Page 73 - 1958-03
P. 73
Nr. lOlu :'DRUMUL SmiALlSMULUt % e B S f i f f 555B 55555555¦ Pn: 3
vr
..................
Emoţiile începutului au fosl învinse A legerea n o ilo r com itete sindicale TINEREŢEA NOII OŢELARII ţ
de în tre p rin d e re \ an v
L a începutul lunii februarie, tre cei mai buni elevi. Apoi a ţaţele brigăzilor. Pe primul plan
era. brigada tineretului condusă
şeful sectorului 1 de la mi intrat in mină lucrînd cu mul de Gheorghe Neagu. In dreptul La mina Lupeni invitaţi au ascultat cu mult interes * Tineri curajoşi f y nări, el ne-a răspuns cu cel mai
na Petriia, iov. inginer Ioan A- tă voinţă. Aceasta se intimpla numelui lui era scris că pină la 13 desfăşurarea lucrărilor conferinţei sin
vramescu, a arătat minerilor im prin anul 1952. De atunci lu martie a dat peste plan 1,155 to LUPENI (de la subredacţia noastră dicale pe exploatare. Atît darea de sca Cei doi montori Alexandru şl senin ton : 4
portanta iniţiativei lui Mihai Tu- crează în acelaşi loc. Nu s-a ne de cărbune, pe fiecare post, în voluntară). Sala sindicatului minier de mă prezentată de tov. Petru Rîpa cit Matei luaseră in imaginaţia
caciuc. Scopul, a fost acela de mai gindit să plece înapoi in fiecare zi. (In această perioadă venise neîncăpăloare. Participau la şi discuţiile purtate pe marginea ei, au noastră forma unor eroi. Cind — Simplu. Sp"uneţi-mi ce vă
a face ca ultimul om din sec Moldova. A găsit o fată pe plac, cîştigul pe post de miner a fost conferinţă mineri fruntaşi, cadre teh scos în evidenţă realizările şi lipsurile am făcut cunoştinţă cu ei, mare interesează şi eu am să vă spun
tor să înţeleagă despre ce este s-a căsătorit şi are şi un copil. de 119,90 lei). Graficul din pe nice — membri de sindicat. După ex constatate în anul 1957. decepţie! Erau doi tineri obiş tot, frunzărind acest carnet.
vorba mai întii, apoi să se ia Nu poate să se mai despartă rete spunea toiul. punerea dării de seamă, printre cei 25 nuiţi ca statură, puţin cam ne Vreţi să ştiţi cind s-a pus pri
unele angajamente. Gheorghe de mină. De multe ori a fost membri de sindicat care au luat cu- Cele T7.545 tone cărbune date peste gri şi veseli nevoie mare. Nu mul stilp metalic la această o-
Neagu, şeful brigăzii de tineret evidenţiat, iar anul trecut de Trebuia totuşi să stau de vor vîntul, minerul Tcaian Damiăn, de la plan în cursul anului trecut, precum prea sînt incintaţi că stau de ţefărie, la ce oră şi unde ? Staţi
„Ziua minerului“ a fost deco bă cu tov. Neagu şi cu tov. ing. sectorul V sud, a fost ascultat cu un şi suma de 841.000 lei economii, se da- vorbă cu doi reporteri. Proba o clipă.
de la abatajul figuri, stratul 7, a rat cu „Medalia Muncii“. Avrămescu. Mai repede a venit deosebit interes: toresc în mare parte brigăzilor con bil că s-au obişnuit.
stat puţin in dubiu. înţelesese şeful sectorului. Despre brigada duse de minerii Pavel Boyte, Ioan Ni- A băgat mina în buzunar, o
despre ce era vorba, dar, gindea Candidatul de partid Gheorghe lui Neagu a avut numai cuvinte — Ştiţi cu toţii că exploatarea noas Vălceleanu este de fel oltean mină lată, mare şi a scos un
el, este greu să dai o tonă de Neagu după ce s-a angajat să tră este datoare patriei cu cîtcva mii de prin părţile Slatinei şi are carnet cu scoarţe roase, puţin
20 de ani. A venit la Hunedoara unsuroase. L-a răsfoit o clipă si
cărbune peste plan in fiecare zi, dea. 500 kg. de cărbune peste de laudă. de tone de cărbune. Pentru a le re coară, Emeric Csiki, Traian lovi, E- pentru că are o soră căsătorită apoi găsind ce căuta, a Început
cu un montor şi care nu este al să citească.
aşa cum face Tucaciuc. De aceea plan, in fiecare zi, a ţinut să — Muncesc bine băieţii. Şi cupera, socot că cel mai bun mijloc manoil Bordea, Alexandru David, Ioan tul declt Voiou Traian, şeful e-
cliipei adverse. Primul stilp metalic s-a ridicat
el s-a angajat să dea deocam stea de vorbă ceva mai mult cu Neagu ştie să-i conducă. Cu ar fi îmbrăţişarea cit mai largă a ini Vişa, Gheorghe Drob şi alţii, care au manual in ziua de 5 februarie
dată 500 kg. cărbune peste plan. oamenii, l-a îndemnat să depă noaşte locul de muncă şi oame ţiativei lui Tucaciuc din Aninoasa. răspuns chemărilor partidului desfăjtt- L-am întrebat de ce face me 1956, orele 8 dimineaţa, pe un
Forţele brigăzii le cunoştea. Doar şească şi acest angajament. Alt nii ca-n palmă. De multe ori îi rînd larg întrecerea socialisto pentru seria aceasta de montor. ger de 18—20 de grade. Stilpul
el formase cu ciiiva ani in urmă ceva, nu le-a mai spus. Toţi şti las să se descurce singuri. Şi Din discuţiile purtate şi de ceilalţi cît mai mult cătbune. „D“-3, montat spre miază-zi, a
brigada de tineret şi alesese pe au ce au de făcut cind încep reuşesc. mineri a reieşit hotărirea lor de a-şi — îmi place pentru că lucrăm
cei mai buni oameni. Le-a spus lucrul. îndeplini planul. Pentru aceasta însă e Din discuţii a reieşit că trebuie să în aer liber. Cind montăm sche fost ridicat la ora 13. Vă mai pot
de la început: „Care nu mun După puţin timp a venit şi necesar ca întreg efectivul să fie antre se dea mai multă atenţie organizării lele înalte, stăm suspendaţi intre fi cu ceva de folos ?
ceşte cum trebuie nu are ce — La noi contează in primul tov. Neagu. Nu ştia că-l caută nat în întrecerea socialistă schimburilor de experienţă care s-ai: cer şi pămînt, înconjuraţi de na
căuta în brigada mea". rînd buna organizare a locului cineva. Venise să anunţe pe şe dovedit foarte folositoare, că comitetul tură. Frigul ca şi arşiţa soare Eram uimiţi. Cită pasiune
de muncă, spunea tov. Neagu. ful de sector că trebuie îndrep In noul comitet au fost aleşi tova de întreprindere cit şi conducerea ex lui nu constituie pentru noi ob peţjtru cifre. Cu siguranţă că a-
Şefii de schimb Gheorghe Co Iar cind se întîmplă ca un tate unele deficienţe apărute în ploatării trebuie să sprijine mai intens stacole de neînvins. ceastă paşiune este izvorită nu
coş şi Vasile Tăbăcaru ii erau schimb să meargă mai slab, sector in cursul zilei. Şeful şi-a răşii Mihai Kokik, Carol Albu, Ioan Ne- activitatea social-culturală. mai din dorinţa de a ajuta pe
de asemenea cunoscuţi. Răminea cercetez imediat cauzele şi iau notat în carnet. Neagu se gră Colegul său este mai prozaic reporteri. (Mai tirziu aveam să
numai să înceapă serios şi să in- măsuri de îndreptare. bea. Abia ieşise din mină cu gruţ şi alţii. ADOLF PALIEVICI LUCA DUMITRU. — dealtfel şi pe scenă joacă aflăm oă şi alţi constructori au
brăţişeze iniţiativa minerului numai roluri negative. Ii place pasiunea cifrelor. Şi nu este rău.
Tucaciuc. N-au fost vorbe multe. Briga La mina Vulcan această muncă pentru că după Mai ales pentru noi...)
da de tineret a pornit cu însu părerea lui este singura care-i
VULCAN (de la subredacţia noastră dă mari satisfacţii.
voluntară) Cei peste 300 de delegaţi şl
— Lucrez cîteva luni şi imn-
Ş e fu l.de sector, tov. inginer fleţire la muncă. Gindul lor era, praful de cărbune proaspăt pe Schimb de experienţă între două tez o mîndreţe de furnal sau De la un maistru — Bitter-
Joan Avrameseu, nu era. chiar după ce au văzut că sînt aju faţă. Şi mai avea treabă şi pe cuptor sau mai ştiu eu ce agre man Francisc — am mai aflat
gat. Cind este gata, te plimbi
mulţumit de angajamentul luat taţi şi aprovizionaţi cu cele ne la U.T.M. Dar nu l-am lăsat să cercuri dramatice prin faţa acestui agregat şi-ţi o cifră (care sper să fie inedită),
de şeful de brigadă împreună cesare, să întreacă chiar şi pe spui: am făcut şi eu ceva pen
cu oamenii lui. II cunoştea des cele mai bune brigăzi din ex plece imediat. L-am rugat să-mi tru care pot să merg pe stra la care a ajuns după propria*!
tul de bine pe Neagu, ştia pu dă cu capul sus. Nu chiar sus,
terea lui de muncă, rezultatele ploatare. vorbească despre brigadă. A Cu cîteva zile în urmă, artiş firescu. Spectacolul s-a bucurat ci aşa ca omul care şi-a făcut mărturisire, calculînd şi adunînd
frumoase realizate în decursul De atunci au trecut multe zi tii amatori ai cercului dramatic de un frumos şi meritat succes. datoria din plin.
anilor. povestit simplu şi scurt. A spus de Ia „Filatura" Lupeni, au zile întregi. El spunea — şi n*
le. In biroul sectorului 1 al mi prezentat, în sala clubului mi După spectacol a avut loc o Pentru amatorii
Gheorghe Neagu e de fel din- esenţialul, adică tocmai ceea ce nier din Petriia, piesa „Idolul reuniune, la care au participat de statistici avem nici un motiv să nu;l cre
nei Petriia era linişte. Un func şi Ion Anapoda" de G. M. Zam- artiştii amatori ai cercului dra
ţionar tînăr întocmea, tăcut, niş am. vrut să relatez în acest re matic al „Filaturii" Lupeni şi La noua oţelărie sînt foarte dem — că pentru sudarea •dife
cel al minei Petriia. Cu această mulţi montori, sudori şi zidari
portaj. şamotori, care au participat şi ritelor plăci necesare noii oţe-
la alte construcţii de aceeaşi pro
V. ALBU porţie. L-am fntilnft aici şi pe lării, au fost topite 32 tone de
şeful monlor Malancea Teodor.
tr-o comună din inima Moldo te liste pentru premierea din ocazie membrii celor două cer Acesta are un carnet in care-şi electrozi. Ce cifră uriaşă!
notează cele mai semnificative
vei. A încercat să lucreze in fondul întreprinderii a mineri A fo s t sem nat co n tra ctu l colectiv curi dramatice şi-au împărtăşit întîmplări din munca sa şi a e- Acelaşi maistru spunea, cS
mai multe locuri, dar in cele lor care s-au evidenţiat în mun părerile despre spectacolul pre chipei pe care o conduce. în
din urmă, sfătuit de prieteni a că. Tov. ing. Avrămescu cobo- In ziua de 18 martie a.c., la pentru salariaţii uzinei ş.a. zentat. trebat de ce face aceste Însem deşi lucrează de 42 de ani in
venit la mina Petriia. La şcoala rîse în mină. Pe o hîrtie din Uzinele metalurgice Cugir a a- După ce contractul colectiv a
care a urmat-o a fost unul din perete erau trecute la zi rezul- vut loc adunarea pentru dezba In curînd membrii cercului construcţii, el n-a mai văzut pină
terea şi semnarea contractului fost larg dezbătut, el a fost dramatic din Petriia se vor de
colectiv pe anul 1958. aprobat in unanimitate şi a- plasa la Lupeni, unde vor lua aici lucrări de asemenea propor
poi semnat de către tov. Ioan parte la spectacolul dat de co
In urma măsurilor luate în Jiu, directorul general al legii lor, cu scopul de a face ţii. Stilpii de pe şirul „C“ au o
inălţime de 32 metri, iar la ma
ce priveşte dezbaterea proiec U.M.C., în numele conducerii un preţios schimb de experien joritatea agregatelor s-a făcut o
tului de contract colectiv cu sa întreprinderii şi de către tov. ţă, în vederea îmbunătăţirii şi sudură groasă de peste 30 mili
lariaţii, aceştia au făcut nu Traian Stanciu preşedintele co
meroase propuneri privind îm mitetului sindical de întreprin ridicării nivelului artistic al metri. «
spectacolelor, ~
bunătăţirea procesului de pro dere, în numele muncitorilor. Prea multe cifre? Reporterul
ducţie şi a condiţiilor soc.ial- D. BRADESCU
culturale. Astfel, au fost făcute nu strică cu nimic. A anunţat
corespondent
ţiul Petroşani —Corvinul Hunedoara dinainte că acest capitol este re
un număr de 96 propuneri de zervat pentru amatorii de statis
măsuri tehnico-organizatorice.
1 -1 (1 -0 ) „Drumeţii veseli“ la Zlatna tici. Pentru aceştia mai avem o
Printre acestea pot fi amintite
PETROŞANI (de Ia subredac- Parcaş, care au alimentat înain acelea care privesc amenajarea cifră, una singură : 900. Aceasta
ţia noastră voluntară). Joi pe tarea, care a dat mult de lucru pe bandă rulantă a montajului
stadionul din Petroşani, în faţa adversarului. maşinii de cusut, amenajarea- Zilele trecute, in sala cămi de Hunedoara în luptele duse reprezintă numărul vagoanelor
a peste 1.500 de spectatori, s-a nului cultural din comuna împotriva turcilor între anii
desfăşurat întîlnirea amicală de In repriza a doua jocul de noului atelier pentru vopsirea Zlatna, cetăţenii din localitate 1442 — 1456 şi despre victorii de fier care au intrat in noua
fotbal între echipele Corvinul vine confuz, hunedorenii desfă- corpului şi picioarelor la ma le obfinute de ostile sale împo
Hunedoara şi Jiul Petroşani. Cu şurînd un joc la grămadă. Ega- şina de cusut, punerea in func au asistat la un concurs „Dru triva armqtelor imperiului oto oţelărie.
toate că terenul a fost umed, Iarea s-a produs în minutul 73. ţiune a maşinilor de format şi meţii veseli", organizat de con man.
Tetea (Hunedoara) trimite o altele. Demn de remarcat este ducerea şcolii medii din locali MIRCEA NEAGU
cele două echipe au prestat un minge peste Panait, lui Huzum, faptul că toate propunerile fă tate, între clasele IX şi X, pe Părinţii elevilor, prezenţi la a-
care marchează peste portar: cute au fost incluse in contrac tem a : „Pe urmele lui Ioan Gor- cest concurs, au plecat satisfă „PARADA MODEL
joc frumos. 1-1. tul colectiv. vin de Hunedoara". Cei peste cuţi văzînd că fiii lor, datorită
400 de spectatori prezenţi la In zilele trecute, in sala Tea pe cei prezenţi.
Prima repriză s-a terminat cu Formaţiile: JIUL: Crî'mic — Pentru îmbunătăţirea condiţii concurs, au aplaudat cu căldu preocupării profesorilor, în trului de stat din Petroşani, co
scorul de 1-0 in favoarea gaz Romoşan, Panait, Tîrnăveanu — ră pe elevii Lucia Caragea, frunte cu tov. Traian Pătrăş- operativele „îmbrăcămintea" Ti Faptul că la „Parada modei"
Cosmoc, Farcaş II —¦ (Cornea- lor social-culturale, din cele 90 Mnria Bîrsan, Mircea Cîmpean, canu, şi-au însuşit temeinice cu mişoara şi „Artex“ Arad, nu
delor. Golul a fost marcat în nu) — 7îbea, Florea, Ciurdă- propuneri făcute de muncitorii Silvia Cobusneanu, Margareta noştinţe despre istoricul regiu au participat peste 1.500 specta
rescu, Gabor şi Sima. uzinei, au fost acceptate si in Dimitriu şi Simian Scheau, care nii noastre. organizat „Parada modei" pe
rrhiutul 23, cind Florea a reuşit cluse in contractul colectiv un anul 1958. tori, oglindeşte creşterea calita
CORVIN : Niculescu (Nebe- număr de 66. Pot fi amintite au dat răspunsuri concrete la Acest concurs a constituit atît
să străpungă apărarea corviniş- la) — Coiciu, Panait II, Calo cele care se referă la începerea întrebările puse de profesorul pentru publicul spectator, cît şi In cele trei zile cit a ţinut tivă a producţiei celor 2 coope
tă (Gfelc) — Şerban (Tătar construcţiei unui club muncii fi examinator, tov. Roman Pop. pentru elevii şcolii medii din „Parada modei", s-au prezentat
tilor, în urma căreia Ghibea a III) Balint — SîrBu, (Voines- resc,, terminarea amenajării sta localitate o lecţie minunată des pe manechine vii, diferite costu rative, care au colaborat la cre
înscris. în general, în prima re dionului sportiv, amenajarea In răspunsurile lor, concu pre gloria veacurilor trecute ale me : antice, medievale, moderne
cu), Zapis, Nagy, (Manta) Hu unui parc al fruntaşilor, ame renţii au citat date din ircaii .1 Hunedoarei şi măreţia vremuri şi in special cele pentru anul area costumelor prezentate.
priză meciul a avut loc cu ac istoric-social al regiunii Hune lor noastre. 1958.
ţiuni rapide; localnicii au des zum. doara şi au vorbit despre măies Succesul de care s-a bucurat
D. GĂINARII Dintre modele, au plăcut foarte
făşurat un joc mai legat, în mult acelea bazate pe folclor, ale „Parada modei" de la Teatrul de
căror motive au impresionat
stat „Valea Jiului" din Petro
şani, a contribuit din plin la e-
ducarea gustului de frumos al
participanţilor.
special mijlocaşii Cosmoc şi I. ZAMORA najarea a trei case de odihnă tria conducătorului de oşti Ioan B. DORIN
corespondent -W'1 corespondent
o OO O «
a Birmaniei e UNIUNEA BIRMANA e bogat în petrol, wolfram, ni mania a refuzat să participe la
destul de zbuciu chel, cobalt, plumb, zinc, cosi blocul agresiv S.E.A.T.O., a fost
mată şi din se In legătură cu vizita pe care tovarăşii Chivu Stoica, pre urma unei îndelungate şi eroice tor, cupru. iniţiatoare a istoricei conferinţe
colul al XVII- şedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Ro- lupte de eliberare naţională, de la Bandung, iar în prezent
lea îşi fac apa mine, Emil Bodnăraş, vicepreşe dinte al Consiliului ide Miniştri, Birmania îşi proclamă adevăra Ca poziţie, Uniunea Birmană poporul birmanez se pronunţă
riţia în această şi Avram Bunaciu, ministrul Afacerilor Externe, o vor face ta independenţă, ieşind din com e situată în Asia de sud-est pe cu hotărîre pentru interzicerea
regiune primii în Uniunea Birmană, mai mulţi cititori ai ziarului nostru ne-au ponenţa imperiului britanic. La o suprafaţă de 677.000 km. p. armelor nucleare, pentru o con
englezi. Ei ob cerut să publicăm un documentar despre această ţară. Atît a- 18 februarie 1918 are loc un (de două ori mai mare ca teri
ţin în scurtă vre cestora cît şi altor cititori care ar dori să cunoască mai multe schimb de note între U.R.S.S. şi toriul Angliei) şi are o populaţie ferinţă la nilvel înalt a şefilor
me anumite pri dale despre Uniunea Birmană le răspundem prin materialul de Birmania privind stabilirea re de aproximativ 20 milioane l<>- de guverne din Est şi Vest.
vilegii în exploa faţă. laţiilor diplomatice, iar la 17 de cuitoii. Capitala ţării e oraşul
tarea bogăţiilor cembrie 1949 Uniunea Birmană Rangoon, important centru al Uniunea Birmană întreţine
ţării şi reuşesc portanţă, în preajma celui de-al Englezii, care abia au aştep stabileşte relaţii diplomatice şi transporturilor şi nod de cale strînse relaţii de prietenie atît
chiar să-şi insta doilea război mondial, în Bir tat să plece japonezii, încep du cu R. P. Chineză. Ca stat care ferată. Principalele oraşe ale ţă
leze în capitala mania începe o puternică miş pă terminarea celui de-a! doi şi-a cucerit independenţa, la 19 rii sînt Maudalay, Moulmein, cu Uniunea Sovietică şi Repu
ţării un repre care de eliberare naţională care lea război mondial tratative cu aprilie 1948 Birmania e primită Lasio. blica Populară Chineză cît şi cu
zentant perma- cunoaşte un mare avînt în urma conducătorii politici din Birma în Organizaţia Naţiunilor Uni celelalte ţări de democraţie
victoriei istorice a Marii Revo nia pentru a fi repuşi în vechile te. Deşi tînără, Uniunea Birma populară. O strînsă şi frăţească
.nt. Cum aces luţii Socialiste din Octombrie. lor „drepturi". Fi pretindeau ca nă s-a afirmat pe plan mondial prietenie leagă popoarele bir
ta nu şi-a atins In anul 1930 are loc în Birma pînă în anul 1918 Birmania să Ca formă de guvernămînt, ca un stat iubitor de pace. Bir
scopurile propu nia o mare luptă de masă îm fie condusă de un guvern mili Birmania este astăzi o republică man si romîn.
se prin metode potriva englezilor care, în urma tar, iar după 1948 să devină — Uniunea Birmană — în care
paşnice, englezii unei trădări, e înfrîntă. Totuşi, dominion. F'ireşte, a avut de puterea legislativă este exerci CONST. MACOVE1
recurg la „sfînta în urma intensificării mişcării spus un cuvînt greu şi poporul tată de un parlament format din
Primele mărturii istorice des de eliberare naţională, englezii birman, care a obligat pe en două Camere. Ca preşedinte ai IN CLIŞEU: Copii jucîndu-se pe o stradă din Rangoon.
pre Birmania de astăzi (Uni forţă”. In urma au fost nevoiţi să revizuiască glezi să renunţe la pretenţiile Republicii e U Win Maung, iar
unea Birmană, cum este denu statutul de stăpînire a Birma lor. Lupta de eliberare se inten ca preşedinte ai Consiliului de
mită oficial) le găsim prin se războaielor pur niei, acordînd unele concesii ne sifică din nou. Miniştri *— U Nu.
colul al X!-lea. Istoria aminteş însemnate.
te că pe teritoriul Uniunii Bir- tate în anii 1825, La 23 septembrie 1946 în în In cei zece ani care au tre
mane de astăzi se aflau în se Cei mai buni fii ai Birmaniei treaga ţară are Ioc o mare grevă cut de la obţinerea independen
colul n! Xl-lea mai muite voivo 1853 şi 1855, Ma continuă însă Iu a. Mişcarea generală. In noiembrie 1947 în ţei ţării, harnicul popor birman
date (provincii). In dorinţa de anticolonialistă se intensifică. cepe în Birmania o puternică a dus o luptă intensă pentru a
a face faţă atacurilor din afară, rea Britanie pu Au loc numeroase greve, de- mişcare antiengieză condusă de învinge rămăşiţele trecutului,
aceste provincii s-au unit ulte îr nstraţii de masă, mitinguri de comunişti. Sub presiunea avîn- pentru o reformă agrară în a-
rior intr-un stat unic, dar, sub ne stăpînire de protest împotriva englezilor. In tului mişcării naţionale de eli vantajui ţărănimii muncitoare,
acţiunea directă a duşmanilor, timpul celui de-al doilea război berare, în amil 1947 Anglia este pentru dezvoltarea economică şi
aceste provincii sînt din nou fă plină pe întreg mondial, cind Birmania a fost nevoită să semneze un acord
râmiţate. ocupată de japonezi, lupta pa cu Birmania prin care i se re culturală a ţării. Şi rănile lăsate
teritoriul ţării, trioţilor birmani creşte în inten cunoaşte independenţa. Date de colonialişti au fost grele.
Istoria ^cestor provincii, 'deci sitate. In anul 1943 ia fiinţă fiind însă clauzele acestuia,
Birmania deve partidul comunist, care e ne printre care folosirea aerodro Economia ţării e slab dezvol
nind de fapt o colonie engleză. murilor ţării de către trupele en tată. Peste 70 la sută clin popu
voit să lupte în ilegalitate şi gleze, poziţiile cheie pe care le laţie se ocupă cu agricultura.
Cum era şi firesc, colonialiş tot în acest an organizaţiile anti- ocupau monopolurile engleze şi
tii englezi încep o exploatare sis Principala bogăţie a ţării o for
tematică şi crîncenă a popu jăponeze se grupează în „Liga altele, independenţa ţării era, fi mează orezul, Birmania fiind cu
laţiei băştinaşe, obligînd-o să antifascistă populară de elibera reşte, formală. noscută şi sub denumirea de
cultive doar orez. Cit priveşte re", care luptă deschis împo „ceaşca de orez" a Asiei. In
alte obiective economice, acestea triva colonialismului. De-abia la 4 ianuarie 1948, în dustria e însă ca şi inexistentă.
au fost construite doar în func Cît priveşte bogUiile subsolu
ţie de nevoile englezilor (căi fe
rate şi uzine pentru transporta lui, teritoriul Uniunii Birmnnc
rea şi prelucrarea unor materii
prime de importanţă pentru An
glia).
Poporul birman n-a privit în
să pasiv soarta sa. După o se
rie de acţiuni de mai mică im-
