Page 71 - 1958-03
P. 71
I
l
(•.RtraerAM DIN TOATE ŢĂ RfLE, U N IŢl-V /.
ROADELE Anul X Nr. 1016 Duminică :23 martie 1958 4 pagini 20 bani
A P L I C A R II
{INIŢIATIVEI
| B r '| G A Z I I
| M I N ERU L UI
iT U C A C I U G
__ V E Ş T I; ÎM BUCURĂTOARE Contractări de cereale
ş i lînă cu statul
lin V alea Jiu lu i ORĂŞT1E. Convinşi pe deplin griu, 8.000 kg. porumb şl 150
de. avantajele ce Ie au, şi con kg. lînă.
Mina Lonea şi-a îndeplinit în abatajul lui ştienţi de datoria ce o au de a
angajamentele Tucaciuc contribui ta constituirea fondu Urmînd exemplul colectivişti
lui centralizat al statului, co lor, ţăranii muncitori cu gos
La începutul acestui an, colectivul minei Lonea a lansa! Mulţi mineri din exploatările lectiviştii din raza comunei Măr- podărie individuală au contrac
o chemare către toate colectivele miniere din Valea Jiului pentru^ carbonifere ale Văii Jiului care tineşti, raionul Orăştie, au con
întîmpinarea zilei de 1 Mal. Minerii de aici, îşi propuneau aplică iniţiativa lui Tucaciuc, se tractat pentru a vinde statului tat pentru a vinde statului di 6»«»«
atunci 3ă dea peste plan 3.000 de tone cărbune şi să spo întreabă pe drept cuvînt cum lu 49.000 kg. cereale şi 450 kg. ferite cantităţi de cereale. Ast
rească cu mult productivitatea muncii. Pînă la 18 martie ei crează acum însuşi iniţiatorul lînă. fel, ţăranii muncitori Traian Multe din poşetele care ies pe porţile fabricii „Simion Băr t
au extras peste angajamentul luat 2.200 tone cărbune şi au mişcării pentru sporirea produc Neagoe şi lacob Avramescu, din naiiu" din Sebeş sînt. confecţionate chiar de tov. Kami Na.- t
(lucrat cu o productivitate medie pe mină mai mare cu 0,013 tivităţii muncii. Iată care sînt Colectiviştii din Jeledinţi au
;tone pe post decît cea planificată. Ca urmare a unor măsuri bine ultimele rezultate: în primele contractat un vagon de grîu, satul Mărtineşti, au contractat vradi. Reuşeşte: să dea numai lucrări de calitate şi în cantităţii
zile din luna martie, în abatajul 5.000 kg. porumb şi 150 kg.
lui Tucaciuc,' s-a efectuat prăbu intre 150-200 kg. grîu şi 200- spqrite. ¦ ;
şirea şi atacarea unei noi fîşii lînă. Cei din Mărtineşti au con
300 kg. porumb. *. • ./«• clişeu: Tov. Kami Navradi la masa de lucru. î
tractat un vagon de porumb, o
Cooperativa din satul Jeledinţi I Foto: /. Terek. I
mare cantitate de grîu şi 150 kg. a contractat, numai în cîteva
zile, 62 kg. lînă, 150 kg. grîu, r TT--6- O -fr i l u V ţ r ¦*' o o- <> > ¦-» • •-«
lînă, iar colectiviştii din satul
300 kg. fasole, 200 kg. floarea- Declaraţia tovarăşului Ciiivi Stoica
Turmaş au contractat 8.000 kg.
soareiui, 6,000 ouă şi altele. la conferinţa depresi deia Calcutta
* •¦¦>. STANILA ZEVEDEI
chibzuite şi aplicate cu hotărîre, în special la economisirea de ceea ce a făcut ca randamentul CALCUTTA De la trimisul faţă de unele probleme ale vie-
material lemnos, în luna ianuarie, preţul de cost pe tona de^7 mediu să fie în primele două
special Agerpres. — In ziua de ţii internaţionale. Vizita noastră
cărbune extras a fost redus cu 6,45 lei faţă de cel planificai.) decade doar de 5,530 tone pe
21 martie, Ia amiază, a avut loc de prietenie în India, prilejuită
Prin aceasta, colectivul din Lonea şi-a îndeplinit angaja- ) post. Intrînd însă apoi în plin, la reşedinţa guvernatorului sta de invitaţia amabilă ce ne-a
tului Bengalul de vest confe fost făcută, de premierul Jawa-
mentele luate în întrecere. Un rol mobilizator în realizarea' randamentul muncii membrilor rinţa de presă a preşedintelui harla! Nehru, şi de guvernul In
Consiliului de Miniştri al Repu diei, s-a apropiat de sfirşit. In
acestor obiective l-au avut cele 17 brigăzi din abatajele minei brigăzii • a crescut cu mult. In blicii Populare Romîne, tovară timpul acestei călătorii, de două
şul Chivu Stoica. La conferinţa săptămîni, de la Delhi şi pină
care aplică iniţiatiţva lui. Tucac iuc. această perioadă, au fost extra de presă au participat numeroşi la Calcutta am acumulat bo
ziarişti, reprezentind marile co gate impresii despre marea ' şi
Brigada lui Ştefan Urlic, de pildă, care s-a angajat să dea se 26 tone de cărbune în afara tidiene din Calcutta, societatea frumoasa Indie, despre talentatul
' o tonă de cărbune peste plan de fiecare post, a extras cu 0,720 planului, iar productivitatea
[tone pe post peste angajamentul luat. muncii a fost în unele zile în
medie de circa 3 tone de căr
bune peste plan, de fiecare post. indiană de radio şi reprezentanţi ei popor şi realizările sale. Am
Pentru obţinerea acestor suc
M inerii din U rieani lu p tă p e n tru în d e p lin ire a ai agenţiilor de presă indiene şi vizitat importante centre in
străine.
noului |or angajam ent cese trebuie arătat şi ajutorul dustriale şi comerciale, unităţi
primit de brigadă din partea tolv. Preşedintele Consiliului' ' 'de agricole, aşezăminte de ştiinţă
Pină la 20 mar munistului Vasile angajamentul. Cu inginer Ioan Duniitraş, care s-a Miniştri al Republicii Populare şi cultură. Am avut putinţa să
tie, mina Uricani. Hriţcan a extras in importante depăşiri îngrijit ca brigăzii să nu-i lip
continuă să se men această perioadă de plan se prezintă sească goale şi lemn. Romine, tovarăşul Chivu Stoi admirăm, odată, cu minunatele
ţină în fruntea în 231 tone cărbune monumente istorice şi arhitecto
trecerii socialiste pe peste plan, iar bri şi minerii din aba ca, a dat citire următoarei de nice, cum sînt acelea din capi
bazin. Aplicîndu-se gada lui Ioan Steţ claraţii : tala Indiei, din Agra 'şi alte o-
cu i succes iniţiativa a dat 230 tone căr raşe mari, construcţii şi între
brigăzii lui Mihai bune in afara sarci tajele lui Florea BIF La m in a d e un de :Domnilor reprezentanţi ai prinderi industriale printre care
7 ucaciuc, pină la nilor de plan. Mine daru, Spiridon Ti- complexul hidroenergetic de' la
această dată, mina presei ! * Bhkra Namgal, uzina de loco
are un plus de pro rii din abatajul con
mofte şi Silviu lo- a pornit iniiiativa înainte de toate ţin să-mi ex
ducţie de peste 5.000 dus de Dumitru van din sectorul II prim satisfacţia că am ocazia
tone cărbune faţă Vascul, care s-au al minei. Acum vreo două luni, cînd Ia de a vă cunoaşte şi de a vă vor motive din Kittaranjan, fabri
de plan: Multe din angajat să dea o In întîmpinarea Aninoasa, Mihai Tucaciuc a fă bi despre vizita noastră în In ca de îngrăşăminte chimice de
dia şi'despre poziţia ţării mele la Sindri, instituţii de ştiinţă
brigăzile care au tonă de cărbune zilei de 1 Alai, mi cut cunoscuiă_iniţiativa__careA. |
ca centrul de energie atomică
îmbrăţişat iniţiati peste plan de fieca nerii din Urieani poartă numele, printre minerii |
va, obţin rezultate re post, au extras şi-au sporit angaja care s-au angajat să-l urmeze, j de la Bombay, laboratorul na
cu 113 tone cărbune
mentul lor în între a fost şi minerul Gherasim Pr,a- ! ţional de fizică din Delhi,
institutul indian de ştiinţă
cerea cu celelalte ţa care s-a angajat să dea de J Utemista Viorica Ti- din Bangalore. Toate aces
mac lucrează la ma- tea arată preocuparea gu
colective miniere, de '¦ fiecare post peste plan cîte 1,700 ,ina de bobinaj de la vernului indian pentru construc
„Filatura" Lupeni. Da ţia paşnică. Cele văzute ne-au
la 2.500 la 6.000 tone cărbune. Atunci, unii spu torită atenţiei cu care lucrează confirmat convingerea că popo
tone cărbune peste neau că Gherasim Praţa se reuşeşte să depăşească zilnic
frumoase in muncă. in afara planului, planul primelor pa laudă, că nu va fi în stare să-şi
Astfel, brigada co realizindu-şi astfel tru luni ale anului. îndeplinească angajamentul. Iată
însă că minerul acesta dovedeş
io c : te zi de zi împreună cu brigada norma cu 60—65 la sută. rul indian este hotărît să lichi
Contribuţia noastra iui nu numai că îşi realizează In clişeu: Viorica Tiborac în deze rămînerea în urmă în do
angajamentul, dar extrage a-
timpul lucrului. rneniu1jîc o n o m i^
proape dublu atît cărbune cît se (Continuare în pag. 4-a)
angajase. Numai în primele două
’fn urma hotărîrii partidului jutind statul ne ajutăm pe noi, decade ale acestei luni din aba Era, dacă nu NHL DIN CEI 23 zoreau, dar tăcuţi,
şi guvernului privind desfiin am hotărît să ne aducem şi noi tajul brigăzii lui Praţa Ghera mă înşel, la două- fără obişnuitele
ţarea sistemului de cote obliga contribuţia la asigurarea fon sim au fost extrase 636 tone de trei zile după ce strigăte şi chemări,
torii de grîu, porumb şi alte dului centralizat de cereale al cărbune în afara planului. Mi
produse agricole, şi care pre statului. Astfel, noi am con nerii de aici au lucrat cu un ran Mihai ; Tucaciiue fără să se-ncurce
vede ca fondul centralizat de tractat cu cooperativa din sat dament mediu de 8,043 tone pe
cereale al statului să fie asigu să vindem statului fiecare cile post, adică cu aproape 3 tone lans ise binecunoscuta sa cheniare la Tovarăşul Peter Aîoise, aici de faţă. Şi totuşi, faţa aceasta rotundă, co unii pe alţii, cu mişcări libere şi nu
200—500 kg. grîu, 150—250 peste randamentul planificat
rat pe bază de contractări şi întrecere: „In fiecare zi, de fiecare Am făcut ochii mari, nedumerit. Al pilăroasă, ochii aceştia prea tineri, lipsite de o anume dezinvoltură; se
treilea om din încăpere era un flăcău prea limpezi... înţelegeau, parcă, printr-o ciudată te
achiziţii, fiecare ţăran munci blind, nu tocmai voinic, cu ovalul fe lepatie a ochilor.
ţii rotund, copilăros, cu ochi limpezi &
tor a-putut să se convingă încă kg. porumb şi cîte 200—500 kg. pentru fiecare om. In multe zile, om din brigadă, cîte o tonă de căr şi luminoşi — ochi de miner tînăr. Ascultîndu-mi remarca, Peter Moise
Aşadar, el era primul „adversar" al Zilele trecute (la vreo lună şi mai a izbucnit în rîs. Telepatie ? Aş 1 Or
odată de grija pe care statul cartofi. ei au extras chiar 10 sau 11 tone bune peste plan!’’. Mă aflam la Pe- lui Tucaciuc, la Petrila ? Eram deza bine de la discuţia de mai sus) ganizarea bună a muncii! Lucru du
nostru o are faţă de ridicarea de fiecare om. măgit... M-aş fi aşteptat la vreun bă- tti-am abătut din nou pe la Petrila; pă grafic, pe baza unui plan amănun
nivelului de trai al ţărănimii ODEN BALOG, trila, în biroul secretarului de partid, trîn, la vreunul cu zeci de ani de ac şi iti-am interesat, din nou, despre în ţit cu sarcini precise pentru fiecare
muncitoare. ERNEST MĂRCUCEAN La baza succesului acestei tivitate în circă. suşirea iniţiativei lui Tucaciuc... om, sarcini repartizate — într-o con
şi ŞTEFAN BOC1KAI harnice brigăzi stă fără îndoia şi-i puneam — fatal — întrebarea: sfătuire fulger de 10-15 minute — îna-
lă şi ajutorul competent pe care Pesemne că dezamăgirea — şi poa — 23 de brigăzi o aplică — a su inte de începerea „şutului" I La ora
— De la dumneavoastră a răspuns le neîncrederea — mi se citea cu uşu nat, laconic, răspunsul secretarului de fixată, munca începe din plin. La
rinţă în ochi, cîteva minute mai tîr- partid. De la brigăzi conduse de mi aceasta mai contribuie şi faptul că
Văzind avantajele pe care le ţărani muncitori cu gospodărie i-1 acordă maistrul Ioan Cosma cineva la chemare? . ’• ziu, după ce Peter Moise părăsise în nerii bătrîni, cum e brigada lui Cornel locurile de muncă sînt bine pregătite
Cenuşă,, pînă la brigăzile de tineret
oferă sistemul de contractări şi individuală din comuna Hărău, care răspunde de producţia aba — Bineînţeles I a zîmbit secretarul.
achiziţii şi fiind convinşi că a- raionul IBa tajului.
ceperea, secretarul zîmbi din n ou : din ajun. Toate acestea, împreună cu
— Au măi fost şi alţi gazetari, grija pentru necurmata ridicare a ca
azi... Şi nici ei n-au crezut. Dar mi lificării oamenilor — grijă ce o vă
IX /,;*** */ ' , -' - ' m bi nerilor noştri nu li s-a părut ciudat. ale lui Gheorghe Neagu, Bartha Frân desc atît discuţiile colective asupra ul
Ei îl cunosc bine pe Peter. ase, Peter Victor... timelor cărţi tehnice de minerit, cît
m(/ ¦' - ¦* - '« S S m.."Wr şi schimburile de experienţă cu alte
Peter Moise — a urmat secretarul — Şi unde-s cele mai bune rezul brigăzi şi participarea regulată la
— e un vechi şi cunoscut fruntaş al tate ? conferinţele inginerilor — constituie
Petrilei. Acum vreo doi' ani, brigada „secretul" succeselor. Un „secret” ce
lui făcea minuni la despicarea stîncii, — La Peter Moise. stă la îndemîna oricui. .
la înaintări în steril. Dar cum pe vre
mea aceea Petrila nu-şi făcea planul, Peter Moise 1 Din nou acelaşi lată acum şi cîteva din ultimele
cum „datoriile" de cărbune atingeau nume 1 cifre pe care le-au scris, în cartea
cifre de ordinul multor sute de tone, de aur a întrecerii, ortacii lui Peter
atît Peter Moise, cît şi alţi mineri, M-am hotărît să-l ospeţesc pe tî- Moise : în februarie — 1,4 tone peste
au cerut să lucreze la cărbune. Bri nărul fruntaş la locul său de mun plan, de fiecare om, în fiecare z i !
găzii sale i s-a încredinţat un „aba că, şă-i văd cu ochii mei succesele, Mai mult, deci, decît prevedea iniţia
taj figuri"; nu mai avusese niciodată să aflu cu urechile mele secretul lor. tiva lui Mihai Tucaciuc! Iar în pri
de-a face cu asemenea abataje, dar L-am ospeţit. Un „abataj figuri" cu mele 7 zile ale lui martie, din aba
asta nu a împiedicat-o să-şi depă nimic deosebit, semenii săi din orice tajul lor au plecat aproape 150 tone
şească planul încă din prima lună. străfund al Văii Jiului: frontul de lu de cărbune „peste". In prezent, Peter
De atunci, cu fiece lună depăşirile cru tăiat -în enorme trepte negre, Moise lucrează în contul lui 1960.
an. sporit mereu, cu zeci de procente. care luceau stins în lumina lămpi
La începutul lui 1958, cărbunele dat lor, siluetele minerilor desenînd pe 'Y
de abatajul lui Peter Moise atîrna
pereţi umbre mari, mişcătoare, rîul Acesta este Peter Aloise, unul din
greu în cumpăna ultimelor luni ale de cărbune prâvălindu-se cu huiet de cei 23 şefi de brigăzi petrilene care
sub muşcătura picamerelor... Două au dat răspuns chemării lui Tuca
lui 1959. „Ce zici?", a zîmbit secre lucruri mi-au captat însă, din prime ciuc. Un tînăr blond, nu prea voinic,
le momente, atenţia. Mai întîi — ti cu ovalul feţii rotund, copilăros, cu
tarul de partid. Nu mai aveam ce zice. nereţea minerilor, toţi parcă leat cu ochi limpezi — ochi de miner tînăr.
Peter Moise (şi Nistoreanu Gheor Dar un tînăr harnic, inteligent şi se
Acestea toate — plus recenta sa can ghe şi Alexe Cornel şi Deliu Ale rios, cu o „carte de vizită" minereas
didatură pentru Sfatul popular regio că pe care mulţi, mai bătrîni ca el,
nal, în alegerile de la 2 martie — il xandru, şi Belivacă Radu), ba unii şi
mai proaspeţi la obraz. In al doilea
mmm desemnau ca pe un demn „adversar" rînd — ritmul,' trepidaţia deosebit ar rivni-o.
al vestitului miner de la Aninoasa. de vie a jnuncii.- Tinerii mineri se
I. P.
VEDERE DIN ORAŞUL HUNEDOARA
