULI A : Poetul; ORAŞTIE: Gervaisc; toarea ; APOLDU DE S U S : Thil
Corespondentul sus- la Diisseldorf că nu a SEBEŞ : Vocaţie ; BRAD : Primăvara Buhoglindă; SIMERIA: Primul eşa
amintitei agenţii'„uită“ venienţă ' americană. perţii economici ai 15 fost încheiat nici un' pe strada Zarecinaia; HAŢEG: Bule lon ; LONEA: Vînătoarea tragică.
însă să amintească de acord cu guvernul a- vardul principal; BARU MARE : Don
campania furibundă pe Avertisment ţări capitaliste - occi merican in problema
care o desfăşoară Mi dentale cu privire ia înarmării atomice a
Un ziar indian despre noile propuneri nisterul de Interne al •Republicii Federale.
de pace ale guvernului sovietic Vietnamului • de sud Pe zi ce trece se .in problemele embargou
împotriva ziariştilor iu Cum rămîne atunci
vederi progresiste. tensifică lupta poporu lui impus de Statele cu declaraţiile lui SELECTIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
Strauss din Statele U-
E şi acesta un fel de lui din Cuba împotri Unite asupra comerţu nite, că R.F. Germană Programul 1 : 6,15 Jocuri populare cert de' prinzi; 14,40 Diii cântecele ti
a „uita". a ' acceptai înarmarea româneşti; ¦6,30 Muzică uşoară ; 7,40 neretului sovietic; 15,00 Melodii popu
DELHI (Agerpres). --- Sub folosirea spre binele omenirii a va dictatorului Batista. lui cu Răsăritul. sa atomică,şi,-mai-con Melodii populare romîneşti; 8,30 Mu lare ; 16,30 Prin sălile de concert ale
titlul „Eforturi mari pentru celor mai măreţe realizări ale Surpriză cret, . cum ramine cu zică ; 9,30 „Cutezătorii"; 10,00 Muzică Capitalei; 17,30 Muzică de estradă;
pac.e“, ziarul „Svadhinata" a ştiinţei. Dacă spaţiul cosmic nu Patrioţii cubani, con Trăsătura principală bazele pentru rachete distractivă; 11,03 Muzică populară so 18,05 Prelucrări de folclor ale compo
publicat un articol de fond con va fi folosit în scopuri militare I•. ’l ' Vu ' le americane construi vietică ; 12,30 Muzică de estradă; 14,00 zitorilor n oştri; 19,00 Gîntă Dorina
sacrat propunerilor guvernului şi dacă se va asigura colabora De curind, la fron- duşi de Fidel •Castro, a discuţiilor o formea Program interpretat de tineri solişti D răghici; 19,30 Din operetele lui Sup-
sovietic în problema interzicerii rea internaţională pentru folo . tjera din partea siria te deja pe teritoriul de muzică .populară românească ; 15,05 psj 20,30 Muzică de dans; 21,15 Con
folosirii spaţiului cosmic în sco sirea sa exclusiv în scopuri paş nă a Republicii Arabe au dat de curind pu- ză presiunile tot mai Muzică uşoară; 15,35 Răsună cânte cursul „Ginc ştie, câştigă"; 22,30 La
puri militare şi a lichidării ba nice este' cît se poate de evi cul şi jocul pe. întinsul patriei; 18,00 sfârşit de săptămână, cântec, joc şi
zelor militare străine de pe te dent care vor fi perspectivele blicităţii un .manifest puternice ce se. fac -a- Oanzoncte ¦ 18,13 Tineri compozitori voie bună: 23,15 Muzică simfonică;
ritorii străine. uriaşe ale progresului omepirii11. români; 19,15 Muzică populară româ 23,52 Muzică de dans.
in care cheamă po-, supra Statelor Unite
„Dacă noile propuneri ale U- Ziarul subliniază că „Uniunea nească : 20,30 Emisiunea „Tînărul BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00; .
niunii Sovietice, vor fi adopta Sovietică consimte să se inter porul cuban -să răs- pentru ca să consimtă scriitor" ; 20,45 Jocuri populare româ 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
te. scrie ziarul, se va micşora zică rachetele intercontinentale neşti; 21,00 Cîntă Yves Montând; 20,00; 22,00; 23,52 (programul I), 14,00;
toarne odiosul regim la uşurarea restricţii- 21 ,3 0 'Muzică de d a n s: 22,30 Muzică 16,09; 18,00; -21,00; 23,00 (programul
instaurat; in ţară. In , lor, mai ales de către de dans. Programul 11: 14,03 Gon- 11):
manifest se arată .că Anglia, Japonia şi Ger-
dacă dictatorul Batista mania • occidentala, a
nu va pleca de la con- căror economie- este
ducerea ţării pînă la . serios păgubită de po-
simţitor pericolul războiului deşi ea are monopolul asupra 5 aprilie, trupele ins.ţir-. litica’economică n Sta- Gerinaniei occ idehtale?
nuclear şi termonuclear, pe de ' lor. Acesta este un nou exemplu Unite, soldaţii turci au gerţilor vor începe. Im- telor Unite, C. M.
o parte, iar pe de altă parte se strălucit al eforturilor paşnice fost surprinşi minînd potriva lui „un- război Dar clapă. stăpânul
va deschide larg calea pentru ale Uniunii Sovietice11.
Redacţia şi administraţia'^’arul.yi str. 6 Ma'lie nr, 6, Telefon: 1SŢ:-1S9. Taxa pJIiită numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie I9tu. - Tiparul: întreprinderea Poligratica „1 Mai" - DEVA