Page 75 - 1958-03

Să pregătim temeinic
încheierea anului 'şcolar
li îm liiitil ii partid de ia sate
Peste puţin timp, în cercurile ţii
cursurile de partid de la sate vor a-
vea loc şedinţele de recapitulare a
materialului studiat în anul şcolar
1957-1958 şi convorbirile de încheiere.
Cu acest prilej, organizaţiile de par­
tid vor face un bilanţ al rezultatelor
obţinute în îmbogăţirea cunoştinţelor
politico-ideologice a membrilor de
partid, a candidaţilor şi a ţăranilor
muncitori din activul fără de partid,
din satele regiuni noastre.
In acest an şcolar, organele şi or­
ganizaţiile de partid s-au preocupat
în măsură mai mare de buna organi­
zare şi desfăşurare a învăţămîntului
de partid de la sate, de asigurarea
unui conţinut ideologic mai bogat.
Comitetele raionale de partid au re­
partizat instructori, secretari de comi­
tete comunale de partid şi alţi acti­
vişti bine pregătiţi, să facă expuneri
şi să conducă convorbirile din cercu­
rile şi cursurile de invăţămînt. In
cursul anului acesta propagandiştii au
fost mai bine pregătiţi ceea ce a con­
tribuit la înarmarea lor cu problemele
de bază ale învăţăturii marxist-leni-
niste, cu ounoaşterca politicii partidu­
lui nostru, a situaţiei internaţionale,
probleme de cultură generală etc.
In acest an de invăţămînt, organele
de partid au iniţiat diferite consfătu­
iri, schimburi de experienţă şi alte ac­
ţiuni, menite să generalizeze metodele
cele mai bune in conducerea învăţă-
mintului de partid. Comitetul raional
Sebeş, de pildă, a organizat la sediul
G.A.C. Miercurea un schimb de expe­
rienţă cu toţi propagandiştii cercurilor
de economie concretă din gospodăriile
agricole colective. Discuţiile purtate
în cadrul acestei şedinţe au fost deose­
bit de fructuoase, ele contribuind în
bună măsură la creşterea eficacităţii
propagandei de partid din aceste cer­
curi. As.emeuea acţiuni au fost orga­
nizate şi în raioanele Alba, Haţeg, liia.
Datorită unei munci mai organizate,
strîns legată de sarcinile practice ale
construcţiei socialiste în patria noas­
tră, a crescut conştiinţa politică a
cursanţilor şi nivelul lor de înţelegere
a politicii partidului nostru. Zeci şi
sute de ţărani muncitori aplică în vi­
aţă cele învăţate în cadrul învăţămîn­
tului de partid. De exemplu, în satul
Teiu din raionul llia, cursanţii au
muncit efectiv, pentru crearea noilor
întovărăşiri. Numai cursanta Aurelia
Romec, a lămurit 15 familii de ţărani
muncitori care s-au înscris în înto­
vărăşire. In sate şi comune ca Gîrbo-
va, Cunţa din raionul Sebeş, fghiu,
Vinţul de Jos din raionul Aibă, Sîn-
tandrei şi Bîrcea Mare din raionul
Hunedoara, Rîu Bărbat raionul Haţeg
şi altele, toţi cursanţii au intrat în
gospodării agricole colective şi în în­
tovărăşiri agricole.
Experienţa acestor organizaţii de
partid şi a propagandiştilor care au
condus învăţămintul în aceste sate tre­
buie să fie studiată atent şi generali­
zată Ia toate organizaţiile de bază.
Trebuie amintit totuşi că, deşi s-au
obţinut rezultate pozitive în învăfă-
mîntul de partid există încă organiza­
ţii de partid unde învăţămîntului de
partid nu i s-a acordat toată atenţia,
unde a lipsit în mare măsură contro­
lul şi îndrumarea de zi cu zi a cercu­
rilor şi cursurilor de invăţămînt politic.
In astfel de cercuri frecvenţa cursan­
ţilor a fost slabă, lecţiile sînt rămase
în urmă, iar materialul de studiu a
La subsecţia de neutrali- 1
;zare din cadrul sec/iei de de-'
Isulfurare, recent dală in func­
ţiu n e la Combinatul siderur'
Sic Hunedoara, lucrează ca\
operator chimist utem istul'
\Emil Birlea. Invingind greu-'
ţă file începutului, acest tînăr
a reuşit să-şi însuşească itC
•scurt timp meseria.
lat 6-1 in clişeu,
' manearind oasele de
-''W './W W' W
fost yisuşit în mod nesatisfăcător.
In răstimpul care a mai rămas, pînă
la dala încheierii învăţămîntului, comi­
tetele raionale de partid trebuie să ia
grabnice măsuri pentru a da un ajutor
mai calificat organizaţiilor de bază,
propagandiştilor şi cursanţilor în sco­
pul creării de condiţii optime pentru
încheierea cu succes a învăţămîntului
de partid în toate satele.
In această perioadă, membrii comi­
tetelor raionale, ai comitetelor comu­
nale de partid, activişti ai comitetelor
raionale de partid şi ai cabinetelor de
partid, propagandişti experimentaţi de
la oraşe, trebuie repartizaţi pe cercuri
şi cursuri pentru a îndruma îndeaproa­
pe propagandiştii şi cursanţii de la
sate, să participe ia recapitularea ma­
terialului şi la convorbirile de sfîrşit
de ari, să facă expuneri în faţa cursan­
ţilor, să organizeze consultaţii asupra
problemelor neclare sau insuficient în­
suşite.
Cabinetele de partid trebuie să fixeze
tematica pentru convorbirile de înche­
iere, să înarmeze propagandiştii cu
principalele probleme din materialul
studiat, să le acorde consultaţii şi să
le dea îndrumări metodice. In convor­
birile ce se vor ţine, propagandiştii să
pună accent pe discutarea problemelor
actuale ale situaţiei internaţionale, pe
dezbaterea conţinutului documentelor
consfătuirii de ia Moscova a partidelor
comuniste şi muncitoreşti, documente
de cea mai mare însemnătate pentru
dezvoltarea şi întărirea forţelor păcii şi plantarea de pomi decorativi.
socialismului din lumea întreagă.
Propagandiştii vor trebui îndrumaţi,
de asemenea să lămurească temeinic
în faţa cursanţilor, în cadrul şedinţe­
lor de recapitulare şi în convorbiri,
problemele privind învăţătura marxist-
leninistă despre alianţa dintre clasa
muncitoare ţu ţărănimea muncitoare,
despre partid ca forţă conducătoare în
statul democrat-popular, să discute
despre lupta de clasă în etapa actuală,
despre caracterul stalului popular, şi
altele.
Cursanţilor din G.A.C., întovărăşiri
şi din celelalte unităţi cooperatiste ale
agriculturii să li se explice în mod
documentat, necesitatea întăririi econo-
mico-organizatorice a unităţii socialiste
respective, astfel îneît, cursanţilor să
le fie clar că numai pe calea întări­
rii continue a gospodăriei colective sau
a întovărăşirii vor putea să-şi făureas­
că, o viaţă îmbelşugată şi în acelaşi
timp, — participînd cu posibilităţi spo­
rite la asigurarea fondului centralizat
de produse agricole al statului, să con­
tribuie la bunăstarea întregului popor
muncitor, la înflorirea patriei noaslre
dragi.
Propagandiştii să arate prin exemple
vii cursanţilor care îşi mai lucrează
încă individual pămîntul, că singura
calc care duce la un trai fericit este
calea agriculturii socialiste.
Problemele legate de campania a-
gricoiă de primăvară, desfăşurarea bă­
tăliei pentru o producţie sporită de
produse agricole la ha, importanţa
contractării cu statui a unor cantităţi
sporite de produse agricole, şi alte
tetne, vor trebui să constituie obiectul
unor largi discuţii în fiecare cerc sau
curs.
Este recomandabil, ca şedinţele pen­
tru recapitularea materialului să aibă
loc in perioada 1-15 aprilie, astfel în-
(Continuare In oag 3-a)
TURNEUL
Teatrului de stat
din Petroşani
Intre 22 martie şi 30 aprilie
1958, Teatrul de Stat „Valea
Jiului'1 din Petroşani, între­
prinde un turneu in iară cu
piesele: „Afaceriştii" de Tudor
Şoimani şi „Colivia cu sticleţi"
de Lascăr Sebastian şi Silviu
Georgescu.
Anul X Nr. 1017
Săptămîna Mondială
a Tineretului
In cadrul „SAptănunii Mondiale a Tineretului", ziua de 23
martie a fost declarată ziua muncii voluntare. In această zi,
5tineretul regiunii noastre a prestat numeroase munci voluntare
contribuind la înfrumuseţarea oraşelor şi satelor. Realizările
obţinute in această- zi 'sint o dovadă grăitoare a hotăririi tine­
retului hunedorean de a-şi respecta angajamentele
cadrul acestei acţiuni.
i Colectiviştii şi ţăranii mun­
La Hunedoara
Nu numai in oraş, dar şi in
restul comunelor din raion pes­
te 8.000 de tineri au prestat un
număr de 27.900 ore muncă vo­
luntară. Numai in oraşul Hu­
nedoara tinerii au săpat in a-
ceastă zi 5.020 gropi pentru
In afară de aceasta s-au ame­
najat numeroase ronduri de
flori şi spaţii verzi, iar tinerii doara, Uzina „Victoria" — Că­
i'M tabere au muncit cu entu­
ziasm la curăţirea şi amenaja­
rea taberelor lor.
In centrele de comune cum
In raionul O răştie
Numai in oraşul Orăştie, pes- zi 43 ha. de păşune ce aparţine fioarea-soarelui, 20 ha. legume
le 60 de tineri au prestat 300 lotului zoopastoral.
ore de muncă voluntară. In a-
cest timp, ei au cărat 10,50 m.c.
pietriş pe străzile mărginaşe ale
oraşului, şi au stivuit 40 m.c. de
scindară la fabrica de cherestea
„11 Iunie". La Cugir, peste 150
de tineri au prestat un număr
de 500 ore de muncă voluntară
la amenajarea rondurilor de
fiori din oraş, cit şi din incinta
întreprinderilor din localitate.
Tinerii de la Fabrica chimică
au colectat şi ei in ziua muncii
voluntare 6.000 kg. de fier vechi. desc posibilităţile pe care le au colectiviştilor la lucru ne va
La sate, in cadrul celor 1.000
ore de muncă voluntară, aproa­
pe 300 de tineri au văruit pomi,
au curăţat şi amenajai drumuri
etc. Numai «tinerii din satul Din­
eu Mare au curăţat in această
In raionul llia
şi oraşul D e v a
Cei peste 450 de iineri din
raionul llia şi oraşul Deva au
reparat 3,400 km. drumuri pe
care au cărat in total 25 căruţe
de pietriş. Tinerii din comuna
Dobra au prestat muncă volun­
tară la amenajarea parcului
din localitate şi a căminului
cultural. Asemenea acţiuni au
fost întreprinse şi in comunele
Burjuc, Leşnic, Certej şi altele.
In oraşul Deva, numeroşi ti­
neri au muncit cu entuziasm la
curăţirea terenului viran din
faţa stadionului nou şi la ame­
najarea aleelor de pe cetatea
Devii şi din parcul „Filimon
Sîrbu".
PP.OLETARI DIN fO ATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
Citiţi în p a g in a IV-a
® Sosirea la Hanoi a tovară­
şilor Chivu Stoica, Emil Bodnă-
raş şi Avram Bunaciu.
Marti 25 martie 1958 * Vizita delegaţiei de partid
şi guvernamentale a R. P. Un­
gare în R. D. Germană.
0 Plenara C. C. al Partidului
Popular Revoluţionar Mongol.
a S. U. A. înarmează pe re­
belii din indonezia.
4 pagini 20 bani
PENTRU FONDUL Încă puţin şi piesa din
CENTRALIZAT marmură va fi gata. Cio­
AL S T A T U L U I plitorul lutiu Reinholt, de
la întreprinderea .,Bampn¦
* 110.000 kg. grîu toc" din Deva, dă lucrări
multe şi. de bună calitate,
* 80.000 kg . porum b depăşind norma• in medi i
cu 40—45 ta sută.
* 30.000 kg. cartofi
* 48 ha sfeclă de zahăr In clişeu : Iuliu Reinholt
* 15 ha. floarea soa­ luorîn.d cu multă migală.
relui *20 ha. leg u ­
luate în me şi zarzavaturi.
citori din comuna Sîntandrei, ra­
ionul Hunedoara, comună com­
sînt, Peştiş, Strei Singeorgiu, plect cooperativizată, îndrumaţi
Băcia, şi altele, s-au amenajat de comitetul comunal de partid
cinci terenur5 de volei şi s-au şi de,către comitetul executiv
curăţat 5.450 rn 1. de şanţuri, iar al sfatului popular comunal au
2.755 pomi au fost curăţaţi de inţeles necesitatea de 'a-şi adu­
uscături .şi văruiţi. ce contribuţia lor la formarea
fondului centralizat ai statului
Tinerii din întreprinderile contracţind astfel mari cantităţi
mari ale raionului, cum sint de cereale şi alte produse agri­
Combinatul siderurgic Hune­ cole.
lări, minele din Gheiar şi Teliuc Pină in prezent, pe întreaga
şi altele, pe lingă înfrumuse­ comună, s-au contractat 110.000
ţarea acestor întreprinderi au kg. grîu, 80.000 kg. porumb,
coiedat in ziua de duminică 10 30.000 kg. cartofi, 48 hectare
tone de. fier vechi. sfeclă «de zahăr,. 15 hectare
i «I: î
şi zarzavaturi etc.
X^CXKXJOCXXXJOOOOOCX^COOOOOOOOOOOCXJOOOOOOOCXdOOCr oa
Obiectivele propuse Veşti culturale Sporirea productivităţii
di n Aninoasa m uncii - sarcină
pot fi realizate
ANINOASA. (de la subredac- de seam ă pentru
ţia noastră voluntară).
Făptui că gospodăriile agri înlătura ceea ce s-a întîmplat o rganizaţie de bază
Pe strada „23 August11 din
cole colective, obţin sistematic anul trecut: angajarea braţelor Aninoasa, se află Clubul munci­ Sporirea sistematică a produc­
toresc. De cum intri pe uşă tivităţii muncii este principala
producţii mult mai mari decît dinafara gospodăriei la lucru. poţi să-ţi dai seama că aici se condiţie a creşterii şi perfecţio­
desfăşoară o activitate cultura­ nării industriei noastre socialis­
gospodăriile individuale, dove­ Participarea de sută la sută a lă intensă. te, baza dezvoltării continue a
economiei naţionale şi a ridică­
Sala de şah este mare şi fru­ rii bunăstării poporului nos­
mos amenajată. Alături de sala tru. Congresul al II-lea al par­
gospodăriile colective în ce pri­ permite să efectuăm lă timp şi de şah, se află sala de lectură tidului nostru a stabilit ca in
împodobită cu tablouri ale scri­ cel de-af doilea plan cincinal
veşte sporirea producţiei la ha., în bune copdiţiuni agrotehnice itorilor şi ale eroilor utecişti. productivitatea muncii să creas­
că în industrie cu cel puţin
mărirea productivităţii muncii,şi lucrările, asigurînd astfel obţi­ Biblioteca clubului are 18.714 45-50 la sută.
cărţi şi 261 de cititori noi în­
reducerea cheltuielilor de pro­ nerea unei producţii mai mari scrişi. Printre cei mai activi ci­ „Productivitatea muncii — se
titori sin t: vagonetarul Ion Ba- arată în raportul de activitate
ducţie în gospodărie. cu 20 la sută la grîu, cu 40 la boşan, tinichigiul Ion Furdui, al Comitetului Central al Parti­
mecanicul Ilie Dumitru, gospo­ dului Muncitoresc Romîn, la
Lucrarea pămîntului în tarla­ sută la porumb şi cu 15 la sută dina Mariana Torlafu, telefonis­ Congresul al II-lea al partidului
tul Augustin Guran şi alţii. — poate şi trebuie să facă sal­
le întinse, dă posibilitatea folo­ Ia sfecla de zahăr. Bineînţeles turi însemnate, prin generaliza­
La club, se organizează nu­ rea metodelor avansate de mun­
sirii mijloacelor mecanizate, a realizarea acestei producţii va fi meroase seri literare .recenzii că, prin folosirea deplină a uti­
etc. Echipa de dansuri şi corul, lajului, prin întrebuinţarea com­
îngrăşămintelor artificiale. Prin favorizată şi de folosirea deplină se pregătesc intens pentru un plectă a timpului de lucru, prin
spectacol ce va .fi prezentat în înlocuirea în procesul tehnologic
organizarea mun­ a capacităţii de curînd. a ceea ce este învechit şi intro­
ducerea cu hotărîre a tehnicii
cii pe brigăzi şi Răspunsul lucru a maşini­ k noi".
echipe de pro­ colectiviştilor din lor . şi folosirea Intr-o zi am intilnit tn gara Si. îndeplinind indicaţiile Con­
ducţie, lucrările unor soiuri de gresului al II-lea, organizaţiile
meria un grup de membri ai echipei de partid din întreprinderile re­
agricole se fac la Ş IB O T seminţe cu o ma­ giunii noastre au pus în centrul
maghiare de teatru din Aninoasa. Am activităţii lor grija pentru spori­
timp şi în con- re productivita­ rea neîncetată a productivităţii
recunoscut printre ei pe tovarăşii E- muncii. Lupta organizaţiilor de
diţiuni bune. Aceşti factori prin­ te, ca de pildă porumb U.F.o- bază, a comuniştilor, pentru
meric Ldnyi, Miklos Mozes, Marga­ creşterea continuă a producţiei,
cipali şi alţii care li se alătură (zero)-hibrid. eu cheltuieli cît mai mici, a dat
reta Bereczky, Karola Sitno, leno Nagy şi dă rezultate incontestabile. In
au asigurat şi asigură în conti­ In privinţa gospodăririi avu­ anul trecut, minerii Văii Jiu­
şi pe alţii. Mergeau la Tg. Mureş, lui au dat peste planul anual
nuare sporirea producţiei în gos­ tului obştesc şi a înlăturării risi­ 57.000 tone de cărbune, au spo­
unde Teatrul secii’esc urma să pre­ rit cu 10 !a sută productivita­
podăria agricolă colectivă. pei, colectiviştii se vor strădui tea muncii, pe seama organiză­
zinte piesa t)A taniionâ" (învăţătoa­ rii mai judicioase a procesului
In anii care au trecut de la ca în anul acesta şi pe viitor de producţie şi folosirea raţio­
rea), aceeaşi piesă pe care artiştii a- nală a maşinilor şi utilajelor cu
înfiinţarea gospodăriei „Filimon să fie exemplu de adevăraţi gos­ rare sînt înzestrate exploatări­
matori din Aninoasa o aveau in re­ le carbonifere. Realizările ob-
Sîrbu" din comuna Şibot, raio­ podari, de la care să înveţe şi
petiţie. (Continuare în pag. 2-a)
nul Orăştie, s-a constatat că întovărăşiţii şi ţăranii muncitori
I-am intilnit din nou pe artiştii a-
media producţiei la ha, a urmat individuali numai lucruri bune.
matori din Aninoasa, mulţumiţi de fe­
o linie ascendentă în fiecare an. Pentru mărirea şeptelului de
lul cum au fost primiţi Şi ajutaţi la
A sporit producţia de grîu, po­ animale în gospodărie s-a pro­
Tg. Mureş. Conducerea Teatrului se­
rumb, sfeclă de zahăr etc. Toate pus să se cumpere 5 scroafe de
cuiesc le-a dat tot concursul in ce
acestea influenţînd sporirea ve­ prăsilă, iar numărul oilor să
priveşte tehnica montării piesei, am ă­
niturilor la zi-muncă, creşterea crească cu 100 de capete prove­
nunte in confecţionarea costumelor şi
fondului de bază al gospodăriei nite din creşterea mieilor ce re­
decorurilor, precizări regizorale etc.
şi predarea către stat pe bază zultă din fătările de Ia oile exis­
Cunoştinţe preţioase au dohindit artiş.
de contract a unor importante tente acum în gospodărie.
tii din Aninoasa şi cu ocazia vizio­
cantităţi de cereale marfă. Un obiectiv căruia în gospo­
nării — in premieră, a piesei res­
In anul acesta perspectivele dăria colectivă din Şibot i se
pective.
obţinerii unor producţii mari la acordă o atenţie deosebită, este
IOAN STELIAN
ha. şi, mai mult dezvoltarea acela al împărţirii unor venituri
multilaterală a gospodăriei co­ băneşti la zi-muncă mai mari
lective, sînt stimulate de între­ decît anii trecuţi. Anul acesta
cerea pornită de gospodăria co­ a fost prevăzută repartizarea a
lectivă din Miercurea, raionul 7 lei la zi-muncă. Şi această
Sebeş. propunere este posibil de reali­
Consiliul gospodăriei „Filimon zat, astfel că la fiecare trimes­
Sîrbu" din Şibot, a studiat o- tru va fi repartizată-suma de
biectivele chemării, şi în urma 7 iei la zi-muncă. . :
studiului făcut le-a supus adu­ Pentru a asigura banii aceş­
nării generale a colectiviştilor, tia după cum şi pentru a re­
în vederea răspunsului pe care partiza pentru fondul de bază 20 :oo;
aceştia acum îl dau prin inter­ la sută din veniturile băneşti co­
mediu! ziarului „Drumul socia­ lectiviştii ău contractat vînzarea Producătorii care contractează anim ale cu statul
lismului". către stat a 11.600 kg. grîu, beneficiază de mari avantaje
De Ia început se precizează 10.000 kg. porumb şi 2.000 kg.
că obiectivele prevăzute pot fi fioarea-soarelui. Văzind avantajele fără de aceasta a pri­ contractat 12 bucăţi
realizate şi altele chiar depăşite. Colectiviştii din Şibot sînt pe pe care te oferă sis­ mit 28 kg. talpă, 66 bovine pentru care a
Dat fiind faptul că posibilită­ deplin convinşi că productivita­ temul de contractare, fuse de piele şi bo­ primit 52.000 lei, 18
ţile gospodăriilor colectijve dife­ tea muncii poate fi mărită ppip un număr tot mai ma­ nuri la comerţul de kg. talpă şi 42 fuse
ră din 'mai multe puncte de ve­ folosirea tehnicii, organizarea
dere, totuşi colectiviştii din Şi­ mai temeinică a muncij, întări­ re de ţărani muncitori întimpinare in valoa­ de piele. Crăciun A-
bot se străduiesc să asigure o
încheie contracte cu re de 10 Ia sută din ron din Cib, raionul
producţie şi productivitate a rea disciplinei în. muncă. Fie­ stalul pentru îngrăşă- suma încasată. Boţi­ Alba, a contractat 7
muncii în aşa fel îneît la termi­ care colectivisUse va strădui să reat-şi livrarea ele ani­ tă Avram din Sebeş, m im aţi din creştere
narea unui nou an de muncă,
standardul de viaţă în gospo­ realizeze aceste cerinţe ale rnurn male. Ţăranul întovă­ a vindut de aseme­ proprie pe care i-a
dăria colectivă să fie mult mai cii colectijve pentru sporirea ve­ răşit Popa llie, din nea statului in anul vindut cu 11.000 lei.
ridicat. Orăştie, a livrat sta' trecut 12 capete de a- Din ateste citeva
¦ Pentru realizarea acestui fapt, niturilor gospodăriei colective şj intui in ' anul trecut, nimale pe care a pri­ exemple se vede lim­
colectiviştii vor mobiliza toate
braţele de muncă din gospodă­ ale colectiviştilor, pentru o via­ pe bază de contract, nţii peste 60.000 lei, pede cit de mari sint
rie, ia efectiţarea; muncilor agri­ animale in 'greutate
cole în tftjţigul optiţri şi pentru a ţă îmbelşugată. ' <' ' K * de 14,3 tone. Prin 18 kg. talpă şi 41 avantajele de care se
vînzarea lor a înca­ fuse de piele. Milaci bucură ţăranii munci­
Consiliul de conducere ăl gos­ tori care contractea­
podăriei „Filimon. Sîrbu" din sat frumoasa sumă de Victor din Şard, raio­ ză şi livrează statu­
Şibot, r*joiMl Orăştie 111.000 lei şi in a- nul Alba, la fel a lui animale.