Page 74 - 1958-03
P. 74
Pag, BaăB !d r u m u l s o c i a l i s m u l u i
Fr 1016
Declaraţia tovarăşului GHIVIIST0IG9
conferinţa de presă de la C a H a
(Urmare din pag. l-a ) înfăptuirea acestor obiective, participe la o conferinţă pre
noi sprijinim propunerile cu pri gătitoare a miniştrilor de Ex
vire la încheierea unui acord terne in vederea stabilirii ordi-
de neagresiune intre statele nei de zi şi a componenţei parti
şr să-şi dezvolte o industrie pro membre ale blocului nord-a- cipanţilor la conferinţa şefilor
prie, sâ păşească mereu înainte tla-ntic şi ale Tratatului de la de guverne. Vreau să subliniez
pe calea progresului, spre satis Varşovia, precum şi propuneri
facţia tuturor prietenilor sinceri le cu privire la reducerea efec totodată importanţa deosebită a PRAGA 22 (Agerpres). — tură a crescut datorită existen PARIS 22 (Agerpres). — tru a apăra libertăţile democra
ai Indiei intre care se află poporul tivului trupelor străine staţionate asigurării pentru ambele con Ceteka anunţă: La 20 martie ţei' cooperativelor agricole uni tice şi a pedepsi pe acei care
romîn. Poporul indian înregis în ţări europene. ferinţe a unei componenţe e- in cadrul adunării activului lu ce, unde in acest scop este su Ziarul „rHumanite“ anunţă că pregătesc provocări fasciste.
chilibrate, care trebuie să fie crătorilor din agricultură din ficient să se folosească — in la Monlpellier a avut loc un
Dezvoltarea agriculturii Marele miting antifascisttrează succese de necontestat peŢara noastră este o adeptăstabilită pe bază de paritate.Olomouc a luat cuvînlul Vi-condiţiile unei bune organizări amare miting antifascist. Au parParticipanţii la miting au a-
credincioasă a dezvoltării schim La reuşita unei intîlniri la ni liam Siroky, preşedintele gu muncii — mijloacele tehnice e- ticipai muncitori, funcţionari, doptat în unanimitate o rezolu
această cale. In numele guver burilor economice internaţiona vel înalt o contribuţie de sea vernului Republicii Cehoslovace. xistente. reprezentanţi ai diferitelor parti ţie în care subliniază că sînt ga
le şi se pronunţă împotriva mă pot aduce şi ţări care nu fac El a declarat că importantul a- de politice, organizaţii sindica ta să-şi unească forţele pentru
în Cehoslovacianului şi al poporului romîn, îi jutor multilateral acordat de stat După aceea, V. Siroky s-a le, şi ai ailor organizaţii obş lupta împotriva uneltirilor fas
creării de bariere artificiale in parte din nici o grupare de sta agriculturii cehoslovace a exer ocupat de sarcinile urgente ale teşti. ciste şi previn că adevăraţii de
de la Montpellier (Franţa)dorim prosperitate şi noi şicalea acestor schimburi. Noi sînte. In această ordine de ideicitat o influenţă favorabilă nu asigurării materiale a cooperati mocraţi şi republicani din Fran
tem de părere că lărgirea co considerăm că participarea In numai asupra sporirii produc velor agricole unice. In această Cei care au luai cuvintul la ţa nu vor tolera aclivilatea e-
mari succese în munca sa con merţului internaţional constituie diei la o asemenea întîlnire ar ţiei agricole ci şi asupra creş ordine de idei el a enumerat miting au chemat Ia unirea for lementelor fasciste.
structivă. un important factor de apropie avea o însemnată influenţă po terii substanţiale a veniturilor introducerea unui regim de e- ţelor de stingă necesare pentru
şi a nivelului de trai al popu- conomii şi îmbunătăţirea cons a bara drumul fascismului, pen „Stimme des Friedens" aminteş
Noi cunoaştem că poporul şi aţiei, asupra întăririi şi lăr trucţiilor capitale precum şi fo te în legătură cu aceasta că o
guvernul Indiei sînt împotriva girii cooperativelor agricole u- losirea justă a obiectelor şi u- asemenea politică este promova
politicii de pe poziţii de forţă, nice. In prczcnl în întreaga ţară tilajelor existente pentru ne tă de cercurile conducătoare din
împotriva colonialismului şi a creşte iniţiativa în producţie a voile cooperativelor. R. F. Germană în ciuda faptului
agresiunii, că nutreşte devota membrilor cooperativelor agri că peste 80 la sută din populaţia
ment faţă de cauza păcii şi co cole unice, a lucrătorilor din Germaniei occidentale s-a pro
laborării internaţionale. Guver gospodăriile de stat şi staţiunile nunţat împotriva pregătirilor în
nul şi poporul romîn preţuiesc de maşini şi tractoare. Coopera vederea unui război atomic.
meritele şi rolul Indiei şi al tivele agricole unice al căror
domnului prim ministru Jawa- număr este în prezent de peste Săptămînalul subliniază că
harlal Nehru personal în pro 11.350 au fost create in aproape sarcina rezidă acum în a asigu
movarea pe scară largă a prin 80 la sută din satele ţării. ra dezvoltarea paşnică a Germa
cipiilor coexistenţei paşnice, în V. Siroky a subliniat că pro niei fără rachete atomice şi ar
apărarea păcii în Asia şi în lu senale de arme atomice.
ductivitatea muncii din agricul
îm potriva înarm ării atomiceme. Faptul că asemenea mari Din relatările presei rezultă
că în numeroase oraşe oamenii
puteri ale lumii ca Uniunea So muncii din R. F. Germană cer
să se organizeze printre mem
a Germaniei occidentalevietică. Republica Populară Chi brii sindicatelor vest-germane
un referendum pe tema mijloa
neză, India, precum şi alte sta celor de luptă împotriva înar
te iubitoare de pace îşi dedică mării atomice a armatei vest-
eforturile pentru a feri omeni germane. Paralel cu aceasta oa
rea de urgia unui nou război, menii muncii cer liderilor sindi
faptul că popoarele din loate ţă cali să treacă la acţiuni mai ac
rile lumii doresc pacea exercită tive în lupta pentru crearea u-
o influenţă pozitivă asupra nei zone denuclearizate în Euro
desfăşurării întregii vieţi in pa centrală. Asemenea revendi
ternaţionale. După cum se cări au prezentat printre alţii,
ştie, Romînia şi India sînt textiliştii grevişti din Braunsch-
situate la mari distanţe geo we'ig. ..........
re intre popoare, de întărire a zitivă asupra desfăşurării ei.
prieteniei dintre ele, un factor Guvernul romîn relevă necesi
de pace şi progres.
tatea ca la stabilirea ordinei de
Republica Populară Romină zi a conferinţei şelilor de gu
se pronunţă împotriva ameste verne să se înlăture orice pro
cului unor state străine in tre bleme care nu pot fi de compe
burile interne ale ţărilor din tenţa conferinţei, care ar atin
Orientul arab, sprijină dreptul ge suveranitatea şi independen
tuturor, popoarelor Asiei şi Afri ţa altor ţări şi ar constitui un
cii de a se dezvolta de sine stă amestec în treburile lor interne,
tător şi de a-şi soluţiona proble aceasta cu atît mai mult cu cit Preşedintele guvernului a de
clarat de asemenea că în con
mele proprii potrivit intereselor ingerinţele in afacerile interne diţiile din Cehoslovacia, staţiu
şi voinţei lor. Guvernul şi po ale altor state sînt cu toiul in nile de maşini şi tractoare îşi BERLIN 22 (Agerpres). _
vor menţine şi pe viitor rolul
porul nostru susţin cu căldură compatibile cu prevederile Cartei lor. Guvernul a luat toate mă Săptămînalul „Stimme des Fri-
surile pentru a aproviziona trep edens", organul comitetului ger
eforturile Republicii Democrate O.N.U. tat cooperativele agricole unice man al luptătorilor pentru pace
cu cele mai hune mijloace de din R.F. Germană, a publicat un
Vietnam pentru unificarea paş ~ Onoraţi domni! mecanizare necesare în munca articol în care cere oamenilor
nică a ţării în spiritul acordului lor de zi cu zi. muncii vest-germani să nu
de la Geneva, ca şi pro Aşa cum reiese şi din decla admită înfăptuirea planurilor
punerea Republicii Populare De raţia comună semnată la Delhi, înarmării atomice a Germaniei
mocrate Coreene pentru resta intre Republica Populară Ro occidentale. In articol se subli
bilirea unităţii naţionale a po mină şi India există o colabo
porului coreean. Retragerea vo rare crescîndă în domeniul e-
luntarilor chinezi din Coreea de conomic, tehnico-ştiinţific şi
grafice una de alta, ele se dez nord, ca urmare a iniţiativei cultural. Noi sîntem bucuroşi niază printre altele : ,,Soarta
Vizita delegaţiei de partidvoltă în condiţii istorice deose chino-coreene, are o mare în că în cadrul acestei colaborări, unei hotărîri cu privire la înar
bite şi au orinduiri sociale di semnătate pentru slăbirea în desfăşurată pe bază de deplină marea atomică a Republicii Fe
şi guvernamentale a R. P. Ungareferite. Aceasta insă nu le poate
derale depinde de noi... Se înţe
împiedica să stabilească relaţii
cordării din Extremul Orient şi egalitate in drepturi şi avantaje lege de la sine că dreptul de
este salutată şi în declaraţia reciproce, se efectuează un fruc
de încredere şi colaborare între
a lua această hotărîre nu poate
in R. D. Germanăele, relaţii prieteneşti, în spiri
tul coexistenţei paşnice, bazate
pe neamestecul în treburile in
terne ale celuilalt, pe deplina e-
galitate în drepturi, lată o rea
litate însufleţitoare, o mărturie
clară a caracterului constructiv
al coexistenţei paşnice, oglindi
tă de altfel cu tărie în declara
ţia comună romîno-indiană, sem
nată la Delhi.
comună romîno-indiană. tuos schimb de bunuri materia BERLIN 22 (Agerpres). — în oraşul Sulik. Intr-una din şi nu trebuie să fie transmis gu
le şi de experienţă, ceea ce con La 21 martie delegaţia de partid pieţele centrale ale oraşului a vernului şi parlamentului deoa
Totodată, Romînia îşi aduce tribuie la construcţia paşnică şi guvernamentală a R. P. Unga avut loc un miting al locuitori rece există indicii că guvernul
propria sa contribuţie la întă din ţările noastre. Nu încape re în frunte cu F. Munnich, pre lor la care au luat cuvintul O. ar intenţiona să facă uz de toa
rirea păcii şi colaborării paş îndoială că după rezultatele rod şedintele guvernului revoluţionar Grotewohl, primul ministru al te mijloacele pentru ca — în
nice intre state. O incontesta nice ale convorbirilor purtate muncitoresc ţărănesc ungar, care R. D. Germane, şi F. Munnich. ciuda voinţei populaţiei — să
bilă manifestare a politicii de la Delhi, prietenia şi colabora vizitează R. D. Germană a sosit înfăptuiască politica înarmării".
pace şi colaborare a statului rea între cele două ţări se vor
nostru o constituie iniţiativa şi dezvolta şi mai mult potrivit
eforturile neobosite ale guver inteTselor ambelor pop'oare, in
nului romîn în vederea îmbună tereselor păcii şi colaborării in
tăţirii relaţiilor cu ţările din ternaţionale.
sud-estul Europei, a dezvoltării
Noi ne exprimăm deplina sa
A V ÎN T U L INtisfacţie pentru faptul că discu
unor relaţii prieteneşti şi a unei înainte de a încheia, aş dori
largi colaborări a ‘‘ţărilor din Să folosesc acest prilej pentru
ţiile sincere şi prieteneşti pe care Balcani, care au numeroase in a exprima încă odată, prin in
le-am purtat cu excelenţa_ sa termediul dvs., al presei, gu
domnul Jawaharlal Nehru şi cu terese comune. Noi vom conti vernului indian, autorităţilor PEKIN 22 (Agerpres). — ciment — cu 19,2 la sută mai Politica guvernului R.P. Chi La Miinchcn a avui loc la 20
alte personalităţi politice indie nua şi pe viitor să depunem statelor indiene pe care le-am China Nouă anunţă : Anul aces mult decît în anul trecut, în loc neze de industrializare rapidă martie o demonstraţie a feme
ne au fost încununate de rezul străduinţe pentru înfăptuirea a- vizitat, precum şi populaţiei, ta volumul producţiei industri de 7.636.000 tone, cît era pre a ţării constă în construirea ilor care s-a desfăşurat sub lo
tate rodnice. Animaţi deopotrivă cestor ţeluri pe care le conside mulţumirile noastre cele mai ale în China va creşte probabil văzut. concomitentă de întreprinderi zinca luptei împotriva primejdi
de dorinţa de a-şi aduce contri răm pe deplin corespunzătoare vii pentru primirea prietenească cu 33 la sută în comparaţie cu industriale mari, mijlocii şi ei unui război atomic, împotri
buţia la însănătoşirea atmosfe intereselor popoarelor din ţă ce ne-au făcut-o şi atenţia ce anul trecut şi nu cu 14,6 la sută Noile planuri au fost elabora mici. Sprijinirea pe masele va înzestrării Bundeswehrului
rei internaţionale, reprezentanţii rile balcanice. cum s-a prevăzut la sesiunea te în cadrul mişcării care s-a populare este principiul de bază cu arma nucleară.
guvernelor romîn şi indian au ne-au acordat-o în timpul vizi Adunării Reprezentanţilor popu desfăşurat în întreaga ţară pen în dezvoltarea industriei. Dato
stabilit lesne o identitate de ve Declaraţia romîno-indiană tei în India. De asemenea, ţin lari d'in întreaga Chină, acum tru reglementarea stilului de rită succeselor obţinute în in LONDRA 22 (Agerpres). —
deri în probleme principale ale semnată la Delhi exprimă punc să vă aduc mulţumiri şi dvs. aproape o lună de zile. muncă, care urmăreşte în pre dustrializare in perioada primu La 21 martie un grup de depu
vieţii internaţionale. tul de vedere al celor două pentru atenţia ce aţi vădit-o zent combaterea risipei şi con taţi laburişti au depus o moţi
părţi că problemele internaţio faţă de vizita noastră, exprimin- Noile calcule se bazează pe servatorismului. Un stimulent lui cincinal, datorită drepturilor une în Camera Comunelor în
In cadrul convorbirilor de la nale pot li .rezolvate în mod sa du-vă totodată urarea să obţi ştirile sosite din toate colţurile pentru muncitori l-au constituit care protestează împotriva pla
Delhi s-a acordat atenţie pro tisfăcător numai pe calea tra neţi rezultate cit mai bune in ţării cu privire la angajamente uriaşele succese obţinute de ţă mai largi acordate autorităţilor nurilor occidentale de înarmare
blemei dezarmării. A pune capăt tativelor, a negocierilor care să slujirea adevărului şi populari le sporite luate de muncitori rani în lupta lor pentru mări a Germaniei occidentale cu arma
cursei înarmărilor care secătu- ducă la găsirea de soluţii ac zarea ideilor nobile ale păcii locale şi datorită măririi fondu atomică. Printre semnatarii mo
ieşte resursele materiale, iroseş ceptabile părţilor şi care să asi şi prieteniei intre popoare. ţiunii se numără cunoscuţi lideri
gure Înţelegerea între ele. lată
te munca oamenilor şi sporeşte de ce 'in declaraţia romîno-india după discutarea planului de rea producţiei agricole. Din oc lui social al cooperativelor agri ai partidului laburist, printre
primejdia de război reprezintă o stat.
sarcină imperioasă a timpuri nă au fost salutate propunerile La sfirşitu! declaraţiei preşe tombrie anul trecut ţăranii au cole, această politică este trans care Richard Crossman, mem
lor noastre. Noi sîntem ferm pen cu privire la o întîlnire la ni dintelui Consiliului de Miniştri Drept urmare stalul va primi mărit suprafeţele terenurilor iri pusă in viaţă repede şi cu suc bru al Comitetului executiv al
tru încetarea imediată a experi vel Înalt, propuneri sprijinite cu al Republicii Populare Romîne, un venit suplimentar de cîteva gate cu 14,4 milioane hectare, ces. partidului, John Dugdale şi
enţelor cu arme nucleare, pentru tovarăşul Chivu Stoica, ziariştii miliarde iuani. Aceasta deschide iar în prezent ei asaltează lite Frank Beswick, foşti miniştri.
interzicerea folosirii lor, pentru căldură de cercuri iot mai largi prezenţi au pus numeroase în perspective strălucite pentru ex ralmente întreprinderile industri
înfăptuirea dezarmării. Ca stat din întreaga lume. In ceea ce trebări în legătură cu colabora tinderea construcţiilor capitale ale cu comenzi pentru un mare 24 Şl 25 MARTIE 1958
european, ţara noastră acordă o 11 priveşte, guvernul romîn s-a rea economică dintre Romînia şi în industrie şi pentru dezvolta
deosebită atenţie problemelor declarat şi înainte pentru înfăp- India, în legătură cu ajutorarea rea agriculturii. număr de pompe de apă şi alte SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
legate de asigurarea păcii şi se luirea propunerii Uniunii So Indiei în dezvoltarea industriei mijloace tehnice agricole. In
curităţii in Europa. Considerăm vietice c.u privire la convocarea sale petrolifere. O serie de în Potrivit calculelor făcute pe decurs de două săptămîni, care DEVA: Inlr-un ceas b un ; PETRO BARD MARE : Jertfa supremă ; ILIA :
că înfăptuirea propunerii guver unei conferinţe Est-Vest la cel trebări s-au referii la probleme baza angajamentelor sporite a- s-au scurs de la fabricarea la ŞANI : Floarea de piatra ) Vînătoarea Don Quichottc; ZLATNA : Din nou
nului polonez cu privire la cre internaţionale, ca de pildă pro nul acesta în China se vor pro Şanhai a primului tractor uni tragică; ALBA IULIA : Sciuscia i
area unei zone denuclearizate mai Înalt nivel. Conducătorii blema conferinţei la nivel înalt duce : 7 milioane tone oţel — versal mic, uzinele din Şanhai ORAŞT1E : Corabia viselor; SEBEŞ : împreună i T E IU Ş : Echipajul vasului
cu 32 la sută mai mult decît a- au primit aproape 5.000 de co Fum în pădure; BR A D : împotriva Nadejda j APOLDU DE S D S : Pro
statului romîn s-au pronunţat nul trecut, în loc de 6.248.000 menzi pentru aceste maşini. A- tuturor; HAŢEG: Jocul cu viaţa; logul; SIMERIA: Taifun la Naga-
tone, cit era prevăzut iniţial ; ceasta a determinat întreprinde sa k i; LONEA : Ora H.
în repetate rînduri in favoarea 168 de milioane tone cărbune — rile din Şanhai să-şi revizuiască
în centrul Europei ar aduce un unei asttel de conferinţe. Gu şi poziţia Romîniei faţă de par aproximativ cu 30 la sută mai planurile, deoarece iniţial ele
ajîort însemnat la atingerea a- vernul Republicii Populare Ro- ticiparea la această conferinţă prevedeau să producă anul a-
cestui obiectiv. Noi sîntem îm mine, care îşi aduce contribuţia a ţărilor mici cit şi la stadiul mult decît anul trecut, în loc de cesla numai 600-800 de aseme
potriva politicii de blocuri şi a la promovarea principiilor co actual al propunerilor romîne 150.720.000 tone cit era prevă nea tractoare.
bazelor militare pe teritoriile
altor state, sîntem pentru înlocui existenţei paşnice şi la dezvolta cu privire la o conferinţă bal zut ; 24,6 miliarde kwh de ener Un rof deosebit de important S ELECŢIUNI DIN PRO GRAMU L DE RADIO :
rea grupărilor militare existente rea colaborării internaţionale, canică. După ce a răspuns la în creşterea entuziasmului mun
printr-un sistem de securitate co întrebări, tovarăşul Chivu Stoi gie electrică — cu 28,6 la sulă LUNI 24 MARTIE 1958. Programul Muzică uşoară) 12,30 Melodii popu
este gata de a participa la con
ferinţa la nivel înalt şi va de
lectivă ,sîntem pentru retragerea pune toate eforturile în reali ca s-a întreţinut cordial cu zia mai mult decît anul trecut, în citorilor l-a a|vut chemarea Co 1 : 6,40 Jocuri populare romîneşti; lare romîneşti) 14,00 Muzică din o-
totală a trupelor străine dc pe zarea ţelurilor ei. De asemenea, riştii şi le-a urat succes in ac 7,03 Muzică uşoară ; 7,40 Muzică popu
teritoriile altor state. Pînă la guvernul romîn este gata să tivitatea lor. loc de 22,45 miliarde kwh, cit mitetului Central al Partidului lara romînească; 9,30 „Coleg, de pereie lui G liick; 14,45 Răsună dn-
era prevăzut; 9,18 milioane tone Comunist de a se ajunge din şcoala"; 12,27 Muzică uşoară; 13,05 tecul şi jocul pe întinsul patriei;
urmă sau de a se întrece în de 15.30 Muzică de estradă! 16,00 Din
curs de 15 ani sau ceva mai Orchestre dc muzică populară romî- cînteccle compozitorilor noştri) 17,30
C reşterea prefurilor şedinţa Comisiei m ilitare de arm istiţiu din Coreea nească; 14,00 Muzică de estradă; Ansambluri de tineret din lumea : în
în S.U.A. mult Anglia în ce priveşte pro 14,45 Melodii populare romîneşti; 15,45 treagă ; 18,25 Gîntă Ion Dacian; 19,20
PITENIAN 22 (Agerpres) rînd că problema amintită nu Fiind pusă în încurcătură dc ducţia celor mai importante ti Muzică uşoară; 16,45 Tineri inter Muzică uşoară; 20,15 Melodii popu
are legătură cu comisia milita cererea justă a părţii coreeano- puri de produse industriale. preţi de muzică uşoară; 18,20 Prin lare romîneşti executate la acordeon:
WASHINGTON 22 (Ager Presa coreeană a anunţat că la ră şi nu intră în competinţa sa. chineze partea americană a ce Muncitorii au răspuns cu căl sălile de concert ale Capitalei; 20,15 20.30 Muzică uşoară; 21,00 Seară de
pres). — Biroul de statistică 20 martie a avut loc la Panmin- rut în grabă închiderea şedinţei dură la această chemare. Muzică uşoară romîneascâ; 21,00 concert E nescu: 21.30 „Părinţi şi co-
de pe lîngă Ministerul Muncii cijon o şedinţă a comisiei mii i- Kan San Ho a arătat în conti comisiei. Concert de muzică populară romîneas- „pii"; 21,45 Cînlă Ioana Radu ; 22,30
al Statelor Unite a anunţat la tare de armistiţiu din Coreea. nuare că pentru autorităţile sud- O particularitate distinctivă c ă ; 21,30 Muzică din operete romî .Muzică de estradă : 23,15 Muzică sim
Partea americană a cerut în ca coreene ar fi mai indicat să ducă Presa arată că după armisti în noua situaţie este dezvoltarea neşti | 23,15 Concert de noapte. Pro fonică. Programul 11: 14,03 Muzică
21 martie că indicele preţurilor drul acestei şedinţe înapoierea tratative în această problemă di ţiu partea coreeano-chineză a re intensă a industriei locale. Nu gramul I I : 14,03 Aîelodii populare ro populară romînească; 15,45 Muzică
a crescut din nou în a doua ju prin intermediul comisiei milita rect cu autorităţile corespunză mis părţii americane proteste meroase provincii proiectează să mîneşti ; 15,00 Muzică uşoară; 15,30 populară romînească; 17,00 Concert
toare ale R. P. D. Coreene. în legătură cu 15 incidente le Muzică populară romînească: 16,20 pentru co p ii; 17,30 „Legendele Olim-
mătate a lunii februarie. Luînd re de armistiţiu a avionului a- gate de atacuri, crime, furturi mărească anul acesta volumul Sfaturi gospodăreşti ; 16,45 Din cin- pului": Afrndita; 18.05 Prin sălile
Kan San Ho a cerut apoi re tecele popoarelor; 18,05 Concert de de concert ale Capitalei: 18,25 Muzi
cifra 100 ca termen de compa parţinînd companiei de ajviaţie patrierea imediată de către par şi răpirea de către partea ame producţiei industriei locale de estradă) 19,00 Teatru la microfon:
sud-coreene care a trecut la 16 tea americană a cetăţenilor
raţie pentru media preţurilor în februarie în R.P.D.Coreeană, pre R.P.D. Coreene răpiţi după ar ricană a unor locuitori paşnici, 1,5 ori în comparaţie cu anul că populară; 19,00 Muzică uşoară:
mistiţiu pe baza listei înaintate „Cadavrul viu" de Lev Tolstoi;
perioada anilor 1947-1949, în a cum şi a încărcâîurii care se anterior. Conducătorul părţii din Coreea de nord. In timpul trecut. Autorităţile judeţene şi
doua perioadă a lunii februarie găsea pe bordul acestui avion. 22,15 Muzică de estradă; 22,45 Me 20.30 Cîntă Măriuca M aladie; 21,45
acestor incidente partea ameri cooperativele agricole constru
din acest an indicele preţurilor Generalul maior Kan San Ho, lodii populare romîneşti. Muzică distractivă; 23,15 Concert de
iesc un mare număr de mici u-
a fost de 122,5. Şeful biroului delegatul principal al părţii co- coreeano-chineze a cerut părţii a-
mericane să dea explicaţii în le zine şi mine ieftine.
gătură cu motivele pentru care
de statistică Ewan Clagle, a reeano-chineze în comisia milita nu permite repatrierea cetăţeni cană a luat cu forţa în sud 173 După indicaţia comitetului e- MARŢI 25 MARTIE 1958. Programul ncapte.
lor R. P. D. Coreene luaţi cu de cetăţeni ai R.P.D. Coreene conomic de stat, ministerele in 1 : 5,10 Muzică uşoară; 6,15 Jocuri
declarat că sînt puţine speranţe ră de armistiţiu, a respins cu foila în sud. .. a căror lista însoţită de cererea dustriale centrale elaborează populare romîneşti: 6,45 „Clubul cu BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00:
de a fi repatriaţi a fost prezen pentru ele 132 de proiecte tip de rioşilor" i 7,40 Muzică distractivă) 7,00: 11,00) 13,00: 15,00; 17,00; 19,00;
ca costul vieţii să scadă în vii- hotărîre această cerere lipsită de tată anterior, părţii americane. asemenea întreprinderi1. 9.00 Muzică-din operete) 11,03 Gînlc- 20,00; 22,00; 23,52 (programul I), 14,00;
ce şi jocuri populare romîneşti) 11,30 16,09) 1800) 21,00; 23,00 (programul
oarele luni. temei a părţii americane, decla- II);
fi a ' mînislfa|ia *îaLK,ui 5tr* • 6 MaHie SE 9> Te,e,on: 188 -1 8 9 , Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii ( rale IM.T.R. or. 236.320 din 6 golembrie 1919. - Tiparul: ‘ întreprinderea Poligrafică „| Mai“ - DEVA.