Page 72 - 1958-03

2 DRUMUL SOCIALISMULUI
-b SBBsS
Din isteria
multimilenarului Sebeş
Cu toate că se găsesc numeroase meşte unul din micii afluenţi ai rîu­
probe concludente că Sebeşul a existat lui deşi în cursul superior al său se
şl în epoca dacă şl romană, vechile numeşte rîul Frumoaselor, ori Fru­
numiri nu ni s-au păstrat documen­ moasa.
tar, sau cel puţin nu se cunosc pînă Acest nume, de rîul Frumoasei, se
acum. Se pare însă că numirea actuală pare că se utiliza în vechime pentru
de Sebeş este cea mai veche, derl- tot parcursul rîului şl numai după a-
vînd din numele latin de Sabes sau pariţia Scaunului de Sebeş şi mai a-
Sabezius, pe care le întîlnirn în pri­ les a exploatărilor forestiere făcute de
mele documente din veacurile XIII sau
XIV, care sînt şi ele puţine la număr
pe acele vremuri.
Istoricul local, Ferdmand Baumann
este de aceeaşi părere, că Sebeşul, ai
cărui nume — după documentele din
cele mal îndepărtate timpuri, e r a :
„Sebus“, — a dat numele celei mal
vecfîi forme de organizare a distric­
tului săsesc al Sebeşului, care se nu­
mea „Deoanatus de Sebus" şl după
care s-a înfiinţat la sfîrşitul veacului limba sîrbă, Sebeşul Mic, azi satul
al Xlll-!ea ori începutul celui de-al
XlV-lea, Scaunul Sebeşului, pe care îl
găsim amintit dooumentar la anul 1808.
Scaunul Sebeşului, căruia îl aparţi­
neau încă 10 sate din Valea Sebeşului,
Valea Pianului şi două din Valea Se-
caşului, este amintit în documente chiar satele şi oraşele, deci trebuie să ne
de la începutul veacului al XlV-lea.
De cînd apar documentele, Sebeşul
este numit prima dată la 1803, Sebus.
La 1300 e numit Sebz, apoi îl găsim
sub diferite variante: Zebus, Sebuus,
Scebus, Schebs, Sceps, Sebsz,
Sebz, Sebiş, Sebeş. Seghiş, mal tîrziu
Sebeşul Săsesc, iar în 1925, Sebeş Aibă.
Ungurii l-au numit Szâsz Szebeş. Saşii
l-au numit Malembach încă de la
1245, Mulilnbach la 1309, apoi Milen-
bach, Mullibach, Myliinbach, Miliind-
bach, Mtiliinak, Miliimbazum, iar mai
in urmă Miihlbach.
Numele săsesc Miilenbach, înseamnă
rîu care mînă multe mori şi aduce
mult pietriş şi nisip —¦ spune Atfred
Moeckel, în una din lucrările sale.
Unii susţin că numele de „Sebeş",
dat oraşului şi rîului, ar fi o tradu­
cere ungurească a numirii sla v e: Bis-
Ira, care înseamnă repede, cum se nu­
S ta ţii meteorologice automate
In plin deşert, pe litoralul de
nord-est al Mării Caspice se
înalţă un pilon de 20 — 25 me­
tri inălţime. Aceasta este ante­
na uneia dintre cele patru sta­
ţii radiometeorologice automate
din cadrul Direcţiei de hidrome-
teorologie a R. S. S. Azerbai-
djane.
Aceste posturi de radio, cu to­
tul neobişnuite, funcţionează fă­
ră intervenţia omului. In fiecare
zi, la intervale de cîte şase ore,
un mic post emiţător iixat pe
pilon emite semnale care indică
presiunea atmosferică, tempera­
tura aerului, direcţia şi viteza
Invitaţie la nuntă
Intr-o zi, redacţia revistei „Ogoniok" din Uniunea Sovie-
tică a fost vizitată de doi tineri, Un băiat şi o fată. Şi cum pri-
lejul vizitei acestor tineri era deosebit şi pe marginea ei re­
vista a publicat şi un material, găsim că acesta e interesant
şi-l reproducem în rîndurile ce urmează.
La început, această invitaţie
părea oarecum stranie. Mai tir-
ziu totul s-a clarificat.
La redacţie a sosit o t'tnără
însoţită de un tinăr chipeş şi
voinic. Să tot fi avut împreună
vreo 40 de ani. Tinerii aceştia
radiau in jurul lor atita tinere­
ţe, se consultau cu o aşa de dră­
gălaşă timiditate incit, privindu-i
zimbeau şi încercau un senti­
ment de fericire chiar şi cei mai
serioşi colaboratori. Tînăra pe­
reche căuta un fotoreporter al
revistei. Găsindu-l, tinerii, schim-
hind priviri semnificative, l-au
invitat la nunta lor.
— Sint foarte bucuros de a-
ceastă invitaţie, dar de unde şi
plnă unde tocmai eu să fiu in­
vitatul d-voastră? — întrebă mi­
rai fotoreporterul.
— Iată pentru ce, — răspun­
se fata, şi-i întinse un număr
mai vechi al revistei „Ogoniok“.
— Noi doar, dacă ne putem ex­
prima aşa, din vina d-voastră ne
căsătorim !...
către fostul stat feudal maghiar, rîul
a fost numit rîul Sebeşului, pentru că
trecea prin Sebeş.
In Ardeal se găsesc multe nume de
localităţi, numite ori derivate de la
Sebus. Amintim: Seblş-Arad, Seblş-
Beiuş, Sebiş-Făgăraş, Sebişul Vechi de
la Orăştle (azi Sebeşelul), Sebeşul de
Jos — Sibiu, Sebeşu de Sus — Sibiu,
Sebeşul Mare — Huiedin, Caran-Sebeş,
care înseamnă Sebeşul Negru — în
Poiana, de lingă Huiedin şi altele.
După cum se vede, numele de
Sebeş este dat mai mult aşezărilor de
sate şl oraşe şi acesta este un Indiciu
că denumirea provine din cele mal
vechi timpuri, de dnd s-au înfiinţat
întoarcem ou ghidul pînă Ia vechii
In clişeu : Piaţa veche din Sebeş cu arcadele de desfacere ale vechilor
bresle meşteşugăreşti şi biserica — monument istoric.
vîntului în raza de acţiune a a-
cestei staţiiv
Tot pe pilon sînt montate dis­
pozitivele care determină aceste
date — barometrul, termome­
trul, rombometrul şi anemome-
trul. Partea principală a staţiei
radiometeorologice este instalată
sub pămînt la o adincime de
doi metri. Aici sînt montate şi
blocurile de comandă, de ali­
mentare, de autopornire cu me­
canism de ceasornic şi altele.
Alimentarea staţiei este calcu­
lată pe timp de un an, raza ei
de acţiune fiind de 400 km.
Acum cinci ani fotoreporterul
revistei „Ogoniok" a fotograţiat
citeva eleve din clasa X-a a u-
nei şcoli din Moscova, in tindul
acestora a fost şi eleva frunta­
şă ia învăţătură Lora Puga-
ceoskaia. intr-o fotografie in
culori, publicată in numărul 6
al revistei „Ogoniok" din anul
1953, Lora este înfăţişată
împreună ca o prietenă a
sa — două şcolăriţe in
uniforme curate cu şorţuleţe
albe. In scurt timp după apa­
riţia acestei fotografii, Lora a
început, să primească scrisori.
Acestea au fost foarte multe. A-
proape 700. Cu câţiva noi prie­
teni şi prietene Lora a început
o corespondenţă regulată. Ii
plăceau însă cel mai mult scri­
sorile pe care le primea de la
Klim Şor, elev în clasa X-a din
Odesa. Aprecia sinceritatea tovă­
răşească cu care elevul din O-
desa descria oraşul său natal,
aprecia apoi comunitatea de in­
terese in ce priveşte planurile
de viilor şi, in
sfirşit, perseve­
renţa.
Şi iată că anii
de şcoală au
rămas in urmă.
Lora devine stu­
dentă la Insti­
tutul de ingi­
neri constructori
din Moscova.
Dar, ca şi îna­
inte, continuă
să primească
cu regularitate
scrisori de la
Klim, care. este
si el stu-
daci, c:aare cu mult înainte de era noas-
tră loiccuuiiaauu aacceessttee rreeggiiuunnii..
Numiele de Sebeş, se găseeşşttee, şl oca
nume ddee rrîîuurrii oorrii ddee mmuunnţţii,, ddaarr mmaaii
rar.
Sebeşul este deci o numire veche,
străveche chiar,- ca şi Rebeş, ori
Snebeş, părţi de hotar din apropierea
Sebeşului.
Regretatul profesor universitar Ni-
colae Drăgan îl derivă în volumul
său „Toponimie şi istorie", apărut la
Cluj în 1928, din modificarea, fone­
tică a lui Zavis, Szavis, latineşte 2a-
vissius. Numele Sebeşului este deci un
nume străvechi a cărei semnificaţie
Încă nu se cunoaşte în timpurile noas­
tre, dar ca şi celelalte oraşe, Sebeşul
este multimilenar.
1. R.
...în India se fac pregătiri pen­
tru construirea celei mai puter­
nice hidrocentrale subterane din
Asia, la aproximativ 320 kilo­
metri de Bombay, în masivul de
granit Sahiadri. Uriaşul zid al
barajului va stăvili rîul Koinu,
iar lacul de acumulare va a-
vea o capacitate de multe mili­
arde de metri cubi. Puterea pro­
iectată a centralei subterane este
de 500.000 Kw. Energia electri­
că produsă de viitoarea hidro­
centrală este destinată în spe­
cial oraşului Bombay.
A birinturi formate din galerii de
...cercetătorul italian dr. Mo­
ri a descoperit cîteva peşteri a*
dinei în Sahara, în apropierea
regiunii Fezzan. In aceste peş-
dent la Institutul electrotehnic
din Odesa. Doi ani continuă co­
respondenţa dintre prieteni. Scri­
sorile devin tot mai amănunţite
şi tot mai pline de căldură. In-
tr o vacanţă de vară, in al trei­
lea an de cunoaştere numai din
scrisori, Lora a plecat împreună
cu tatăl său să se odihnească
pe malul Mării Negre. Aci s-a
intilnit pentru prima dată cu
Klim. Cu acest prilej s-au cunos­
cut şi părinţii lor — tatăl Lorei
— inginer, şi mama lui Klim.
pedagog.
Lora şi Klim s-au plăcut. Nu
i-am întrebat ce cuvinte au
schimbat în acele zile de vară
minunate, pline de soare. Dar
după prima intilnire prietenia
lor s-a întărit şi mai mult.
Şi iată că după cinci ani de
la prima scrisoare, a sosit ziua
festivă a nunţii.. Au sosit cu ca­
douri prietenii miresei., prietenii
mirelui. Tinăra familie a fost fe­
licitată din partea redacţiei re­
vistei „Ogoniok“ de ¦ătre bu­
clucaşul fotoreporter, care le-a
dăruit un tablou mare in cu­
lori infăjişind o fată zîmbitoare
îmbrăcată intr-un şorjuleţ şcolar
alb ca zăpada.
A Pe vremea aceea, ţara era Faptul că ursul a fost atit de cu 100 de ani înainte de vic­
Clişeele noastre reprezintă:
Lora şi Klim la nuntă şi foto­
grafia apărută în numărul 6 al
revistei „Ogoniok" din mul
1953. In dreapta Lora Piiga-
cevskaia).
Et - ţni•gma peşt. el-îui• — ţJ i‘ g1la^
C*
Peştele „lopholatilus chamaăe- se vindea la un preţ foarte scă-
leonnttiicceeDpss"" numit şsi pneşstele--ţtiigslă zut.
(„tile fish" in engleză) a ră­
mas pină in zilele noastre una
din enigmele nerezolvate ale
ştiinţei.
In anul 1879, un pescar din
Statele Unite a prezentat pri­
mul peşte-ţiglă unei societăţi
ştiinţifice, care a declarat că
n-a mai văzut nici un peşte de
acest fel. Societatea a făcut toa­
te eforturile spre a-şi procura
un al doilea exemplar, dar fără
nici un rezultat. Să nu fi exis­
tat oare decit un singur peşte-
ţiglă in toată lumea ?
Uimirea provocată de acest prin pieţe.
caz excepţional nu se risipise De unde reveniseră aceşti
încă şi s-a aflat ceva şi mai peşti ? De ce dispăruseră cu to­
extraordinar: nu numai că fuse­ tul ? De ce reapăruseră ei in
se prins un alt exemplar de lo­
pholatilus, dar era acum pescuit
cu miile, cu milioanele, de-a
tungul coastei statului Massa-
chusetts. Acest peşte devenise
atit de comun incit era folosit la
alimentaţie, avind un gust savu­
ros. Greutatea pe care o atingea
de obicei era de 30 de livre şi
teri s-au găsit desene colorate
reprezentînd bărbaţi blonzi cu
păr creţ, scene de vînătoare, de
război, etc. Descoperirea prezin­
tă un deosebit interes ştiinţific,
A .....
...Sub oraşul Tarnowskie —
Gory (R.P. Polonă) şi in îm­
prejurimile acestuia se întind pe
o lungime de 150 kilometri la­
mine. In secolul al 16-lea aici
se extrăgeau argint, zinc şi
plumb.
Recent a fost deschis un mu­
zeu subteran, care prezintă vizi­
tatorilor metodele şi condiţiile
de muncă în subteran de acum
cîteva sute de ani. Sînt expuse
unelte ale minerilor şi alte o-
hiecte de pe vremea aceea.
A tatele au confirmat că rănile
...in ultimii ani, ornitologii au
constatat cu surprindere că nu­
mărul berzelor care se întorc
din Africa de sud în Europa
scade continuu.
Ornitologii francezi şi ger­
mani au ajuns la concluzia că o
cauză principală ar fi asanarea
mlaştinilor efectuată pe scară
largă in multe ţări europene.
In Franţa se iau măsuri spe­
ciale pentru atragerea berzelor.
Astfel se creează mlaştini artifi­
ciale, în care se cresc broaşte—
principala hrană a berzelor.
A fost descoperită la Alazia o sta-
...experienţele făcute recent în
Norvegia au arătat că cea mai
mare parte a animalelor pot su­
porta o temperatură pînă la 45
de grade sub zero. Urşii albi şi
focele rezistă chiar pînă la mi­
nus 80 de grade. Limita rezis­
tenţei tuturor animalelor polare
este 100 de grade sub zero. Re-
cordiil rezistenţei la frig este de­
ţinut de gîscă şi raţă care re­
zistă şi la un ger de 110 grade
sub zero.
A urşi sălbatici.
...în apropierea litoralului fran­
cez al Mării Mediterane, sca­
fandrii au descoperit rămăşiţele
unei galere datînd de peste
—O—
Mari incendii
de păduri
Spre sfîrşitul anului trecut,
in sudul Franţei au bîntuit timp
de patru zile mari incendii de
păduri. Puternicul mistral, care
bate în lunile de iarnă in Fran­
ţa, a avut urmări cit se poate
de nefaste. Focul, înteţit de vînt,
a cuprins pădurile de pe tot li­
toralul, intre Monaco şi Marsi­
lia. El a fost stins cu multă
greutate. Pe locul fostelor pă­
duri de pini, pe o suprafaţă de
60.000 ha, au rămas numai
trunchiuri carbonizate.
Nr 1016
y y y y y y vy%v v y y -y .y -v y y v-.\vyy/v/
O navă in pustiu
AAcceesstt pprroiect ciudat există de cest „monstru pe roate" urm .
mmuulltt,, îînnccăă din 1925. Un Inginer să fie înzestrat cu roţi mari de
german a hotărit să creeze un fier ca cele de tractor, înalte cit
Peştele-ţiglă a servit drept tip special de automobil care să o clădire cu cîteva etaje, între­
poată circula pe orice teren şi gul „automobil" semănînd cu o
hrană pină in luna martie 1882, chiar pe apă. Acest mijloc de adevărată navă aşezată pe palru
d nd intr-o bună zi pescarii au circulaţie era necesar pentru roţi înalte. Motoare puternice
dat de un banc uriaş de peşti- transporturile prin pustiu. Ca să urmau să pună în mişcare ma­
ţiglă morţi, plutind deasupra a- poată merge pe acest drum greu şina şi să facă ca ea să înain­
pei. Specialiştii au evaluat fără -să se afunde în nisip, a- teze prin nisipurile deşertului.
numărul peştilor morţi la
1.500.000.000. 000<X ><><>00<><>0<X X ><X ><>00<><>0^ ( Acest proiect a rămas numai
pe hîrtie.
Timp de 33 de ani n-a mai S U R P R IZ Ă
fost pescuit nici un peşte-ţiglă In ultimii ani s-au creat o se­
rie de automobile de construcţii
ca şi d n d i-ar fi pierit şi să-
minţa. In 1915, d nd peştii-ţi- ciudate care pot circula prin
glă fuseseră aproape complect pustiu, stepe sau regiuni înzăpe­
zite unde nu există drum. Ele
uitaţi, ei au reapărut in număr
atit de mare incit erau vinduţi au fost folosite cu succes de
exploratorii sovietici în expedi­
cu zecile de mii de kilograme
ţiile lor în Antarctica şl au con­
tribuit la cunoaşterea aceşti
pustiu „alb".
Cunoaşteţi adîncim ea
număr mai mare ca oricind ? Şi Scăpînd de repetatele scandaluri B aik alu îu i?
de ce, de atunci încoace, au tot ce aveau loc în familie, şi mal a-
apărut şi dispărut, conform unui les de caracterul insuportabil al Pînă nu de mult, orice şcolar
ritm misterios 7 soţiei sale, un oarecare Kaizer putea să afirme, fără teamă că
din Berna, într-o zi însorită de va greşi, că lacul Baikal are o
Toţi specialiştii şi-au pus a- O vară, îşi părăsi casa, nelăsînd so- adîncime de 1.741 metri. Dar
ceste întrebări şi continuă să şi 6 ţiei sale nici bani, nici noua sa iată că pe la mijlocul lunii sep­
le pună. Deocamdată nu s-a gă­ tembrie anul trecut, vedeta
sit nici o explicaţie acestor fe­ „Acad. A. Obrucev" a tăcut una
nomene atit de ciudate. din măsurătorile obişnuite ale a-
dîncimii lacului. Cu prilejul cer­
O adresă. Energica femeie nu se dă- cetărilor efectuate în partea de
3O du totuşi bătută şi a dat imediat est a insulei Olhon, aparatele au
arătat că adîncimea Baikalulu;
g la gazetă un anunţ despre pro- este de 1.940 de metri. După
5 pria-i moarte. In ziua următoare, cum s-a lămurit, pe fundul la­
o soţul se întoarse acasă să parti- cului a fost descoperită o „cră­
6 cipe, chipurile, la înmormîntarea pătură" lată de 800-900 metri
2.000 de ani. Aceasta transporta g soţiei sale. Mare-i Iu mirarea cînd şi lungă de cîteva zeci de kilo­
pe bordul său 100 tone de oxid 0 în pragul casei îl întîmpină so- metri.
de plumb. Această descoperire X fia sa, înarmată cu o palmă de
confirmă presupunerea că olarii Se presupune că acolo s-ar
din antichitate foloseau oxidul bătut covoare. putea să trăiască organisme vii
de plumb pentru smălţuirea va­ care nu există în alte locuri ;n
selor.
Despre soarta d-lui Kaizer deo- Baikal. Cercetarea aşa-numitoi
A
v camdată nu se ştie nimic. o crăpături de lingă insula Olhon
...cu multe veacuri înainte de
era noastră, insula Cipru era un ¦sooooooooooo >oooooooo<x>oS continuă.
centru important al culturii an­
tice.
A
,,.o întreprindere din R. P.
Ungară a început să producă
un nou tip de vată sterilă he­
mostatică (care opreşte hemora­
gia). Această vată este absor­
bită complect de organism. Va­
ta a fost experimentată în clini-
cile din R. P. Ungară şi rezul­
pansate cu aceasta se vindecă
foarte repede.
...s-a constatat că presiunea Scena de mai sus nu se petrece, după cum aţi fi tentaţi
atmosferică înaltă distruge bac­ să credeţi, in cabinetul unui medic. Nu. Hipopotamul pe
teriile şi viruşii. Bacteriile tu­ care îl vedeţi pregăteşte î‘mpreună cu dresorul său un nou
berculozei mor la o presiune de număr pentru spectatorii amatori de circ din Moscova.
6.000 atmosfere, iar diferiţi vi­
ruşi — la o presiune de 3.000-
7.000 atmosfere. Astfel laptele,
supus unei presiuni de 7.000 at­
mosfere, poate fi păstrat foarte
mult timp. In Famagusta se gă­
sesc rămăşiţele anticului oraş
Alazia, distrus de piraţi în se­
colul al XllI-lea î.e.n. Recent a
tue bine păstrată a unei zeiţe,
însoţită de două căprioare. A-
ceastă statue, executată de un
sculptor necunoscut, este o capo­
doperă a artei plastice greceşti
din antichitate.
„ISTORICUL" URŞILOR ENGLEZI
înainte de a se fi constituit sul cafeniu din Europa. Acest poi poate fi ucis".
naţiunea engleză, pe teritoriul urs este cel mai mare mamifer Se spune că ultimul urs de
Angliei de astăzi trăiau mulţi carnijvor care a trăit vreodată pe teritoriul Angliei a fost omo-
în Anglia. rît prin secolul al X-lea, cam
împărţită în mai multe regate timpuriu exterminat nu se da­ toria normanzilor asupra lui
ca Mercia, Northumbria, East torează atit ferocităţii animalu­ Harold în faimoasa bătălie de
Anglia, Wessex etc., ale căror lui, cit faptului că el reprezenta Ia Hastings. Judecind după oa­
populaţii vorbeau limbi sau dia­ o hrană substanţială pentru lo­ sele de urs găsite cu prilejul
lecte diferite şi se războiau con­ cuitorii de atunci ai Angliei şi săpăturilor, carnea de urs era
tinuu între ele. Din cînd în cînd că putea fi capturat cu uşurin­ deseori consumată de populaţia
asupra acestor regate cădea nă ţă de către grupuri de oameni aşezărilor neolitice de pe teri­
pasta invaziilor romanilor, vi­ înarmaţi doar cu săbii sau to­ toriul Angliei. Au fost găsite
kingilor, danezilor şl, în cele poare. oase de urs şi în mai multe ta­
din urmă, a normanilor. Intr-un vechi text din Ţara bere romane, de la Londra pi­
Teritoriul Angliei era pe a- Galilor intitulat „Y Naw Hel- nă la graniţa Scoţiei.
tunci acoperit de păduri întin­ wriacth" („Cele nouă vînă- Romanii obişnuiau să trans­
se. Probabil că populaţia glo­ tori”), se afirmă că ursul „are porte urşi sălbatici din CaF
bală a Angliei nu depăşea un cea mai bună carne din lume” donia (Scoţia) pentru jocurile
miiion de locuitori cind urşii şi în acelaşi timp „este foarte de gladiatori. Operele lui Mar­
au fost exterminaţi cu totul de uşor de vînat pentru că se miş­ ţial, care consemnează această
pe întinsul ţării. că greoi şi nu trebuie decît go­ practică, constituie primul do­
Ursul specific Angliei acelor nit cu cîinii pînă cînd oboseşte cument scris cu privire la urşii
vremuri era asemănător cu ur- de nu-I mai ţin picioarele şi a- clin Aiicdia.