Page 76 - 1958-03

fa g . 2 fc,2JK tfM ui so e T Ă â sM iL U ik _ v > N t. 1017

mn <m g * ^* f* * * * * * ... . m * S L E L jm s ^ e - L i

E x p o z iţia de a rtă p la s tic ă d in Deva

Lucruri obişnuite Brigăzi forestiere ¦m încheierea contractului colectiv
fruntaşe pe an u l 1958 la U. R. B. M. P etroşani

; > * ;¦ '¦ " 't LUPENI. Muncitorii de la Recent, la colţul roşu de la le la policlinici, dispensare şi
SIMERIA — Avind de făcut rile pricinuite de diferitele boli. C I.F.E.T. Lupeni se străduiesc să Uzina de reparat utilaj minier staţionare, iar pentru refacerea
întîmpine ziua de î Mai cu re­ din Petroşani a avut loc adu­ sănătăţii salariaţilor, aceştia vor
o operaţie, , am fost internat Am văzut ‘privirile pline dec zultate frumoase în producţie. narea pentru prelucrarea con­ fi trimişi în sanatorii şi staţiuni
Ei sînt hotărîţi ca zi de zi să-şi tractului colectiv pe anul 1958. ba'n«o-climaterice. Copiii mun­
în spitalul CâF.R. Simeria, in recunoştinţă ale acelora cărei îndeplinească sarcinile de pro­ citorilor vor fi trimişi în colonii
ducţie. Noul contract colectiv preve­ de vară şi tabere de pionieri.
salonul nr. 12. Mărturisesc că au fost operaţi şi cele pline c de o seamă de angajamente ale
Muncind bine, brigada com­ conducerii uzinei şi comitetului Pentru protecţia muncii s-au
am' intrat1cu emoţie in camera de încredere ale celor ce aş- [ plexă a lui Nicoiae Roba, de de întreprindere. Astfel, se pre­ prevăzut sume importante care
la exploatarea Cîmpu lui Neag, vede o creştere a productivităţii să asigure protecţia şi securita­
încăpătoare, cu paturi albe, a- teaptă operaţia, îndreptate a-( care execută toate lucrările de muncii cu 2 la sută, faţă de sar­ tea muncii. Sînt prevăzute de
la faza de recoltare şi pînă la cina planificată, reducerea pre­ asemenea măsuri pentru îmbu­
şezate ordonatfiecare strâlu- supra doctorului cînd face obiş-! încărcarea materialului lemnos ţului de cost cu 0,5 la sută faţă nătăţirea muncii cultural-sporti-
în mijloacele de transport, a de plan, reducerea cheltuielilor ve, pentru ridicarea calificării,
cind de curăţenie. Am făcut a- nuitele lui vizite în saloane. de regie cu 1 la sută, valorifi­ dezvolta, ea mişcării de inovaţii,
obţinut pe prima decadă a lu­ carea deşeurilor şi reducerea re­ extinderea experienţei înaintate
poi cunoştinţă cu noii mei co- Pentru fiecare bolnav, medicul ( nii o depăşire a planului de 36 buturilor. şi organizarea mai bună a în­
la sută. trecerii socialiste.
;locatari. , , găseşte cuvinte de îmbărbăta-V In contract se prevede asi­
De asemenea, brigada simplă gurarea funcţionării în bune Cei care au luat apoi cuvîn-
l-atn cunoscut astfel pe Anti re, sţrecurînd, din cînd înC condiţiuni a cantinelor, cămine­ tul au făcut propuneri menite
a lui loan Jianu, de Ia aceeaşi lor şi complexului social-cultu- să ducă la îmbunătăţirea condi­
Furca, manevrant la staţia cînd, cîte o glumă, pentru a > ral. Repartizarea spaţiului loca­ ţiilor de viaţă şi de muncă ale
exploatare, care lucrează la fa­ tiv se va face ţinîndu-se seama salariaţilor. De pildă, tov. loan
Cu scopul de a promova tinerele talente d/n domeniul artei plastice, C.F.R. Simeria-T'riaj, Alexandru le face durerea mai uşor de t de greutăţile familiare şi dîn-
zilele acestea, sub îndrumarea Comitetului regional de partid, a fost des­ za scos lemn de foc, a înre­ du-se prioritate fruntaşilor în Şirianu a propus înfiinţarea u-
chisa ?» oraşul Deva o expoziţie de artă plastică. In cadrul acesteia, au Cigmâian, ţăran muncitor din suportat. t- producţie şi inovatorilor.
fast e*r>use un mare număr de lucrări ale artiştilor amatori sau prole- gistrat o depăşire de 18 la su­ nui cabinet dentar pe lîngă uzi­
SiSn işti din regiune. satul Gărpiniş, Gheorghe Lun- Cei cărora, cu ajutorul bis- C De asemenea, conducerea uzi­
tă. De remarcat este munca de­ nei şi comitetul de întreprindere nă, tov. Vasiie Vinereanu a pro­
to clişeu : Dn grup de cetăţeni vizitînd expoziţia. gu, pensionar ceferist, Atexan- turiului, le-a salvat viaţa, s-aţi ( pusă de muncitorul Roba pentru se obligă să sprijine salariaţii
întreţinerea în cele mai bune pus montarea unui- troliu pentru
dru (Sârbe, mecanic la depoul i-a scăpat de urmările ’nefăs-i condiţiuni a mecanismelor. In care beneficiază de credite de
aceasta muncă se evidenţiază şi stat pentru construirea de locu­ manevrarea vagoanelor.
de locomotive Simeria şi loan te ale bolilor, sint mulţi. Dar( ing. Gheorghe Horvath.
inţe individuale. In ceea ce pri­ După terminarea discuţiilor şi
Pâtroi, cantonier la Baru Ma- toate acestea medicul ’ Vaier L MIRCEA CĂTĂLIN
veşte îngrijirea sănătăţii munci­ includerea celor mai importante
Comută neuâ if t i i i p r a ^ n n q t t f p re, unii fuseseră operaţi, iar Neagoe, le priveşte cu multă (
— r.'.-jrz — ............. wEvgi alţii, ca şi mine, urmau. Cu modestie considerîndu-le lu- ¦ propuneri în noul contract co­
iiy iis s iiy s s iis ttioet¦ud,einls,aau, daăvepaeuntnruumsaoiracuMvina-- crun. ,o.bişnui.t,e care i.ntr.a, .,invcc
ria Someşan, dar mai ales pen- cac^ru^ ocupaţiilor sale ziimce.V lectiv, el a fost supus la vot şi
*«4i C o n cu rsu l o rg a n iz a t de z i a r u l o
tru doctorul cu „miinile de Din aceste lucruri obişnuite L
:
aur", aşa cum îl numesc ei pe insă au fost redaţi diferitelor y

p s >JD r u m u l s o c i a l i s m u l u i 6\ chirurgul Vaier Neagoe, care ocupaţii cotidiene zeci şi su tec

i-au îngrijit cu toată pricepe- de oameni. L

rea pentru a-i scăpa de dure- S. coRNEHUf

Pentru cel mai bun Pentru cea mai bună

REPORTAJ IN F O R M A Ţ IE CRONICA TEIUŞEANA

După cum se ştie ziarul „Drumul socialismului“ a orgemi-* îndrumate şi ajutate perma- bilă a comunei. Culturii, prin care Direcţia Bi­ torilor, se vor lua măsuri de aprobat în unanimitate.
bliotecilor, apreciază şi felicită îmbunătăţirea deservirii medica­
zat, în perioada 10 februarie-1 .mai a.c., un concurs pentru ceU nent de către comitetul comu­ ik FRANCIS'C SERBAM

mai bun reportaj şi pentru cea mai bună informaţie, intitulat p nal de partid, organizaţiile de Din experienţa anilor trecuţi, călduros colectivul bibliotecii
* bază din raza comunei, sfatul ţăranii muncitori au tras înlvă- săteşti din Teiuş, pentru rezul­
„Viaţa nouă în regiunea noastră". __ Casa de ajutor reciproc

Pînă in prezent ne-au sosit la redacţie numeroase reporta-* popular şi celelalte organizaţii ţăminte preţioase în ceea ce tatele frumoase obţinute în pri­
je şi informaţii. Multe din acestea au şi fost publicate^ in co-* de masă au reuşit să-şi îmBu- priveşte lucrarea pămîntului ma etapă a concursului „Nici o
La propunerea biroului orga­ împrumuturi la 50 de membri, în
toanele ziarului. Dar unele din ele, datorită faptului că tratea- » nătăţească munca şi să obţină pentru obţinerea de recolte bo- casă de ţăran muncitor fără ci­ valoare de 23.019 Iei, iar în pri­
titor". nizaţiei tle bază P.M.R., comi­ mele două luni ale anului curent
zaz probleme minore şi nu corespund criteriilor stabilite pentru.> succese în opera de transforma- gate. Punînd în practică aceste s-au acordat împrumuturi la 22
7 re socialistă a agriculturii. învăţăminte, colectiviştii, înto- Intr-adevăr, biblioteca săteas­ tetul ele întreprindere de la în­ membri, în valoare de 9.000 lei.
L concurs, nu au putut fi publicate. _ că din Teiuş a devenit izvorul
la care se adapă, începînd cu treprinderea de explorări Lu­ Demnă de menţionat este ac­
% Pentru a evita, pe viitor asemenea, situaţii, considerăm că e> Popularizînd ,pe. scară largq,. vără'şiţ'ii şi ţăranii cu gospodării elevii din clasa I-a elementară şi tivitatea Iov. Dor n Sculi. res
pînă la cei mai vîrstnici cetă­ peni, a trecut la popularizarea ponsabilu! financiar a! casei d-
%necesar să facem unele precizări, şi anume: _ * folosind date şi cifre comparaţi- .. individuale au transportat pînă ţeni. Numai în primele două luni ajutor reciproc, care mtmcesF'
ale anului, în fişele de evidenţă avantajelor pe care ic oferă cu multă conştiinciozitate, aeiv-
* Reportajele şi informaţiile ce se trimit ziarului în cadrul ş ve, realizările unităţilor agrico­ acum în cîmp peste 4.000 tone figurează 560 cititori, care din tîndu-se în mod onorabil de
cele aproape 6.000 de volume, membrilor săi casa de ajutor re­ sarcinile încredinţate.
* concursului, trebuie să oglindească viaţa nouă în regiunea noas ? le socialiste din comună şi din gunoi de grajd, şi au pregătit de care dispune biblioteca, au
împrumutat şi citit 3427 de cărţi ciproc. In urma acestej munci, ‘ GR. GOANT.A
« tră. adică tot ceea cc este nou în întreprinderi, instituţii, ora- % cuprinsul raionului în rînduriie şi reparat uneltele agricole, iar şi broşuri.
numai în prima decadă a lunii •». • *-fi* * •»o• ••*
^ şe, comune, sate şi în viaţa oamenilor muncii de pe cuprin- L ţăranilor muncitori cu gospodă­ o bună parte din sămînţă a fost Pentru munca depusă şi suc­
cesele obţinute în munca cu car­ martie s-au înscris ca membri
t sul regiunii noastre. Atît reportajele cît şi informaţiile trebuie ¦ rie individuală, aceştia îşi dau selecţionată. tea, în prima etapă a concursu­
lui „Nici o casa de ţăran mun­ peste 40 dc muncitori, ingineri
L să oglindească lupta oamenilor muncii pentru îndeplinirea sar- * tot mai bine seama că cea mai Exemplu bun în pregătirea
şi tehnicieni.
Seinilor de producţie şi a celor obşteşti, pentru îndeplinirea an- % avantajoasă cale pentru ei este pentru campania agricolă de pri­
In anul trecut s-au acordat
%gajamentelor luate în întrecerea socialistă, pentru obţinerea de L calea agriculturii socialiste. măvară se pot da membrii GAC
• «O* *»« ••O-
%recolte bogate, pentru înfrumuseţarea oraşelor şi satelor etc. ţ Datorită acestui fapt, înt-r-o „30 Decembrie" şi membrii în­

l ° Sînt luate în considerare numai acele reportaje şi infor-| perioadă de două luni şi ceva, tovărăşirii agricole „Drumul so­ Povestea unui râvas

%maţii care oglindesc viaţa nouă din regiunea noastră şi cores-f au intrat în unităţile agricole cialismului”

* pnnd realităţii, cifrele şi’ faptele fiind temeinic verificate. Ma-1 socialiste 175 de familii cu o BRAD. S-a intimplat cu o îmi pare nespus de rău fiind- »

%fcrialele trebuie să fie scrise citeţ şi să poarte menţiunea $ suprafaţă'arabilă de 140 hectare. De felul cum bibliotecă să­ lună în urmă. Bietul răvaş de că ştiu că am produs supărări \

«o'> ,Pentru concurs". la concurs trebuie să « Pînă în prezent numărul fa­ tească îşi îndeplineşte rolul de citor fără cititor", Ministerul care este vorba îşi plîngea cu tov. Sabin Circa, şi asta după ce *
f® Fiecare participant comunice % miliilor clin comună, care fac făclie a culturii şi ştiinţei în Invăţămîntului şi Culturii, Di­
parte din sectorul socialist al rîndul maselor largi de oameni recţia Bibliotecilor, a făcut un amărăciune suferinţa... am purtat în spinare sigiliile î
o exact numele şi pronumele, adresa şi locul de muncă, pro-L agriculturii, se ridică la 485, ai muncii, mi-am dat mai bine cadou bibliotecii săteşti din Te­
M-am născut — spunea el oficiului P.T.T.R. Brad, ale ce- \
* fesiunea şi funcţia ce o deţine în prezent.
— la banca de stat din Brad lui din Crişcior şi am su ferit,
° Pentru stimularea participanţilor Ia concurs se vor acorda ¦ iar suprafaţa de teren la 474,25 seama zilele trecute, cînd la sfa­ iuş, care constă din 216 v ‘ .-
la data de 6 februarie 1958, înghesuiala înăbuşitoare d in »
următoarele premii: hectare, ceea ce reprezintă peste tul popular am citit o adresă a tne de cărţi.
cînd am fost dactilografiat genţile factorilor poştali. Vino- \
43 la sută din 'suprafaţa ara- ; .Ministerului Inv.ăţămîntului si ADRIAN OTOIU
PENTRU REPORTAJE pentru a fi trimis unui om care valul nu ştiu cine e. I
V
° î premiu ! în valoare de 1.000 lei. mă aştepta de mult. /mj pare însă bine că ne-am ?
° 2 premii lî în valoare de 500 lei fiecare. ACTIVITATE INTENSA
La început mi s-a făcut toa- infn nif şi ţi-atn povestit neca-1

° 3 premii lîî în valoare de 250 lei fiecare. Clubul muncitoresc „Alexandru Sa- de şah. Mulţi sînt şi amatori de şu- an ajunge pînă Ia 4-5.000. teta. am fost semnat de cei zurile mele, fiind sigur că ni ?

® 4 menţiuni în valoare de 100 lei fiecare. hia“, împreună cu biblioteca deservită bah. in drept, am fost înregistrat, ^ ajuţi pr i-n aazetă. Poate ?
PENTRU INFORMAŢII de Viorica Dragofescu şi Elena Scurtu
oferă muncitorilor şi salariaţilor Corn Acei care vor să studieze, se retrag Programul lunar de activitate al clu­ caop¦moiancduatun—plincumnoăyurul,nonuuţ, re- că„ as•.a p-ovest,ea m.ea tristă u*>
0 2 premii î învaloare de 250 lei fiecare. bmatufui siderurgic din Hunedoara iu spla de lectură a clubului, sala bului este afişat la inlrarc El, prevede are
° 3 premii II învaloare de 175 lei fiecare. nenumărate clipe de desfătare. In fie confortabilă, frumos amenajată. Sînt ghicitori literare şi muzicale, serate importanţă — am fost expe- va înduioşa şi pp. cei de ’a n-
° 4 premii III învaloarede 100 lei fiecare. care zi, prin club se perindă sute dt mulţi cei ce citesc aici cărţi tehnice, literare, conferinţe cu caracter felurit,
® 5 "’enţiuni învaloare de 50 lei fiecare. oameni cu preocupări diferite. literare, broşuri şi ziare. Biblioteca recenzii etc. Pentru cunoaşterea ope­ diat în aceeaşi, zi tov. Sabin ficiite P.T.T.R. Brad şi Cn’ş -i
are peste 51.000 de volume, din care
Cu forte unite Ia sala de şah, plină în fiecare zi, 11.000 sînt cărţi tehnice ce tratează relor scriitorilor romîni, s-au făcut re­ Circu, în comuna Crişcior. dor şi, poate, vor lua măsuri t
numeroşi ingineri, muncitori şi tehni­ cenzii la cărţile : „Cronică de familie",
despre prelucrarea oţelului, laminarea „Zilele vieţii tale", „Prima dragoste" A , rirm°l călătoria prin pentru ca alte răvaşe şi depe- ?
cieni pasionaţi de acest sport, privesc etc. La aceste manifestă*' au partici­ P.T.T.R. Tin minte doar atît „ .- „ „„„ i
meialelor, turnare, construcţii metali­ pat numeroşi tineri din oraş.
că de la Brad la Crişcior — ' . .'

distanţă de 5 km. — am. călă- P("l-L eu• ZLCl • o*

torit exact 6 zile — ziua şi DN RAVAŞ ;

cu încordare piesele înşirate pe mesele ce etc. Numărul cititorilor, în fiecare V. MARINESCU kilometrul. P. C. — I. D. ZĂRANDEAiMl) <>

. .{>» .O . - a . • ••©•*a• *o *o**o1*o• 5. o » .fl. . .

Datorită muncii rodnice pe teatru, echipe de dansuri şi co­

care o desfăşoară tinerii de dife­ ruri mixte, din care fac parte ( Urmare din pag. l-a) creşterii producţiei date de ma­
rite naţionalităţi în cadrul echi­ şini, sînt deosebit, de mari. Nu­
pelor artistice, căminele cultu­ romîni şi maghiari. ţinute de harnicii mineri din mai furnalul de 700 m.c. de la
rale din Cristur, Peştişu Mare, Valea Jiului sînt frumoase, dem­ Hunedoara, produce în prezent
Năşdat şi Strei Sîngeorgiu, ra­ In comunele Rapoliu Mare, ne de apreciat. O analiză mai de 1,5 ori mai multă fontă, de-
ionul Hunedoara ¦au posibilita­ amănuhţită a muncii a scos în­ cît se producea în întreaga ţară
tea să organizeze manifestări Cristur şi Hăşdat, echipele artis­ să la iveală faptul că producti­ pe vremea capitaliştilor. Organi­
culturale cu programe dintre vitatea muncii a crescut cu 10 zaţiile de bază şi comitetele de
cele mai variate. tice sini formate clin romîni şi la sută în condiţiile cînd doar partid nu trebuie să uite însă
maghiari, repetiţiile făcîndu-se 50 la sulă din brigăzi şi-au în­ faptul că în multe întrenrinderi.
La aceste cămine culturale deplinit sarcinile de plan. şi în special în sectorul minier,
s-au ţinut conferinţe bine pregă­ împreună, aceste două naţionali­ maşini şi utilaje de înalta pro­
tite ca : „Frăţia dintre poporul Faptul că doar jumătate din ductivitate, pentru oare s-au
romin şi minorităţile naţionale". tăţi au prilejul să se cunoască brigăzile, de mineri din Valea cheltuit sume însemnate de bani,
„Mărturii istorice asupra priete­ Jiului au putut obţine o aseme­ nu sînt folosite la întreaga lor
niei dintre poporul romin şi mi­ mai bine şi să se împrieteneas­ nea productivitate, dovedeşte ce tehnico-aclminislrative se preo­ înlocuirea în procesul de pro­ metaiurg'ce din Cugir, care nu capacitate, tar altele nu sini
norităţile naţionale", „Despre mari realizări pot fi dobîndite cupă de a asigura muncitorilor ducţie a mijloacelor şi metode­ sprijină prin toate mijloacele puse în funcţiune la timp, sînt
drepturile acordate dc Constitu­ că. Pe scenele căminelor cultu­ dacă toate brigăzile de mineri condiţii bune de muncă pentru lor învechite de muncă şi in­ mişcarea de inovaţii şi raţiona­ lăsate în voia sonrfel,
ţie minorităţilor naţionale din vor îndeplini şi depăşi zilnic aplicarea ei. Rezolvarea fără în- troducerea unor mijloace şi me­ lizări.
R. P. R " şi altele. rale au fost prezentate piese sarcinile de plan care le revin. tîrziere a problemelor care preo­ tode noi, cu un randament mai Printre factorii cei mai im­
Şi minerii doresc din toată ini­ cupă pe mineri — aproviziona­ mare, duce la sporirea produc­ In anii regimului democrat- portanţi ai ridicării productivi­
In cadrul şezui orilor şi seri­ româneşti şi maghiare. Piesele : ma acest lucru. Exemplul cel mai rea lor cu lemn de mină, cu tivităţii muncii. popular .cea mai mare parte a tăţii muncii, sînt pregătirea ca­
lor culturale au fost populari­ Juhăszlegâny — (Ciobănaşul), semnificativ îl constituie iniţia­ goale — şi o mai atentă îndru­ întreprinderilor ' şi exploatărilor drelor calificate, capabile să stă-
zaţi fruntaşii în muncile agricole tiva minerului Mih'ai Tucaciuc, mare tehnică din partea tehni­ Lună de Lină. un număr tot carbonifere din regiunea noas- pînească tehnica nbuă, avansa­
ţărani muncitori romîni, ma­ „Năgu Istvăn haragot tari“ de la exploatarea carboniferă din cienilor sînt condiţii principale mni mare (je muncitori, tehnicieni tră au fost dotate cu maşini şi tă, întărirea disciplinei socialis­
ghiari şi germani. Anînoasa. Pînă mai zilele trecu­ pentru ca toate brigăzile de mi­ şi ingineri, din fabricile şi uzi- utilaje noi. moderne. Tn prezent, te a muncii, desfăşurarea la ur
(supărarea lui Nngij lstvan) şi te, iniţiativa minerului Tucaciuc neri să îndeplinească şi să de­ nele noastre, fac propuneri pre- procesul de producţie în mine- nivel tot mal înalt a întreceri'
Echipele artistice din Hăşdat, ă fost îmbrăţişată de 147 de păşească îri mod ritmic planul ţioase de inovaţii şi raţionali­ ie din Valea Jiului este meca­ socialiste, continua îmbunătăţi­
Cristur şi Strei Sîngeorgiu, au „leszămolăs” — ( „Răfuiala), — brigăzi de mineri care şi-au a- zări menite să ducă la obţine­ nizat, iar în ceea ce priveşte re a organizării producţiei. Este
programe cultural-artistice care dus contribuţia - la scoalerea la extracţie şi înaintări. înspre rea unei productivităţi înalte.' In transportul subteran, gradul de adevărat că sînt probleme multe
cuprind în repertoriul lor cânte­ pregătite de către tinerii, din co­ peste plan în luna trecută a rezolvarea acestor probleme tre­ primele două luni ale acestui mecanizare este de peste 95 la şi_ grele. Organizaţiile de par
ce, poezii şi leduri în limba ro- celor peste 8.500 tone de căr- buie să-şi îndrepte toată atenţia an s-au înregistrat la Combina­ sută. Oamenii muncii din regiu­ tid, aci'vizînd pe toţi membri1
mînă şi maghiară. In satul Ra- muna, Cristur, s-au bucurat, de bune. organizaţiile de bază de la fie­ tul siderurgic Hunedoara 37 pro­ nea noastră sînt, pe bună drep­ de partid, sprijinindu-se oe ac­
polt, Cristur şi Strei. Sîngeor­ aceleaşi, succese ca şi piesele ro- care loc de muncă. puneri de inovaţii dintre care tate, mîndri de marile construc­ tivul fără de partid, pot să le
giu, ţăranii romîni şi maghiari Datoria fiecărei orgairzaţii de 26 au şi fost aplicate în proce­ ţii industriale ridicate în aceşti
îşi. împărtăşesc părerile şi leagă mineşti. E!Apele de dansuri din bază de la Anînoasa şi Lupeni, In lupta pentru creşterea pro­ sul de producţie şt au dus ia ani c a : furnalul de 700 m.c., ducă la îndeplinire, pot să ob­
noi prietenii. Jn aceste sate, au Cristur şi Ropolfu Mare cuprind de Ia Vulcan şi Petrila, dinrio.ate ductivităţii muncii, organizaţii­ obţinerea de economii însemna­ dotat după ultimele cuceriri ale
fost antrenaţi romîni şi maghiari, exploatările carbonifere şi cele- le de bază au datoria să ducă o te, precum şi la mărirea pro­ ştiinţei şi tehnicii, construirea ţină la locul lor 'de muncă indici
vîrsimci şi iineri spre căminul incuri maghiare ca: „Hâtfele"— lalle întreprinderi 'din regiune, asemenea muncă politică de ductivităţii munci. Multe orga­ uzinei cocsochimice, transforma­
cultural \pentru a înjgheba echi­ constă în aceea de a generaliza masa îneît fiecare muncitor să nizaţii de bază din secţiile com­ rea' uzinei „Victoria" Călan din- de productivitate tot mai înalţi,
pe artistice şi a prezenta pro­ (..In şapte.“) şi. „Toppantăs" — această preţioasă iniţiativă, "de a cunoască factorii sub a căror binatului s-au preocupat cu gri­ tr-o mică fabrică metalurgică
grame artistice împreună. S-a influenţă creşte productivitatea' ja de sprijinirea mişcării de înlr-5 uzină modernă ş.a, Pen­ să raporteze partidului că s-a»-,
(Bătuta), iar în corurile mixte muncii, fn convorbirile pe care tru ca să obţinem o înaltă pro­
agitatorii le organizează cu inovaţii. Acesla e un lucru Hun. ductivitate' a muncii se cere că achitat cu cinste de această saf
sînt bucali corale ca : Szănt a muncitorii la locul de producţie, Nu trebuie să uităm însă faptul felînioa nouă să fie folosită din
la gazelele de perete, la sta­ plin, cu cît mai puţine întreru­
babani“ („Bădişorul meu la că se mai găsesc organizaţii de
ţiile 'de radioamplificare, să li se bază şi la Combinatul siderur­ peri. Posibilităţile sporirii pro-
plug") şi altele. arate muncitorilor că înfăptui­ gic Hunedoara, şi Ia uzrna

Jn. Strei Sîngeorgiu, căminul

cultural a pregătit în limba ma­

ghiară piesa „Ţiganul",

In 'pregătirea echipelor artis­

tice, cadrele didactice din aceste

sate : Victor Mărksz, I.uiza Vasâ,

Zolian Aitai, Malvina lancu, Eva

Somogiji şi Ştefan Biro şi-au

dat cu toată dragostea contribu­

ita lor. ,.t

FLORIN IZDRAILA W

Insr lor metodist cultural al

reuşit să se formeze Echipa de raionului Hunedoara analiza felul în care conducerile rea progresului telinic, adică „Victoria" Călan, şi la Uzinele duclivilăţii munc'i pe seamă cină măreaţă.