Page 69 - 1958-03

'N r; to il
0M4»îcwi»aa*aT»TVHij^wriiw'fr’""
309.000 kg game vîndută statului de ASIGURAREA FONDULUI CENTRALIZAT A ju tîn d statul —
6.A.C. din raionul Sebeş intr-un singur an al statului — o sarcină importantă ne a ju ta m p e noi înşine
O ramură importantă a agri­ lei, precum şl 88 kg, talpă şl 187
culturii din regiunea noastră fuse de piele. Colectiviştii din Noul sistem de alcătuire a
este creşterea animalelor. Pen­ Petreşti au contractat şi livrat fondului centralizat de produse
tru a stimula dezvoltarea ramu­
rii zootehnice şi în scopul asi­
gurării unei aprovizionări tot
mai bune a oraşelor şi centrelor
muncitoreşti cu carne şi produ­
se din carne, statul a acordat
mari avantaje ţăranilor munci­
tori care încheie contracte cu
statul pentru a îngrăşa şi livra
animaie.
In urma avantajelor create
prin sistemul de contractare,
producătorii au început să con­
tracteze un număr tot mai mare
de animale cu statul. Numai
gospodăriile colective din raio­
nul Sebeş au contractat şi livrat
statului, în anul trecut, animale
în greutate de peste 309.000 kg.,
pentru care au încasat o sumă
de peste 2.000.000 lei. In afară
de bani, gospodăriile colective
s-au mai bucurat şi de o serie
de alte avantaje oferite de siste­
mul de contractare.
Gospodăria colectivă din Un­
garei, a vîndut statului în anul
1957, pe bază de contract, ani­
male în greutate de 44,4 tone
pentru care a încasat suma de
355.668 Iei. In afară de bani,
gospodăria colectivă a primit
90 kg. talpă, 210 fuse de piele,
care au fost împărţite colecti­
viştilor ia ziie-muncă. Gospodă­
ria colectivă din Sebeş a con­
tractat în anul trecut animale
în greutate de 42 de tone, pe
care a primit suma de 347.000
G o s p o d ă ile agricole colective
şi-au spus cuvîntul
Două vagoane de cereale
pentru fondul centralizat
a! statului
Atunci cind in adunarea ge­
nerală a colectiviştilor din Pri-
caz s-a discutat problema con­
tractărilor cu statul, colectiviş­
tii au reflectat asupra avantaje­ soarelui. Aceste cantităţi le-au
lor pe care le au. Ei au făcut şi contractat pentru a le vinde
o socoteală asupra celor rea­ statului. Banii rezultaţi vor
lizate din veniturile ce le-au p-i- contribui la mărirea sumei re­
mit anul trecut, cînd au vîn­ partizate la zi-muncă colectiviş­
dut statului o cantitate însem- ' tilor şi vor uşura mult gospodă-
nată de produse şi au consta­ ria in efectuarea unor lucrări
tat că fondul de bază al gos­ de importanţă mare.
podăriei a crescut.
Pentru a avea avantaje şi
mai mari, anul acesta colecti­
viştii din Pricaz au hotărît să
contracteze cantităţi de cereale
care întrec cu mult pe cele din
anul trecut. Astfel ei au în­
cheiat contract cu întreprinderea
„Recolta", pentru cantităţile de
15.000 kg. grîu şi 5.000 kg. po­
rumb.
Cantităţi înseninate
de cereale au contractat
şi colectiviştii din Şibot
Efecttund lucrările ..agricole tract — cantităţile de 14.000 kg.
la timpul optim, colectiviştii din
Şibot au. obţinut anul trecut re­
colte mari la ha. Anul acesta,
din nou au garanţia obţinerii
unor recolte şi mai bogate. Lu­
crările executate la timp cu mij­
loace mecanizate, aplicarea în- Atitudinea colectiviştilor din
Pentru stimularea creşterii şi
îngrăşării animalelor, precum
şi pentru livrarea către stat a
animalelor îngrăşate, Consiliul
de Miniştri a hotărît să se a-
corde diplome, insigne şi pre­
mii pentru gospodăriile colec­
tive, cooperativele agricole de
producţie, întovărăşirile agri­
cole, întovărăşirile de crescă­
tori de animale, precum şi pen­
tru producătorii individuali cu
gospodării mici şi mijlocii,
¦fruntaşi în creşterea şi îngră-
şarea animalelor livrate statu­
lui pe bază de contracte.
Acordarea acestor premii se
face ţinîndu-se seama de ur­
mătoarele condiţii.
Pentru unităţile din
sectorul cooperatist
al agriculturii
Gospodăriile colective, coope­
rativele agricole de producţie
şi întovărăşirile care predau
statului prin contract în de­
cursul unui an calendaristic
animale de bună calitate, pro­
venite din creştere- proprie,
în cantitate de cel puţin 10.000
kg. viu, precum şi acele uni­
tăţi care livrează prin contract
animale îngrăşate gospodă­
rii, dar care nu provin din
creştere proprie, în greutate
de cei puţin 25.000 kg., vor pri­
mi diplome, insigne şi premii
după cum urmează :
— o diplomă pentru gospo- In ceea ce priveşte "carnea de se face de către şetui secţiei a- popularizare prin presa locală, lor contracfâ’fe.
statului în anul trecut animale
în greutate de 36 tone. Suma de
bani pe care au încasat-o în ur­
ma livrărilor se ridică la peste
300.000 lei. G.A.C. din Bo<z a
livrat de asemenea statului în a-
nul 1957, pe bază de contract
animaie în greutate de 32 tone,
încasînd suma de 261.000 lei şi
bucurîndu-se de avantajele pre­
văzute în sistemul de contrac­
tări.
Sumele de bani încasate de
gospodăiiile colective în urma
livrării animalelor contractate
au făcut să crească simţitor va­
loarea zilei-muncă şi ceea ce
este mai important, au dat po­
sibilitatea colectiviştilor să îm­
partă însemnate avansuri bă­
neşti în fiecare trimestru, iar în
unele gospodării colective ca
cea din Simeria Veche, raionul
Hunedoara, s-au împărţit în fie­
care lună.
Gospodăriile colective frunta­
şe la contractările de animale
vor fi premiate în curînd. Gos­
podăriile colective din Ungurei,
Petreşti, Sebeş şi Boz, vor pri­
mi, de exemplu, ca premii pen­
tru faptul că au contractat pes­
te 25 tone carne în cursul unui
an, maşini şi unelte agricole în
valoare de 1.500 lei fiecare, iar
colectiviştii care au îngrijit ani­ telor obligatorii, contractările
malele contractate vor primi un
premiu de 900 lei ("pentru fie­
care gospodărie colectflvă.)
grăşămintelor naturale şi buna
întreţinere a culturilor, sînt fac­ bilă şi poate constitui exem­
torii principali care asigură a-
cest lucru. Pe. baza unor calcu­
le făcute, colectiviştii au ajuns
la concluzia că vor avea un plus
de 11.600 kg. grîu, 10.000 kg.
porumb şi 2.000 kg. floarea-
Să fie o întrecere?
In faţa faptelor se ridică —
firesc — această întrebare. Co­
lectiviştii din cele două sate
învecinate Gîrbova şi Reciu,
raionul Sebeş, au discutat pro­
blema contractărilor de cereale.
Cei din Gîrbova, cunoscînd po­
sibilităţile economice ale gos­
podăriei lor şi avantajele pe ca­
re le au contractind vînzarea
produselor către stat, au hotă­
rît să vindă — pe bază de con­
grîu şi 13.000 kg. porumb.
Colectiviştii din Reciu, nu
s-au lăsat mai prejos. Ei. au
contractat cantităţile de 7.000
kg. grîu şi 10.000 kg. porumb.
IN ATENŢIA
crescătorilor de animale fi larg cunoscute de masft de
daria colectivă, cooperativa a-
gricolă de producţie sau înto­
vărăşirea agricolă ;
— o diplomă şi o insignă
pentru preşedintele unităţii co­
operatiste ;
— cîte o diplomă şi o insig­
nă pentru îngrijitorii lotului de
anim ale;
— un premiu de lei t.500,
în unelte agricole, pentru uni
tatea cooperatistă ;
— un premiu de lei 900 în
numerar pentru îngrijitorul Io­
tului de animale.
Pentru producătorii
individuali
Se acordă o diplomă şi o in­
signă fiecărui ţăran muncitor
crescător de animale, care a
predat prin contract în decursul
unui an calendaristic, un nu­
măr de animale de bună cali­
tate, provenit din creştere pro­
prie, în greutate totală de cel
puţin 1.500 kg. viu, iar în ca­
zul cînd livrează statului prin
contract numai porci, o canti­
tate de cel puţin 1 000 kg. viu. cit şi din sectorul individual, şi va fi precedată de o largă nute în urma livrării animale­
t3B5S5!SS2La«&3&0tj&2?a.-
agricole al statului a pus in
faţa întreprinderilor regionale
pentru achiziţii şi contractări
sarcini sporite.
Pentru a cunoaşte In ce mă­
sură se preocupă Întreprinderea
regională pentru achiziţii şi
contractări „Recolta“ — Hune­
doara, de aplicarea sarcinilor
stabilite de hotărîrea Consiliu­
lui de Miniştri cu privire la va­
lorificarea produselor agricole,
ziarul nostru a adresat tov. A-
lexandru Butuc, director al
l.R.A.G. „Recolta" citeva între­
bări.
ÎNTREBARE : Care sînt Sar­
cinile actuale ale I.R.A.C. „Re­
colta" şi cum aţi organizat mun­
ca pentru îndeplinirea acestora?
RĂSPUNS : Plenara Comite­
tului Central al Partidului Mun­
citoresc Romîn din decembrie
1956 a hotărft înlocuirea siste­
mului de alcătuire a fondului
central de produse agricole pe
calea cotelor obligatorii la ma­
joritatea produselor agricole,
prin sistemul de contractare şl
achiziţii.
In condiţiile desfiinţării co­
de produse agricole au un rol
deosebit de însemnat în dezvol­
tarea schimbului între oraş şi
sat. Condiţiile avantajoase In
cele două gospodării este lăuda­
plu şi pentru alte gospodării
colective.
16.300 kg. cereale
contractate
Gospodăria colectivă din Tur­
maş, nu are un număr prea
mare de membri. Totuşi aci
munca a fost spornică. Au fost
obţinute recolte mari la ha. şi
valoarea zilei muncă s-a mă­
rit, în casele colectiviştilor a
crescut belşugul. Despre avan­
tajele pe care le au contractan­
ţii de cereale, colectiviştii din
Turmaş sînt pe deplin lămuriţi
încă de anul trecut. Gospodă­
riei ii sînt acordate importan­
te sume de bani care fac ca fon­
dul de bază să devină mai ma­
re, dînd posibilitatea să se e-
xecute diferite construcţii in
folosul colectivei şi al colecti­
viştilor. Conştienţi de lucrul a-
cestd, colectiviştii din Turmaş
au hotărît ca anul acesta să
vîndă statului cantităţile de
8.000 kg. grîu şi 8.300 kg. po­
rumb.
Un exemplu de înţelegere a
datoriei patriotice dat de colec­
tiviştii din Turmas. .e
porc, se precizează că nu este
obligatoriu ca porcii Ia con­
tractare să provină din creşte­
re proprie.
— Aceleaşi distincţii se acor­
dă şi în cazul în care anima­
lele contractate nu provin din
creştere proprie. In această
situaţie, cînd producătorul fo­
loseşte furajele şi resursele gos­ tări de animale vor aviza aces­ insignelor şi premiilor, se vor.
podăriei sale pentru îngrăşa-
rea de animale, cantităţile pre­
date prin contract în decursul
unui an calendaristic, vor fi
de cel puţin 6.000 kg. viu.
In fiecare raion pentru freî
dintre producătorii individuali
care au predat cele mai mari
cantităţi de carne şi de cea
mai bună calitate, se acordă în
plus şi premii în unelte agri­
cole şi anum e:
— un premiu I în valoare
900 Ie i;
— un premiu II în valoare
de 600 le i;
— un premiu III în valoare
de 400 lei.
Stabilirea fruntaşilor din sec­
torul cooperatist al agriculturii,
DRUMUL SOC!/. IISMULU1 rdqf. 3
Întovărăşirea noastră agri­ tem feriţi de oscilaţiile 'pretu­
Convorbire ca tov. Intovărăşiţii din Timpa au ho- colă „Drumul socialismului" rilor de pe piafa neorganizată.
tărlt să contracteze cu statul din comuna Sîntandrei, raionul
18.000 kg. grlu, 12.000 kg. po­ Hunedoara, este o unitate so­ Pentru toate acestea aduna­
ALEXANDRU BUTUC rumb şi 2.000 kg. floarea-soare­ cialistă puternică. Ea numără rea generală a întovărăşirii
lui. 160 de familii şi are o supra­ noastre a hotărît, ca în acest
director al I.RJf.G." .Recolta" faţă arabilă de peste 700 hec­ an, să contracteze cantităţi spo­
Trebuie să recunoaştem că tare. De aceea, atunci cînd co­ rite de cereale şi alte produse
— Hunedoara — faţă de posibilităţile existente mitetul de conducere a discutat agricole. Astfel, noi am con­
in regiunea noastră, rezultate­ şi analizat posibilităţile noas­ tractat cu întreprinderea „Re­
care gospodăriile agricole co­ le obţinute sînt nesatisfăcătoa­ tre de a contracta cantităţi* cît colta“ Orăştie 42.000 kg. de
lective, şi producătorii agricoli re. Sint încă unităţi socialiste mai însemnate de cereale şi a grîu şi 30.000 kg. porumb.
îşi pot valorifica disponibilul din agricultură care au con­ stabilit aceste cantităţi, pe ca­
de produse prin contractări, a tractat cu statul cantităţi mici re să le supună aprobării adu­ Cu cooperativa „Furnica" din
fost primit ae ţărănimea mun­ de produse agricole. nării generale, consider că a Simeria am contractat 30.000
citoare cu multă încredere. Mul­ chibzuit bine. kg. cartofi şi 8 hectare de le­
ÎNTREBARE: Ce perspective gume şi zarzavaturi, iar cu
te gospodării agricole colective consideraţi că sînt pentru ca re­ Acest lucru este dovedit de „Aprozar" Hunedoara, 12 hec­
şi întovărăşiri au contractat cu giunea Hunedoara să se situeze faptul că propunerile prezen­ tare de legume şi zarzavaturi.
statul vînzarea unor mari can­ printre regiunile fruntaşe pe tate de comitetul• de conduce­ De asem.enea, am mai contrac­
tităţi de cereale. ţară în munca de contractări ? re adunării generale a întovă- tat cu fabrica de zahăr Bod,
răşitilor, au fost adoptate în u- 35 de hectare sfeclă de zahăr,
Acest lucru s-a realizat prin RĂSPUNS : Dacă vorbesc de nanimitate, ceea ce dovedeşte iar cu „Agrosem" Alba lulia,
îmbunătăţirea şi lărgirea siste­ perspective, mă gîndesc mai in- că membrii întovărăşirii noas­ sămînţa de trifoi de 'pe o su­
mului de achiziţii şi contractări. tii la posibilităţile de care dis tre sînt convinşi că ajutînd sta­ prafaţă de 70 ha.
In scopul coordonării şi orga­ punem pentru a ne realiza sar tul, ne ajutăm pe noi înşine.
nizării tuturor acţiunilor lega­ cintle minime de contractare Noi vrem ca in acest an să
te de aceste noi condiţii de In regiunea noastră şi mai a De pildă, noi primim un ma­ ne cumpărăm un cîntar deci­
schimb, bazate pe relaţii co­ Ies în raioanele Alba, Sebeş şi re ajutor din partea statului prin mal de 1.000 kg. şi, dacă vom
merciale intre producătorii agri­ Orăştie, raioane in care se ob S.M.T., care numai în campania putea, şi un selector pentru ce­
coli şi stat, s-a înfiinţat la ţin mari producţii de cereale şi de primăvară clin acest an ne reale. Fiecare întovărăşit va pri­
nivelul regiunii, întreprinderea va face arături pe o suprafaţă mi o sumă de bani in raport
regională de contractări şi a- floarea-soarelui, cantităţile de de 160 ha. Pe lingă faptul că cu cantitatea de cereale şi alte
chiziţii „Recolta". Această între­ ni se pun la dispoziţie maşini produse contractate şi astfel, la
prindere poartă răspunderea rea­ produse agricole contractate cu şi unelte agricole, seminţe se­ sfirşitul anului, pe Ungă cerea­
lizării pe regiune a achiziţiilor lecţionate, îngrăşăminte chimi­ le .fiecare întovărăşit va primi
statul puteau să fie mai mari. ce, pentru a putea obţine recol­ şi o anumită sumă de bani cu
şi contractărilor de cereale, fu­ te cit mai bogate, noi ne bucu­ care îşi va putea acoperi chel­
Dacă pînă acum nu am reuşit răm şi de alte avantaje. tuielile gospodăriei lui.
raje, leguminoase, boabe şi o-
să încheiem contracte cu gos­ Aşa, de exemplu, prin coope­ Astfel au înţeles întovărăşifii
leaginoase, potrivit sarcinilor rativă ni se pun Ia dispoziţie din Sîntandrei să răspundă
podăriile colective şi întovără­
stabilite. Realizarea acestei sar­ diferite mărfuri, industriale şi chemării partidului şi guver­
şirile din aceste raioane, pen­
cini va trebui să ducă la asi­ materiale de construcţie de care nului şi să-şi aducă contribuţia
tru cantităţi mai mari, e o lipsă
gurarea unor cantităţi din ee noi avem nevoie, la preturi de lor la constituirea fondului cen­
a noastră. Personalul agenţiilor
în ce mai mari de produse agri­ noastre şi achizitorii din comu­ stat. Avem reduceri la impozi­ tralizat de cereale al statului
ne nu au desfăşur-at o muncă
cole care să intre in fondul cen­ politică susţinută pentru a lă­ te, iar pentru obţinerea unor nostru democrat-popular.
tralizat de produse agricole al muri pe colectivişti despre im­ recolte mari la unele culturi, GHEORGHE SINCRAFAN
portanţa asigurării fondului cen­ primim şi diferite premii. Ba preşedintele întovărăşirii agricole
statului.
tralizat de produse agricole. Din mai mult .statul este un cum­ „Drumul socialismului" din
Tocmai de aceea, în perioada
actuală sarcina cea mai de sea­ această cauză unele gosp’odării părător ferm şi astfel, noi sin- comuna Sîntandrei,
mă care preocupă întreprinderea şi întovărăşiri nu au încheiat raionul Hunedoara
noastră este să contracteze cu
gospodăriile agricole colective contracte potrivit cu posibilită­
şi cu întovărăşirile agricole ţile existente. Este tot atît de Răspunsul nostru la grija
cantităţi cit mai mari de produ­ ce ee-o poarta statui
se agricole în aşa fel incit să-şi adevărat că nu peste tot orga­
realizeze în cel mai scurt timp
sarcinile minime de contractare. nele, organizaţiile de pa.rFÎH şi
ÎNTREBARE: Ce ne puteţi comitetele executive ale sfatu­
spune în legătură cu rezultate­
rilor populare sprijină îndea­
proape realizarea acestei sar­
cini. Multe din ele nu se preo­
le obţinute pînă în prezent ? cupă de generalizarea experien­ Nu mal este nevoie să arăt cît de cii. Din banii primiţi pentru cantită­
RĂSPUNS : In cadrul regiu­ mult s-a schimbat viaţa noastră, a ţile contractate, la gospodărie
ţei pozitive dobîndite. Sînt încă ţăranilor muncitori, în ultimii ani. s-a construit un saivan pentru
nii noastre s-au obţinut unele Grija stalului nostru democrat-popuiar oi. o maternitate pentru porci, s-a
rezultate în munca de contrac­ comitete cornunale de partid şi faţă de om şi nevoile sale, am sim­ cumpărat un camion şl s-a plătit fiecă-
tare a produselor agricole. Pi- ţit-o fiecare. Prin schimbarea înfăţişă­ mi colectivist, cîte 10 Iei la zi-muncă.
nă în prezent s-au încheiat cu organizaţii de bază care nu con­ rii satelor care au fost înfrumuseţate
gospodăriile agricole colective cu noi construcţii, prin materialele Aceasta dovedeşte că preţurile sta­
şi cu Întovărăşirile agricole, trolează activitatea comitetelor şi mărfurile ce se găsesc din abun­ bilite pentru contractări, pe lîngă fap­
contracte pentru cantitatea de denţă în cooperativele săteşti, prin tul că sînt preţuri sigure — fără să
537.000 kg. grîu, 42].000 kg. uneltele şi maşinile agricole ce ne sînt mai sufere influenţa preţurilor de pe
porumb, 15.000 kg. floarea-soa­ puse ia dispoziţie, care ne ajută să piaţa nedrganizată — ele sînt ren­
relui şi însemnate cantităţi de executive ale sfaturilor popu­ recoltăm cantităţi mari de cereale, şi tabile pentru producători.
alte produse agricole. Trebuie prin multe alte realizări ce le întîlnim
să amintim faptul că cele mai lare, a organelor raionale ale la tot pasul, găsim o dovadă grăitoa­ Anul acesta, pînă acum, gospodăria
mari cantităţi de produse agri­ re care vorbeşte mai mult ca orice de noastră colectivă a contractat 8.000
cole le-au contractat — ţinînd, întreprinderii „Recolta", pentru această grijă părintească. f<fif. grîu, 8.300 kg. porumb, 5 hectare
seama de posibilităţile ce le au pe care să Ie cultive cu tutun şi două
— gospodăriile agricole colec­ îndeplinirea sarcinilor minime Fiecare colectivist din gospodăria perechi de boi. In adunarea genera­
tive din Şibot, Mărtineşti şi noastră, ca şi oricare alt cetăţean al lă a colectiviştilor în care am ho-
Turmaş, întovărăşirile agricole de contractări. In ultimul timp patriei, se bucură din plin de toate tărît să contractăm aceste cantităţi
din Tîmpa şi Bîrcea Mică, pre­ realizările înfăptuite de statul nostru, noi am mai stabilit să contractăm în­
cum şi alte unităţi socialiste s-au luat insă măsuri indîcîn- de viaţa liberă, îmbelşugată, pe care că o cantitate de 1.000 kg. cartofi,
din agricultură. Colectiviştii de o duce astăzi. De aceea, cînd partidul 500 kg. floarea-soarelui, 1.000 kg. bor-
la G.A.C. din Şibot, de pildă, du-se organizaţiilor de bază şi şi guvernul nostru a hotărît desfiin­ ceag şi suprafaţa de 5 hectare pe
au contractat cu statul ,11.600 ţarea cotelor la principalele produse care s-o însămînţăm cu trifoi de să-
kg. grîu, 10.000 kg. porumb şi consiliilor de conducere ale gos­ de cereale — o altă înlesnire pentru mînţă, lucru pe care ti vom face cît
2.000 kg. floarea-soarelui, iar ţăranii muncitori — şi trecerea ia a- de curînd.
podăriilor agricole colective şi sigurarea fondului centralizat de cere­
ale al statului pe bază de contractări Acestea sînt faptele prin care noi
întovărăşirilor agricole, să stu­ şl achiziţii, colectiviştii au hotărît să colectiviştii, răspundem grijii ce ne-o
răspundă acestei hotărîri prin fapte. poartă statul, grijă pe care am sim­
dieze din nou posibilităţile ce Astfel, în anul 1957, gospodăria noas- ţit-o din plin — atît prin îmbunătă­
Iră colectivă a contractat cu statul un ţirea traiului, cît şi din ajutorul a-
le au şi, acolo unde e cazul să vagon de grîu şi două vagoane de cordat în dezvoltarea gospodăriei noas­
porumb. tre colective, cum este cazul cu îm­
se suplimenteze contractele în­ prumutul de stat ce ni s-a acordai
Pe lîngă fapiul că prin acest gesi peniru a ne cumpăra . 100 de ol ca
cheiate. Această măsură, pre­ patriotic, colectiviştii noşlrl au dat do să ne mărim ferma.
cum şi faptul că în urma indi­ vadă că aprobă şi sprijină hofărîrile 10AN ŞUVA1NA
pariidului, ei au avut şi mari benefi­ preşedintele gospodăriei agricole
caţiilor primite, munca politică
colective „1 Mal“ din satul
s-a îmbunătăţit simţitor, ne fa­ Turmaş, raionul Orăştie
ce să fim convinşi că in scurt
timp regiunea noastră se va si­
tua printre regiunile fruntaşe
în acţiunea de contractări şi a-
chiziţii. .
staţiile de radioficare şi mijloa­
cele de propagandă, scoţîndu-
se în evidenţă producătorii pre­
miaţi, cît şi prevederile regula­
mentului de premiere -entru a
producători, în vederea partici­
pării lor în număr mai mare
ia concursurile viitoare.
gricole raionale şi inginerul La decernarea premiilor care
zootehnist împreună cu directo­ se va face în comunele unde
rul oficiului raional de achizi­ domiciliază producătorii frun­
ţii şi contractări de animale, cu taşi, vor fi invitaţi şi producă­
avizul sfaturilor populare co­ tori din comunele şi sateie ve­
munale şi pe baza evidenţelor cine, organizîndu-se cu această
aflate ia oficiul raional. Pre­ ocazie, mici expoziţii de ani­
şedintele comitetului exe­ male crescute sau îngrăşate în U rm înd exem plul în to v ă ră ş iţi lo r
cutiv al sfatului popular regio­ acea comună, pe baza contrac­ din Tim pa
nal, cît şi directorul oficiului telor încheiate cu statul. Cu
regional de achiziţii şi contrac­ prilejul decernării diplomelor,
te propuneri şi vor semna şi organiza schimburi de experi­ Organizaţiile de bază şi sfa­ tive.
elibera diplome. întovărăşirea „Ogor nou"
enţă între producători, dezbă- tul popular din comuna Băcia,
luminarea diplomelor, insig­ tîndu-se metodele cele mai a- din Băcia, care are in-
nelor şi premiilor se va face vansate şi corespunzătoare raionul Hunedoara, acordă o îămînţat circa 20 hectare cu
de către preşedintele comitetu­ condiţiilor locale, cu privire la g;rîu şi 20 hectare cu porumb,
lui executiv al sfatului pouular dezvoltarea creşterii şl îngră­ atenţie deosebită problemei i contractat peste 4.000 kg. grîu
comunal, fiind de faţa cîte an şării animalelor. contractărilor de cereale. Avan­ ?i 4.000 kg. porumb, iar înto­
reprezentant din partea sfatu­ vărăşirea din Totia, care este
lui popular raional şi a oficiu­ Producătorii fruntaşi pe ra­ tajele pe care le oferă sistemul ie asemenea o întovărăşire mi­
lui raional de achiziţii şi con- ion vor fi popularizaţi prin pre­ ră (29 familii) a contractat
traciări de animale, în cadrul să, ia gazetele de perete, sta­ de contractări sînt larg popu­ 3.500 kg. grîu şi 4.000 kg. po­
unei adunări festive, organi­ ţiile de radioficare în adunări­ larizate în întreaga comună şi
zate în comunele de domiciliu le ce se organizează la cămine­ ca urmare rezultatele nu întîr- rumb.
ale producătorilor fruntaşi.' zic să se arate. Faptele patriotice ale membru
le culturale, expunîndu-li-se
Acordarea diplomelor, insig­ portretele premiaţilor. Cu acest Numai întovărăşirile din a- lor acestor întovărăşiri merită
nelor şi premiilor se va face în prilej se vor arăta metodele fo­ ceastă comună au contractat toată lauda. Ele sînt demne de
pînă acum aproape 30 tone grîu a fi urmate de către toate înto­
fiecare raion, în cursul trimes­ losite de ei Ia îngrăşarea ani­ şi peste 20 tone porumb. Cu ci­
trului I, pentru anul precedent malelor, cît şi avantajele obţi­ teva zile în urmă membrii în­
tovărăşirii din Timpa au luat
iniţiativa de a contracta cel
p’uţin 250 kg. grîu şi cel puţin vărăşirile din regiunea noas­
200 kg. porumb la fiecare hă\ tră. ’
iDsĂrninţat au culturile resbec-
- P. V.