Page 70 - 1958-03
P. 70
1
Pag. 4 D ; iIfSM ULUl s s t e Nt tOl 5
Vizifa înal|ilor oaspeji romîni în India ’^aiăSSIiSSSisauS^S gfaaSagatfg
Cinfipei postită ie tovarăşul
CfiivuStoicali întrunireacetăţenească
de la Calcutta
CALCUTTA 21. De la trimisul spe- deschide cele mai mari perspective
cial Agerpres. După cum s-a anunţat, pentru progresul omenirii. In acelaşi
joi după amiază a avut 10c în sala timp însă, folosite în scopuri contra C uvfnlarea rostită de N .5. H ruşciov ftczvolfarea industriei metalurgic
consiliului primăriei din Calcutta o rii intereselor popoarelor, aceste desco şi petrolifere tn R.P, Chineza
întrunire cetăţenească în onoarea to periri ar pricinui distrugeri1şi pagube în faţa absolvenţilor Academiilor militare de ingineri
varăşului Chivu Stoica. In sala or incalculabile. De aceea înlăturarea de aviafie ai armatei sovietice PEKIN 21 (Agerpres). Pe cu punerea lor în funcţiune ¦—
nată ou trandafiri şi drapelele de stat primejdiei unui nou război şi consoli şantierul primei uzine metalurgi în anul 1961 — ele vor produ
romîne şi indiene se aflau membrii darea păcii reprezintă chestiunea fun MOSCOVA 21 "(Agerpres) se de om ; în locul lor apar a- stat, pentru ca orice problemă ce peste 1,6 milioane tone;de
Consiliului municipal, liderii partide damentală a zilelor noastre, ţelul prin TASS transmite: La 20 martie vioane rachetă, tehnica rachete litigioasă dintre state să fie re- ce din Şanhai a început cons oţel şi aproximativ 500.000 tone
lor politice şi numeroase alte perso cipal al politicii externe a tuturor sta la recepţia oferită la Kremlin în lor. Forţele noastre armate; a zoivată fără a recurge la for trucţia unei maxi întreprinderi fontă.
nalităţi.- Întrunirea a fost deschisă telor iubitoare de pace. R. P. Romînă cinstea absolvenţilor Academii subliniat N. S. Hruşciov, dispun ţa armată. Nu pierdem speranţa care va produce 600.000 tone
prin intonarea imnurilor de stat ale şi India sînt profund devotate acestor lor militare de ingineri de avia în prezent de mijloace de a declarat N. S. Hruşciov că oţel pe ăn, adică cantitatea e- In Mongolia centrală — regi
R. P. Romîne şi indiei. ţeluri. Aşa cum arată declaraţia n> ţie ai armatei sovietice, a luat luptă foarte puternice, au tot ce oamenii de stat ai ţărilor occi chivalentă aceleia produsă în une chineză înapoiată în trecut
mîno-indiană semnată la Delhi, cele cuvîntu! N. S. Hruşciov, prim este necesar pentru a apăra mun dentale vor da dovadă de jude prezent de toate întreprinderile — vor fi date în exploatare a-
Apoi primarul Calcuttei a dat citire două ţări sint de acord că problemele secretar al C.C. al P.C.U.S. In ca paşnică a oamenilor sovie cată sănătoasă deoarece popoa din Şanhai. nul acesta o rafinărie de petro],
mesajului de salut ai cetăţenilor ora internaţionale din diferite regiuni, ale prezent, a declarat N. S. Hruş tici şi a zdrobi pe orice p.cţresor rele întregii lumi cer tot mai in care va prelucra 500.000 tone
şului în care a urat hun venit înal lumii pot fi rezolvate în mod satisfă ciov, avem o industrie foarte dacă ar încerca să atace Uniu sistent să se pună capăt „răz In provincia Hebei muncito petrol pe an, şi o fabrică textilă
ţilor oaspeţi. cător prin abordarea lor paşnică şi dezvoltată, se înregistrează ne nea Sovietică. boiului rece", să se înceteze rii au început construcţia a cu 100.000 fuse.
prin tratative. Pe această poziţie se contenit un progres tehnic în cursa înarmărilor. zece uzine metalurgice. Odată
Incheindu-şi cuvîntarea primarul situează ferm toate, statele ale ¦căror toate ramurile de producţie. Pe N. S. HruşcioV a arătat, că
Triguna Sem a oferit oaspeţilor obiec guverne promovează principiile coexis această bază s-au produs şi se ţelul principal al P.C.U.S. şi ai Subliniind că recentele alegeri Diplomaţi am ericani sprijină rebelii din Indoneii
te de artă lucrate din lemn sculptat. tenţei paşnice. produc schimbări profunde în guvernului sovietic nu este răz pentru Sovietul Suprem al
boiul ci pacea. Sîntem pentru U.R.S.S. au demonstrat din nou DJAKARTA 21 (Agerpres), transmise de diplomatul ameri
A luat apoi cuvîntul tovarăşul In lume creşte continuu curentul în domeniu! armamentelor şi în ca la baza relaţiilor dintre sta unitatea indestructibilă dintre După cum anunţă ziarul „Ha- can lui Naingolan i-au dat a-
Chivu Stoica care a sp u s: „Ne bucu favoarea tratativelor ia nivel înalt, te să fie puse principiile coe Partidul Comunist şi poporul rian Rakjat“, un reprezentant
răm sincer că în cursul vizitei noastre tratative a căror însemnătate se o- domeiiiul întregii înzestrări teh sovietic, N. S. Hruşciov a spus diplomatic american a luat le cestuia posibilitatea să fugă din
prin frumoasa Indie putem vizita o- glindeşte în declaraţia comună ro- xistenţei paşnice, a spus el, pen că oamenii sovietici au arătat oraş înainte de sosirea trupelor
raşul Calcutta, că ne aflăm în mij mîno-indiană. Ne exprimăm speranţa nice a forţelor armate ale Uni din nou că aprobă şi sprijină po gătură ia Medan cu maiorul guvernamentale.
locul dv. Ceea ce avem prilejul să că in cele din urmă ultimele rezis tru ca toate problemele interna litica internă şi externă a rebel Naingolan, în perioada în
vedem in acest- oraş, ultimul pe care tenţe şi piedici pe care anumite, unii Sovietice. N. S. Hruşciov a P.C.U.S. La Djakarta acest act al di
îl vizităm în călătoria prin India este cercuri le mai ridică în calea unei ln- ţionale să fie rezolvate ţinîndu- care -acesta din urmă deţinea plomatului american este consi
de natură să ne compiecteze imaginea tilniri la nivel înalt vor îi înlăturate arătat că în prezent scade în- derat ca un amestec în treburi
şi sa ne îmbunătăţească impresiile atîl şi că această întîinire -va pu!ea să se seama de interesele fiecărui puterea în oraş. Informaţiile le interne ale Indoneziei.
de puternice despre india, despre har trucîtva roiţii avioanelor condu
nicul şi talentatul ei popor hotăril
să-şi clădească o viaţă, mai bună. Vom aibă loc şi să . determine, pe baza În Memorandumul guvernului sovietic adresat In preajma alegerilor din Iugoslavia
povesti bucuroşi poporului romîn cele ţelegerii comune a ţărilor participante guvernului R. F. Germane
văzute aci, realizările dv. şi vom adoptarea de hotărîri salutare penlru BELGRAD 21 (Agerpres). La panouri mari care oglindesc
transmite salutul dv. prietenesc". micşorarea încordării internaţionale şl 23 marile vor avea loc în Iugos dezvoltarea Iugoslaviei în toate
întărirea păcii". lavia alegerile pentru Scupşcina domeniile vieţii sociale, econo
După ce a 'amintit rodnica colabo Populară Federativă şi pentru mice şi politice. La Belgrad's-a
rare economică şi culturală între cele In încheiere tovarăşul Chivu Stoi
două ţări, tovarăşul Chivu Stoica a că a urat cetăţenilor Cal cutiei noi AAOS.COVA 21 (Agerpres) conferinţei la nivel înalt proble ia care seamănă iluzii înşelă Scupşcinele populare republica deschis de asemenea o expoziţie
continuat: „Epoca noastră, epocă de progrese în activitatea lor de construc TASS anunţă: La 19 martie ma ' pregătirii şi încheierii tra toare despre căi ocolite spre u- ne. consacrată succeselor obţinute
mari descoperiri ştiinţifice şi tehnice, ţie paşnică şi în contribuţia pa care A. A. Smirnov, ambasadorul tatului de pace cu Germania. nificarea Germaniei, fără o a- de oamenii muncii iugoslavi în
care au eliberat imensele rezerve de o aduc la întărirea şi înflorirea In U.R.S.S. în R. F. Germană, a propiere şi fără stabilirea unei întreaga ţară se pregăteşte în industrie, in viaţa culturală şi in
energie cuprinse înlăuntrul atomului, diei. înmînat cancelarului Konrad A- Guvernul sovietic a declarat înţelegeri reciproce între R.D.G., vederea alegerilor. domeniul ridicării nivelului de
denauer un memorandum al gu din nou, că după părerea sa, şi R.F.G., face un deserviciu trai al populaţiei.
Populaţia Franţei se opune vernului sovietic în legătură cu cele mai reale posibilităţi pentru poporului german. La Belgrad pieţele şi' străzile
instalării de baze americane declaraţia. din .15 martie a gu încheierea unui tratat de pace s-au împodobit cu steaguri şi cu
vernului R.F. Germane privind cu întreagă Germanie sînt ofe In memorandumul guvernului
pentru rachete discutarea problemei tratatului rite de propunerea guvernului sovietic se vorbeşte despre în Ministrul Apărării al S.U.A. cere sporirea
de pace cu Germania în cadrul Republicii Democrate Germane cercarea guvernului federal de fondurilor militare destinate străinătăţii
PARIS 21 (Agerpres). In în uzinele din Bourguih, la uzine unei conferinţe la nivel .înalt. cu privire la crearea unei con a împiedica .rezolvarea celei mai
treaga Franţă se desfăşoară în le textile din Lille şi la o uzină federaţii germane. .Totodată, importante probleme actuale — WASFiINGTON 21 (Ager- el a cerut să se sprijine cererea
prezent o largă mişcare de pro metalurgică din St. ‘Etienne. In memorandum se arată că după c.um se subliniază in me dezarmarea — legînd artificial preş). Luînd cuvîntul în faţa co preşedintelui cu privire la Alo
test Împotriva planurilor de in Participanţii la greva de la uzi încercările de..a prezenta spre morandum, guvernul sovietic ar de ea problema unificării Ger misie; senatoriale pentru relaţii carea unui torid de 1,8 miliarde
stalare pe teritoriul francez de na metalurgică din St. Etienne examinare conferinţei la nivel accepta hotărîrea cu privire la maniei. le cu străinătatea, ministrul A- dolari pentru ajutor militar di
baze americane pentru lansarea au hotărit să stabilească legă înalt problema tratatului de pa reprezentarea cu-venită a Ger părării al Statelor Unite, Mc- rect şi a unui fond de 834 mili
de proiectile teleghidate'."''Răs- turi cil mâtalurgiştji * vest-ger- ce cu Germania sub forma pro maniei la semnarea tratatului Guvernul sovietic, se spune Elroy, a insistat asupra sporirii oane pentru ajutor militar indi
punzînd la chemarea Consiliu manLdirrMiinchet-i-, care.l-u-ptă -de pusă pînă în prezent de guver de pace, în memorandum, aşteaptă ca gu
lui naţional al păcii din Franţa, asemenea împotriva ¦creării de nul Republicii Federale Germa
locuitorii oraşelor şi satelor baze atomice pe' teritoriul ţării ne pot. crea doar piedici, în .calea Arătînd că .guvernul-.8. F. vernul R.F. Germane să gă
franceze semnează în masă pe lor. Germane -ar dori ca ş i1pînă a-
tiţii adresate guvernului în care sească posibilităţi pentru a a-
îşi exprimă împotrivirea hotărî- Este semnificativ faptul ca
iă faţă de instalarea de baze la lupta împotriva creării de convocării .acestei, conferinţe. cum să nu participe la căutarea duce !a rîndul său o contribu fondurilor în vederea unor „a- rect. McElrov a specificat că
atomice americane pe teritoriul baze atomice americane partici
In memorandum, guvernul so- N căilor de unificare a Germaniei, ţie constructivă la pregătirea şi jutoare" în scopuri militare des pe baza acestor fonduri există
Franţei. pă şi o serie de reprezentanţi vietic aminteşte că pentru corn- lasînd pe seama altora şi anu- asigurarea succesului conferinţei tinate străinătăţii. Astfel, după posibilitatea fabricării în Euro
pletarea . cercului de 'probleme me asupra celor patru mari pu la nivel înalt. cum relatează agenţia Reute-r, pa a unor tipuri de arme;
In oraşele Lyon. Marsilia, ai cercurilor militare franceze. prezentate iniţial,-guvernul sovi teri, discutarea acestei proble
Toulon,. Toulouse, Lille, Nivre Astfel, generalul Gerardeau, şe etic a propus guvernelor S.U.A. me, care este în primul rînd o
etc., au avut loc în cursul aces-, ful statului major al torţelor mi şi celorlalte puteri, occidentale problemă internă germană,, gu
tei săplămîni mitinguri ale popu litare aeriene ale Franţei, a pu să includă pe ordinea de zi a vernul sovietic remarcă că ace © C U R II & % w: Ite 4 F% i»%L1-
blicat un articol în care scrie in Portugalia se intensifică teroarea &
împotriva elementelor progresiste
laţiei în cadrul cărora au fost între altele: „Ar fi o nebunie LONDRA 21 (Agerpres) TASS tribunal din acest oraş a con
adoptate rezoluţii de protest îm să permitem americanilor să-şi anunţă : Ultimele ştiri din Por damnat pe Galvao, fost ofiţer RRAGA, — La .19 martie a fost Boxer, comandantul suprem ai forţelor atacurilor populaţiei din oraş. In pro
potriva instalării de baze ato instaleze baze pentru rachete tugalia publicate în presa engle în armata portugheză, la închi semnat Ia Praga un protocol cu, pri terestre engleze din Orientul mijlociu. test se arată că această ştire consti
mice americane. Aceste rezolu teleghidate pe teritoriul ţării ză dovedesc intensificarea repre soare pe termen de 16 ani cu vire Ia listele; de mărfuri pe anul tuie o provocare şi reprezintă -un pa
ţii au fost trimise deputaţilor şi- noastre. Crearea in Europa-cen siunilor împotriva tuturor ace pierderea tuturor drepturilor pe 1958, în cadrul acordului comercial KABUL. — La Kabul a avut loc ravan pentru ,acţiuni pregătite dinainte’.
membrilor guvernului. trală a unei zone denuclearizate lora care îndrăznesc să critice timp de 20 de ani. Acelaşi tribu cehoslovaco-englez din 1956. In baza deschiderea oficială a expoziţiei de > ROMA. — Cei 10.000 de lucrători
ar oferi avantaje serioase. Ea într-o măsură sau alta politica nal a condamnat pe Filip Meri- protocolului, Cehoslovacia va exporta mărfuri industriale sovietice. ocupaţi în întreprinderile socieităţii
Intr-o serie de întreprinderi actualului guvern portughez. In des, fost guvernator al Lisabo în Anglia maşini-unelte, mobilă, sti constructoare de nave şi de maşini
clărie, material lemnos, textile, pro ROATA. — Muncitorii oţeiăriiîor din „Ansaldo" duc o luptă- perseverentă
industriale muncitorii au decla ar duce la destinderea încordă tensificarea represiunilor este nei, ,1a 4 ani închisoare, iar pe duse ale industriei alimentare şi alte Breda au hotărit să preia întreprinde penlru majorarea salariilor. La î 8 mar
rat greve în semn de protest rii internaţionale şi ar micşora pusă în legătură cu pregătirea fizicianul Da Silva Neves — ia mărfuri. Anglia va exporta în Ceho rea părăsită de capitalişti, care au tie au fost în grevă muncitorii v din
împotriva' planurilor de insta primejdia unui război atomic alegerilor prezidenţiale care ur trei ani închisoare. Executarea slovacia maşini, materii prime indus încercat să' spargă prin idck-out greva Livorno, Genua şi alte oraşe în care
lare de baze atomice americane. care reprezintă o sinucidere in mează să aibă loc în iunie a. c. ultimelor două sentinţe a fost triale, chimicale, textile şi aite măr muncitorilor oţelaţi care continuă de
Asemenea greve au avut loc la masă“. amînată. furi. mai bine de 45 de zile. .Municipalita 1*¦. r y.*
Corespondentul din Lisabona tea oraşului Breda a hotărit să predea
al agenţiei Reuter anunţă că un Motivul condamnării lui Gal SOFIA. — La 19 martie a fost muncitorilor gestiunea oţeiăriiîor'. întreprinderea are uzine şi şantiere.
semnat la Sofia planul de realizare
vao a fost raportul prezentat de pe anul 1958 a acordului de colabo CAIRO. — Republica Arabă Unită HANOI. — La 19 martie, ziua celei
rare culturală dintre Republica Popu a protestat pe lingă guvernul Arabiei de a opta aniversări a grandioasei de
acesta cu privire la condiţiile lară Bulgaria şi Republica Populară Saudite împotriva ştirii anunţate de monstraţii artiamericane de la Saigon,
Chineză. Planul prevede lărgirea co postul de radio Mecca că poliţia sau- la Hanoi, Haifon, Nam Din şi- alte
)N o te şi c o m e n ta rii* 'N o te şi c o m e n ta riiinsuportabile de trai ale oame laborării între cele două ţări în do diţă ar fi nevoită să păzească amba oraşe ale ţării, au avut loc mitinguri
nilor muncii din Angola (colo meniul ştiinţei, învăţămintului, litera sada R.A.U. din Jeddah, împolrrza de protest împotriva amestecului S.U.A.
nie portugheză în Africa), ra turii, artei, medicinei, cinematografiei, în treburile Vietnamului de su d .'
presei, activităţii editoriale şi radio
i A jutor am erican gliei (care e membră a N.A.T.O.), a fost pore şi va rămîne timp de 10 săp- port a cărui publicare a fost difuziunii.
interzisă de guvern. Portuga
Nu odată, în cadrul unor consfă de acord cu declaraţia generalului tămini in apele Asiei de sud-est. Du- lia, scrie în legătură cu aceasta LAGOS. — După cum anunţă a-
tuiri internaţionale, s-a dezbătut pro ziarul „News Chronicle", a re genţia France Presse, 4.001) funcţionari
blema ajutorului pe care ţările dez american Norstadt, comandantul su- pă cum s-a mai anunţat anterior, iot curs la judecata secretă, pentru de ia oficiile poştale din Nigeria au
voltate din punct de vedere indus a forţa pe autorul raportului să declarat miercuri grevă. Greviştii cer
trial trebuie să-l acorde ţărilor slab prem al forţelor armate ale N.A.T.O., în apele Asiei de sud-est execută ma- tacă. Ziarul relatează de ase
dezvoltate. Şi, ca de obicei, Statele
Unite se erijau întotdeauna în ţara care s-a pronunţat în mod public nevre şi flota VII-a americană, menea că Galvao şi-a- atras mî-
care acordă cel mai mare ajutor ţă
rilor slab dezvoltate. pentru înarmarea armatei vest-ger- Legătura între aceste „manevre" şi nia autorităţilor . pentru' că a
mane cu arma nucleară. ajutorul pe care S.E.A.T.O.f I) acordă scris pamflete împotriva primu
Parcă Norstadt a cerut acordul rebelilor din indonezia este evident, DUATIN1CA 23 MARTIE 1958
guvernului englez în această probie- , SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
măi? imitaţie
O mostră a acestui „ajutor" (ca Roade După cum scrie ziarul „Neues lui ministru al Portugaliei, Sa- sporirea salariilor. DEVA: Soldaţii: PETROŞANI: Juan ; ILIA : Vultur 10Î ; ZL'ATNA?
să nu mai vorbim de faimoasa „doc Dalibor; Vînătoarea tragică; ALBA Infernul îngerilor* TEIUŞ : Vrăji-
trina Eisenhower"), ne-a fost oferită După cum anunţă agenţia Associa Deutschland", organizaţia de tineret lazar, şi a altor membri ai gu ANKARA. — , La Ankara a sosit 1ULLA : Poetul î ORAŞT1E : Gervaise; toarea; APOL DU DE S U S : Thil
de curînd de către John Ohly, di ted Press, clica ciankaişistă din Tai- vernului. . . într-o vizită oficială generalul Roger SEBEŞ : Vocaţie j BRAD : Primăvara Buhoglindă; SIMERIA: Primul eşa
rector adjunct în Administraţia pen van a rupt relaţiile comerciale cu Ja- „Bayrischer Jugendring" a dezvăluit pe strada Zarednaia; HAŢEG: Bule
tru colaborarea internă locală din vardul principal: BARU AVARE: Don lon j LONEA: Vînătoarea tragică.
S.U.A., oare a declarat: „Statele U- , de curînd date numeroase cu privire
nite se străduiesc în prezent să ob poma Această măsură a fost luata ____
ţină baze militare într-un număr de in semn de „protest" în urma înche la intensificarea activităţii grupurilor
ţări slab dezvoltate din Africa, Asia ierii unui acord comercial între Ja * .. 1 . M ifin g !a H a lifa x î r h p o f r i v a î n a r m ă r i i a t o m i c e
şi America Latină". Desigur, în acele ponia şi Republica Populară Chineză. fasciste de tineret din Germania oc
ţări în care nu şi-au construit pină Un purtător de cuvînt al aşa-zisului
acum asemenea baze. minister de Externe ciankaişist a de cidentală. Sînt reînviate faimoasele LONDRA 21 (Agerpres). Ziarul ce şi cu hidrogen precum şi ba SELECT IUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
clarat că gomindaniştii sînt de ase „Daily Worker" anunţă că orga zele americane pentru arma ra
Cit priveşte felul cum înţeleg ame menea nemulţumiţi de faptul că o mi- organizaţii naziste călăuzite de prin nizaţia campaniei pentru dezar chetă, ar fi un factor de frina- Programul I : 6,40 -Muzică uşoară : lodii populare romîneşti; 10,50 îrans-
ricanii noţiunea de „ajutor", faptele siune comercială a Chinei populare marea nucleară a organizat la re:' Vorbitorul a subliniat că 7,30 In slujba patriei: 8,20 Teatru la 1 misiune din saja Ateneului a cohcer-
ne scutesc de comentarii. va funcţiona la Tokio. cipiile lui Hitier, spre a pregăti ca Halifax un miting. Participan fără aceste vorbe şi baze Anglia microfon pentru¦copii ; 10,00 De toate: tului orchesttei simfonice a Filarm>'
ar fi într-o mai mare siguranţă. pentru toţi; 11,00 Muzică uşoară; nicîi d e’ Stat' „George Eriescu"; 13,00
ATister Dulles poate fi mulţumit. dre noi pentru noua armată vest- ţii la miting au salutat cu căl Dacă intr-adevăr vrem să fim 11,30' Revista presei: 12,30 Muzică Muzică populară rominească; '13,40
dură pe vorbitorii care au ce-, în siguranţă,. • a'declarăt Ta-'ylor, din operete: 14,30 Concursul „Cine Din cîntecele tineretului nostru; '14,15
germană. Printre acestea sîn t: rut ,să se-pună capăt odată pen atunci t'reb'uiV-să renunţăm chiar '.ştie cîştigă"; 16,00 ATuzică uşoară*. Cîn'tă Trio Grigoriu; 14,30 Concert
tru totdeauna - cursei' nebuneşti rominească : 1 6 , 2 0 Jurnalul' satelor -; iie muzică populară rominească ; 16,00
„Deutsche . Jungkameradscbaft", 18,00 Drumeţii v eseli; ' 1'8,30 ATel'bdii Vorbeşte AToscova : 18,30 Album cut-
populare romîneşti; 19,05 Teatru la t i t r a i 20,20 ATuzică de dans; 20,50
„Deutsche Jungend: Sturn" şi altele. \ microfon: „Aristocraţii" adaptare ra- Pagini de satiră şi umor; 21,05 Ai-
diofonică după piesa Iui'. Ni Pogotlln ; bum 3e romanţe; 21,35 Arii şi 'duete
Cadrele conducătoare ale acestor gru-o 20,50 ‘ Muzică ’de dans'-f 22,30 Cîntece . din. «p erle;. 22,00 "ATuzică de dans.
ţi... ¦şi 'jociîri ' populare ' romî'neşti;' 23,00 :: BULETINE DE ŞTIRI : 6.30 :-T3.00:
M uzică'de dans.' Programul Ii 8,30 •1-9.00;- 22,00': 23,52 ; (programul 1) :
puri şi organizaţii Sînt recrutate mai Emisiune pentru studenţi: 9,45 Revista 7,50: 14,00; 20.00; 23,00 (programul
Acord Recenta sa vizită la Taipe şi întîl- ales dintre fostele căpetenii ale orga- către catastrofă. A. Taylor, pro-' ' mîirie la bomba cu hidrogen. presei străine; 10,'30 Program de me- II).
nirea cu Cian - Kai Şi a dat roade
nlzaţiei, „Hitier- Jugend".. fesor la universitatea din Oxford Cundscuful scriitor' J din 'Pri-
. Laburiştii Zjlliacus şi A!Ion au in bogate. Deşi nu e vorba de copii, e limpe care a ţinut o cuvîntare impre estiey şi preotul Tiadcllesione
terpelat în Camera Comunelor pe mi L eg ă tu fă . - de ca lumina zilei c ă ' unii tineri vest- ) sionantă, a •.criticat aspru' dec au criticat de asemenea cu as
nistrul Afacerilor Externe ai Angliei, germani imită fără greşeală 'pe sta laraţia cuprihsă' în Caftea "Albă1 prime cursa înarmării. , nucle
pinii lor m ai' mări. guvernamentală ’ 'îri problemele are. Arma nucleară, a' declarai
Lloyd, în problema înarmării-atomice Crucişătorul australian „ATelbbur- apărării.' A. Taylor a respins Ha'ddlesfbne, esie un rău şi tre
C. M. argumentele guvernului englez buie să se interzică penlru tot
a Republicii Federale Germane. La ne", însoţit de alte trei vase de răz-
buriştii au intrebat de ce guvernul An- .boi, va .sosi la, 25 martie, l a , Singa-
care susţine că bombele atomi- deauna folosirea ei.
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188 —189, Taxa o'ăOfă în numerar v 'iţp b W n etbinti Generale **1 rjR, • or- '*36:,320 cdzB 6 no1em!iJ,'-J 1949, — T**>arn1: -In >»mderea Poligrafică ;Ai ATai‘‘ —, DEVA.
