Page 77 - 1958-03
P. 77
î*arr. 3 WVMuh^sJlEîMtmri -afir. 1017
.ic « ^ • t/ i t / i o w d rSESSa^m e^SîSTx r. ^gfiBSHigagâjKKniE r ^
Irea intelectualilor Cql mas vîrsfiiiei cititori
ai bibâiofeoiî săteşti
slin O riscior
oraşm
BRAD (de la subredaclia
noastră voluntară). Deşi numă
L’n număr de peste 200 de intelec ră peste 69 de ani, minerul O V IC T O R IE obţin mai multe cornere, unul „Aurul" Brad a întîlnit într-un
tuali ai oraşului Deva s-cu întrunit în pensionar Lorerizo Gugliementti, dintre ele (executat de Ghibea) meci amical selecţionata oraşu
ziua de 19 martie în sala festivă a
şcolii medii „Decebal", pentru a răs decorat cu „Ordinul muncii", M E R IT A T Ă fiind transformat de Cosmoc ie lui Deva de care a dispus cu ca
punde chemării lansate de intelectu
alitatea raionului Sebeş. este un activ cititor al bibliote şit dintr-un buchet de jucători tegoricul scor de 6-0
Lucările consfătuirii au fost condu cii clin Criscior. In anul ce a Echipa Jiul Petroşani a obţi aflat la patru metri de poarta De remarcat că meciul s-a ju
se de un prezidiu din care au făcut trecut, a citit peste 25 de cărţi nut în cel de-al doilea meci din lui Mîndru (minutul 31) : 1-0. cat în trei reprize a 30 de mi
parte tovarăşii : ioan Niculescu, secre cadrul returului o meritată vic
tar a! Comitetului orăşenesc de partid, In clişeu: aspect de la consfătuirea intelectualilor din ora dintre care : „Trecut întunecat”, torie. Succesul gazdelor putea Spre sfîrşitul reprizei a î-a nute. In general meciul a sa
Ioan Hcnţiu, preşedintele sfatului şul Deva. de I. Pas, „Pasărea furtunii” de fi întrevăzut încă din primele mi (minutul 38). Mîndru a scăpat tisfăcut din punct de vedere
popular orăşenesc, Andrei Sooş, şeful P. Dumitrii) şi altele. In anul nute de joc, cînd, datorită omoge. mingea din mină însă Ciurdă tehnic şi tactic. Încă din pri
secţiei învăţămînt şi cultură a oraşu succesoral" etc. nu..:,.case angajamente pe care inte atesta, pînă în prezent, a îm nităţii tuturor compartimentelor, rescu, care se află singur la 6 mele minute ale reprizei I-a,
lui Deva, dr. Emil Caba preşedintele In cadrul filialei Societăţii ştiinţelor lectualii oraşului Deva Ie vor duce prumutat 7 cărţi între care: echipa din Petroşani a preluat i- metri de poartă, trage pe lîngă brădenii au prestat un joc clar,
filialei Societăţii de ştiinţe medicale, la îndeplinire cu sprijinul permanent „Supusul" de H. Adaxirn, „Fur niţiativa şi a asaltat în nenumă bară. In ultimul minut al r r fapt care s-a concretizat prin
şi Cornel Stoica, secretar al Consiliu medicale au fost prezentate numeroa ăl Comitetului orăşenesc de partid. tuna" de T. Ehrenburg. rate rînduri poarta lui Mîndru. zei l-a Progresul iniţiază un a- trei puncte înscrise de Tala,
lui sindical local. se referate, comunicări ştiinţifice şi Acţiunile pripite ale atacanţilor iac prin Oaidă. Acesta centrea Manea şi Marina I.
simpozioane ca: „Pavlov, întemeieto Vor fi ţinute trimestrial consfătuiri, O cititoare activă a biblio şi rezistenţa apărării bucureşte- ză la Banciu, care este pe punc
Din referatele prezentate de tovară rul şcolii fiziologice — materialista", în adunări generale cu intelectualii din tecii este şi Maria Nicoară, ne au împiedicat multă vreme tul de a înscrie, însă Crîsnic re In repriza Il-a brădenii mă
şii Andrei Sooş, dr. Emil Caba şi „Influenţa medicinii ruse asupra me oraş, în care se va analiza munca gospodină în vîrstă de 51 de ani. deschiderea scorului. încă în vine şi prinde mingea înainte resc scorul prin golul marcat
Corne! Stoica a reieşit că intelectuali dicinii romîne" etc. desfăşurată de aceştia şi rezultatele In anul trecut, a citit 36 de minutul trei, Plorea a ratat o de a intra în poartă. de Marina I. Repriza a IlI-a
tatea oraşului Deva, îndrumată de obţinute, şedinţe lunare cu preşedinţii cărţi. Printre cărţile citite de mare ocazie. Au urmat apoi ra definitivează scorul, care, după
Comitetul orăşenesc de partid, în ma™ Din iniţiativa Comitetului orăşenesc sindicatelor şi preşedinţii filialelor c-[ s in t: „Cauza noastră” de tările lui Ghibea (minutul 8) şi Progresul continuă şi în re cum am arătat, este foarte se
rea ei majoritate s-a încadrat în lupta de partid s-a trecut la întocmirea unei societăţilor ştiinţifice şi literare pen W. Volcov, „Volniţa” de Glad- Ciurdărescu (minutele 10 şi 26) priza secundă să presteze ace ver. Din partea oaspeţilor au e-
pentru realizarea sarcinilor ce decurg monografii a oraşului Deva, lucrare tru a se găsi noi forme de mun kov, „Oameni şi jivine" de Lu laşi joc confuz în timp ce gazde .xistat puţine ocazii ide a marca,
din plenara C.C. al P.M.R. din 28 care se află în curs de redactare şi că şi antrenarea în diverse activităţi cia Demetrius. In această perioadă gazdele le, in special Panait şi Cosmoc, dar acestea au fost rezolvate cu
iunie — 3 iulie 1957 cît şi din celelalte care va fi publicată în cursul acestui a tuturor intelectualilor. Se va stabili continuă să fie în plină acţiune. succes de apărarea brădeană cît
documente ale partidului nostru. an. un pian pe 0 tuni cu toate conferin OSWALD ZATOSCHIL' Acesta a reieşit din cîteva acţiuni şi de tânărul portar Şloter care,
ţele publice care vor trata probleme răzleţe întreprinse de Mateianu după cum se poate observa, pro
Un însemnat număr de intelectuali Pentru cunoaşterea trecutului glorios politice, ideologice, ştiinţifice şi de e- . »j io m u ) r». . . . . i t ~ -- şi Banciu, dar care în ultima mite mult în retur.
ai oraşului fac parte din diferite forme de luptă din ilegalitate a partidului ducaţie patriotică, organizîndu-se în a- instanţă au fost clarificate de
ale învăţămîntului de partid, care îi nostru şi a clasei muncitoare, muzeul celaşi timp simpozioane pe ramuri de Pentru a 10-a oară ates Panait şi Crîsnic. Scorul pu Brădenii au avut în general
ajută la formarea şi dezvoltarea con regional duce o muncă intensă pentru specialitate. De două ori pe an se vor tea fi mărit dacă Ghibea, în o comportare merituoasă. Ei vor
cepţiei materiatist-dialectice despre lume strîngerea de materiale şi documente face schimburi de experienţă cu intelec preşedinte ai comitetului s iiiic a l minutul 75, nu se pripea în faţa trebui însă să lupte pentru "oB-
şi Ia dolîîndirea upei mai juste ori ce vor constitui o secţie specială a tualii din alte raioane. In toate în porţii, irăgînd de la 15 m. peste ţinerea rmui loc mal bun în cla
entări în problemele de specialitate. muzeului. treprinderile, instituţiile şi şcolile ora A cîştiga încrederea colecti ca vopsitor, apoi ca lucrător la bara transversală. sament.
Intelectuali de seamă ai oraşului Deva şului Deva. se vor desfăşura concursuri vului, a tovarăşilor de muncă una din secţiile cele mai grele
au ţinut conferinţe publice şl simpo Cu tineretul şcolar din oraşul Deva „Drumeţii veseli" ş î . ¦„Cine ştie cîştl- este lucrul cel mai de preţ. A- ale fabricii. In cea de a doua etapă a re In acest meci echipa „Aulniî"
zioane pe teme politice, ideologice au fost organizate intîlniri ale acestora giţ”, pe teme lijate din trecutul de ceastă încredere se poate do- turului Jiul a prezentat urmă din Brad a folosit următoarea
ştiinţifice, literare, sau de cultură ge cu mama lui Filimon Sîrbu, cu luptă luptă al partidului şi poporului nos bindi numai printro muncă Suferinţele indurate, umilin toarea formaţie : Crîsnic — Ro- formaţie : Sloter, — Stoica. Di-
nerală, evidcnţiindu-se membrii corpu tori din ilegalitate, organizîndu-se şi tru, probleme de construire a socialis perseverentă, pusă in slujba in ţa la care erau supuşi munci moşan, Panait, Tînnăveanu, — anoschi, Miha 11ovioi, — Ivari,
lui didactic, medicii şi juriştii oraşului. excursii la Sarmizegetusa, Aurel Vlaicu, mului în oraşul Deva şi regiunea Hu tereselor colectivităţii, printr-o torii, l-au determinat să poarte Cosmoc. Corneanu — Ghibea, Şoliiş, — Manea, Dobîrcău, Ma
Sibiu, Cluj şi alte localităţi, în scopul nedoara. Va fi terminată' mono'grafia comportare exemplară in întrea o ură neîmpăcată împotriva Florea, Ciurdărescu, Gabor, Si rina E Marina II, BA'isrov. In
Antrenaţi în activitatea S.RS.C., cunoaşterii frumuseţilor, bogăţiilor şi oraşului Deva, istoricul şcolilor, a u- ga activitate şi o atitudine to exploatatorilor, să se apropie tot ma. tre timp în formaţie au mai sur
A.R.L.U.S. şi Universitatea populară, trecutului istoric ai regiunii şi patriei nor întreprinderi şi instituţii din oraş, vărăşească, principială, in rela mai mult de mişcarea muncito venit schimbări între Manea şî
intelectualii din Deva au prezentat noasire. accentuîndu-se dezvoltarea lor în anii ţiile cu ortacii de muncă. rească. Formaţia Progresului Bucu Dobîrcău, Marina 1 şî Manea",
conferinţe documentare, străbătute de regimului democrat-popuiar. Se vor reşti a fost următoarea : Mîndru, Tala şi Marina ÎI, Bnierov şi
un cald patriotism, aşa cum a fost, Alii de cetăţeni ai oraşului Deva au întări ansamblurile artistice-euiturale De acest lucru ni-am convins Odată cu eliberarea ţării, pen — Dobrescu, Caricaş, Soare ,— Bîrna etc.
de pildă, conferinţa „Darviniştii ro- vizitat expoziţia deschisă cu ocazia din oraş, în care va fi atras un nu tru tov, Dănilă, ca de altfel Cojocaru, Ştirbei, — Oaidă,
rnîni", în care s-a vorbit de savanţii celei de a 10-a aniversări a R.P.R., măr mai însemnat de intelectuali. mai mult ca oricind cu prilejul pentru întregul nostru popor Mateianu, Banciu, Smărăndescu, RUGBI
dr. Antipa si V. Babeş, sau conferin- expuzijia de cărţi şi filatelie, iar în alegerii comitetului sindical de muncitor, a început o viaţă Lenea.
ţ le care au tratat despre realizările prezent este vizitată expoziţia de artă Pentru creşterea producţiei şi pro la Filatura Lupeni. Desfăşura nouă. Imediat după 23 August Duminică echipa de rugbl
regimului dcmocrat-popuiar. plastică ductivităţii muncii, pentru a strînge rea acestei alegeri, in general, 1944, a început să ia parte ac UN M EC! A M ICA L Ştiinţa I. M. Petroşani a tntîlnrl
mai mult legătura înlre ştiinţă şi prac nu s-a deosebit de cele ce au tivă la lupta dusă de clasa mun formaţia C. F. R. din Cluj. Me
Din rindurile profesorilor, cu in Un înseninat număr de intelectuali tică, se vor crea în toate întreprinde avut loc in alte. întreprinderi. citoare. In cadrul pregătirilor, în ve ciul s-a desfăşurat pe terenul
tensă preocupare pentru difuzarea ex ai oraşului au devenit colaboratori rile, gospodăria agricolă colectivă şi S-a prezentat darea de seamă, derea începerii returului campi din Lonea, într-o notă de depli
perienţei lor, s-au făcut cunoscuţi preţios! ai ziarului „Drumul socialis întovărăşiri, brigăzi complexe din in In 1948 a fost ales ca preşe onatului categoriei C., echipa nă sportivitate. Victoria a "reve
tovarăşii Gheorghe Achiţel, Sever Bi mului" şi dezbat în articolele lor pro gineri, tehnicieni şi fruntaşi în pro s-au purtat discuţii, oamenii au dinte a! comitetului sindical. De nit studenţilor din Petroşanii cu
volarii, Feodora Roiman, ale căror lu bleme legate de construcţia socialistă ducţie, care să rezolve în comun per criticat lipsurile şi au făcut pro atunci deţine fără întrerupe a- Să pregătim scorul de 3-0 (3 Of,
crări de specialitate au fost publicate a regiunii noasire, cît şi materiale de fecţionarea procesului de producţie, puneri pentru îmbunătăţirea ceastă funcţie. De fiecare dată
prin grija Ministerului învăţămîntului specialitate sau de educaţie patriotică introducerea metodelor înaintate în in muncitorii fabricii 'i-au acordat m arsului şcolar
şi Culturii, sau lucrarea în legătură cu dustrie şi agricultură. muncii. încrederea lor deplină şi tov.
grevele din Valea Jiului a tov. prof. Cu toate rezultatele însemnate obţi Dănilă s-a străduit ca "prin ac (Urmare din pag. l-a ) la safe
Mircen Valea, publicată sub îndruma- nute, în activitatea cu intelectualii o- Luînd cuVîntul pe marginea refe După aceea s-a trecut la ale tivitatea dusă să îndreptăţească
:ea Institutului de istorie a partidului. raşului Deva mai există lipsuri pe ratelor prezentate, vorbind în numele gerea noului comitet. Aici s-a această încredere. cît în perioada 15-30. aprilie să se O atenţie deosebită trebuie acordată
O altă lucrare — „Ghidul turistic al care organele compefcnie le pot şi tre categoriilor de intelectuali pe care îi petrecut ceva deosebit. Printre poată programa două sau trei şedinţe
regiunii Hunedoara" — a tov. prof. buie să le înlăture. Aşa de pildă, mai reprezintă, tovarăşii dr. Teodor Po- cei aleşi a fost şi tov. luliu Dă- Multe din realizările social- pentru convorbirile de încheiere. de către organele şi organizaţiile de
Octavipp Floca. deosebit de preţioasă sînt în Deva destui intelectuali care nova, avocatul Grigore Stroiescu, pro nilă. Mulţi poate să pună în culturale înfăptuite la fabrică
prin reprezentarea frumuseţilor şi bo stau pasivi faţă de acţiunile întreprin curorul Ştefan Botoş, avocatul Ioan trebarea : în ce constă acest lu se daforesc şi muncii comitetu După încheierea cursurilor, în fieca partid, îndrumării şi sprijinirii învăţă^
găţiilor regiunii noasire, constituie un se de partid şi guvern, nu contribuie Ghefe, judecătorul Dumitra Nimeream: cru deosebit 7 Au fost aleşi in lui de întreprindere la care 'pre re organizaţie de bază şi comitet de
sprijin în educarea patriotică a oame cu foaie forţele lor la răspîndirea în conducerea sindicatelor mii de şedintele şi-a adus contribuţia mîntului politic U.T.M. Activiştii de
nilor muncii din regiunea noastră. mase a ştiinţei şi culturii noi. Este oameni ai munci din întreprin sa. ' partid, este indicat să se facă o ana
încă slabă Ia Deva colaborarea între derile şi instituţiile din ţară. Şi liză profundă a învăţămîntului de partid, propagandiştii cu experienţă, să
Pentru a reînvia o veche tradiţie, riiferi lele categorii de intelectuali, lip totuşi, la Filatură s-a petrecut Astăzi tov. Dănilă nu mal
şcoala medie „Deceba!". a tipărit un ceva deosebit. Tovarăşul Dănilă este tînăr, dar elanul său în partid, experienţa pozitivă să fie valo participe la convorbirile din cercurile
anuar a! şcolii, iar la şcoala pedago muncă n-a 'scăzut. Gu calrhul rificată în viitorul an şcolar, iar lip
gică esle în curs de pregătire un a- a fost ales "pentru a 10-a oară care-l caracterizează, îndrumă, de învăţămînt politic UJ.T.M., să asi
nuaţ pe o perioadă de 25 de ani în "preşedinte al comitetului sin coordonează munca sindicală, surile care au existat să fie înlătura
urmă, Se lucrează de asemenea la se preocupă cu răbdare de re te. încheierea cursurilor, nu înseamnă gure însuşirea tezelor învăţăturii tnar-
şcoala medie „Decebal" pentru a se dical. zolvarea problemelor care le ri
scoate la data de t Mai revista „Ştiu", dică muncitorii. De fiecare dată, însă stagnarea învăţăturii. Şl în peri xisf-ieniniste, iar problemele puse în
cuprinzînd articole scrise de cadrele M-arn interesăt mai îndea muncitorii 'găsesc în el un sfă-
didactice, părinţi şi elevi. proape de la muncitorii din fa tuitor, un prieten gata să le dea oada de vară, se vor pufea ţine con discuţie să fie dezbătute în legătură
brică despre munca şi activita ajutor în orice împrejurare.
Cu rezultate bune a muncit şi fili ferinţe, se vor pufea expune, referale, directă cu sarcinile specific tinereşti
ala Societăţii de ştiinţe juridice, care tea tov. Dănilă, fiind curios să Fie ocupîndu-se de bunul mers informări politice pe diferite teme in
a trimis spre publicare pentru sesi aflu cum a reuşit să dobindeas- al producţiei sau de problemele terne şi internaţionale. ale cursanţilor.
unea ştiinţifică a juriştilor, mai multe
lucrări printre care: „Filozofia impe că o asemenea încredere. Am Esfe recomandabil ca cercurile de încheierea anului şcolar ai învăţă-
rativului penal", „Probleme de drept stat "de vorbă şi cu el.
politică curentă, să nu-şi încefeze ac mînfuiul de partid de Ia sate, trebuie
Cullura pomilor reprezintă, una din Viaţa lui din trecut se asea
importanţele ramuri de producţie agri să fie un prilej de intensificare a mun
colă în cadrul regiunii Hunedoara.
Pomicultura are rolul de a asigura cii de propagandă, de ridicarea mun
consumul de fructe şi tofodaJS mate
ria primă pentru industria alimentară. cii ideologice a organizaţiilor de paN
Pe lîngă faptul că fructele sînt con
sumate de oamenii muncii în starea tid de înarmare a membrilor şi can
naturală ele sînt folosite într-o măsură
fot mai mare la fabricarea unor pro didaţilor de partid, a ţăranilor munci
duse alimentare care datorită consis
tenţei lor sînt foarte căutate. Printre tori fără de partid, cu măreaţa învă
acestea se numără marmelada, compo seşte schimbul de experienţă între fili şi profesoara Maria Stan, s-au anga mănă cu cea a sutelor de mii muncii sindicale, fie conducînd tivitatea, ci dimpotrivă în foafă peri ţătură marxisf-Ieninisfă, far călăuzilor
turile, siropurile, băuturile răcoritoare alele societăţilor ştiinţifice, deficienţe jat. să sprijine şi mai mult acţiunile de muncitori din ţara noastră, cercul de "studiere a statutului oada de vară să se ţină cu regulari în construirea unei vieţi noi în patria
şl altele. care au cunoscut.'din plin ex
pe care consfătuirea intelectualilor din întreprinse de intelectualitatea oraşului ploatarea crîncenă, asuprirea P.M.R., în care sînt încadraţi tate şedinţele de curs. noastră.
Condiţiile naturale existente în re oraşul Deva a hotărît să Ie înlăture. Deva şi să contribuie cu toate forţele jugului capitalist.
giunea noastră oferă o largă dezvol lor la realizarea obiectivelor cuprinse candidaţii de partid., tov. Dă P re c i a re
tare a pomlculturil în anii ce urmea Din răspunsul ia chemarea intelec în răspunsul la chemarea intelectuali Cînd s-a deschis Filatură, a nilă dovedeşte acelaşi simţ, de
ză Ele oferă totodată mărirea simţi tualilor raionului Sebeş, prezentat con răspundere, aceeaşi dragoste de
toare a rentabilităţii livezilor de pomi.
Centrele pomicole situate în raioanele sfătuirii de tov. Emil Easlău, directo lor din raionul Sebeş. fost printre primii muncitori muncă. Redacţia „Carnetul agiiato- Precizăm, ne această cale, că
Haţeg, Orăşlie, Brad, IIia şi Alba care s-au angajat aici, A muncit ruIui“ de pe lîngă Comitetul re nu-i vorba de o preluare a ac
ne dovedesc cu prisosinţă acest lu rul şcolii medii „Decebal", au rezultat GH. LUPAN U. P,
cru.
gional Hunedoara, face urmă tivităţii culturale la sate exclu
Imporfaniul masiv de livezi din ca
drul regiunii noasire în siarea în din soiurile recomandabile condiţiilor toarea precizare cu privire la siv de "către organizaţia U.T.M.,
care se află în prezent, nu reuşeşte pedoclimatice din regiune.
să asigure fructele necesare pieţelor multă atenţie îngrijirii materialul întitulat: ..Preluarea ci de orientare'a de către ăceasfa
din regiune. Pe pieţele din regiunea In scopul redresării pomicuiturii din a tineretului spre a participa, în
ndasfră se găsesc cantităţi mari de regiunea noastră, Staţiunea experimen muncii culturale la sate de către timpul liber, la întreaga muncă
Fructe ce provin din alie bazine pomi culturala.
cole, dinafara regiunii. Acest lucru organizaţiile de tineret", apărut
nu face altceva decît să ridice pveţul
pieţîi Care esfe cauza de livezile în nr. I a. c. •• :•y
noasire nu pot produce fructe în mă
sura cerinţelor din regiune? Răspun pomilor fructiferi tală pomicolă din Geoagiu va pune In măter!al se arata că orga Organizaţiile U.T.M. ffefiuîe
sul esfe simplu dacă pătrundem în- la dispoziţia cultivatorilor materialul să muncească în această direc
tr-on rentrii pomicol si analizam sta agrotehnic inferior faţă de celelalte toporul, care de multe ori şi acesta este număr de 20.000.000 pomi. Planul de săditor necesar prin pepinierele po nizaţia U.T.M. din comuna Daîa, ţie în strînsă colaborare cu sfa
rea generală a livezilor. Vom constata" culturi. neascuţit. dezvoltare în perspectivă a pomicul- micole ce Ie are în Orăştie si Haţeg. raionul Sebeş, a preluat întrea turile populare şî conducerile că
că deşicnfiura pomilor fructiferi ar turii prevede creşterea plantaţiilor ma Va pune de asemenea la dispoziţia gă activitate culturală din a- minelor culturale, sub îndruma
ruiea fi un mijloc de ferlilizare, de Ca urmare a acestui dezinteres, sta In livezile de pomi se aplică pe o sive de pomi pînă la 250.000 hectare, cultivatorilor un calendar de lucrări
dare în folosinţă circuitului agricol a rea generală a pomilor am putea spu scară neînsemnată îngrăşarea cu gu a plantaţiilor de arbuşti fructiferi pînă pomicole care să cuprindă lucrăritf coastă comună, rea organizaţiilor de partid.
unora din ierenurile imrtrbpril cutfu- ne că esfe rea. Cauzele care au dus noi de grajd sau îngrăşăminte chi la 12.00(1 ha., a producţiei globale de importanle din fiecare sezon. Aces1
riidr agricole, Iniusi, (ă-ănimeă mun !a această situaţie sînt multe. mice, Aceasta face ca, din lipsa unor frucle pînă la 930.000 tone în anul calendar de lucrări va apare, la în . OC OCOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOCKX
cantităţi suficiente de elemente nutri ceputul fiecărei luni, în coloanele zia
citoare din regiune nu acordă atenţia Să enunţăm cîfeva din ele. Livezile rului „Drumul socialismului", iar în UNIUNEA PENTRU CULTURA. FIZICA Sf SPORT %
cuvenită acestei probleme. Cultură po $ întreprinderea de difuzarea Mnterialelor Sportive 8
milor în regiune se face la un nivel L „¦ ¦ Gentrul DEVA ¦. Ş
sînt un amestec de specii şi soiuri tive, pomii să dea producţii din ce 1905. cursul fiecărei luni vor apare în ace"st aduce la cunoştinţa colectivelor sportive, întreprinderilor, insti
Regiunea Hunedoara poate să aducă ziar articole în care se vor descrie a- tuţiilor şi sportivilor, că în urma reorganizării U.C.F.S. in
din care numai o parle prezinfă im în ce mai scăzute. măriunţit cele mai importante lucrări oraşul Deva s-a reînfiinţat întreprinderea de Difuzarea Mate-
o mare contribuţie la realizarea a- din livezi, menite să ducă ta ridicarea . rialelnr Sportive.
portanţă, sub raportul calităţii frucle- In afară de foaie acestea, trebuie să cestor obiective. Această contribuţie producţiei pomicole. Astfel colectivul o Difuzarea echipahîe’ntubii sportiv către colectivele sporti-
poate fi adusă pe două căi şi anu ştiinţific al staţiunii şi-a propus să %ve, întreprinderi şi instituţii, se face pe bază de comandă lega
telor şi al rezistenţei ce o manifestă spunem că starea fito-saniIară a po m e: I. prin refacerea potenţialului trateze pe larg următoarele tem e: ţ i a sau dispoziţie de plată, din depozitul nostru din Piaţa IJnî-
dc rodire a livezilor existente: 2. prin - rii, nr. 10, iar cu bani in numerar pentru individuali, de la^
faţă de acţiunea diferiţilor factori pe milor se prezintă cît se poate de slab. — înfiinţarea de noi livezi de nonri ţ magazinul nostru din str. Dr. Petru Groza nr. 3. ~ PP&’* g
înfiinţarea de noi li fructiferi j
doclimatici. Lipsa de edificare asupra Ca urmare, livezi întregi de pomi au vezi pe terenurile ca OOOOOOOOOOOO^OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO o o o '
re se pretează fa — îngrăşarea pomilor]
valorii unor soiuri a făcut ca mulţi căzut pradă unor boli şi insecte dâu- p această cultură, te- — tăierile la pomi i r -'j—»r~> i—11—>/—r -'/—•r~' i—1/—1 1/— 11 r- ' / ¦/ '/ *t 1j 1/—>;—1r-* r”?i—1r~> r' r*' r -'i—»
renuri destul de nu — îngrijirea livezilor |
cultivatori să plan- meroase în regiu- — lichidarea periodicităţii de rodi întreprinderea I.F.E.T. — Sebeş, regiunea Hunedoara, str.
ieze tot ceea ce C ercetătorii ştii
te-a căzut la înde-
mînă. Plantaţiile de Ei rJM
pomi nu s-au pulul
face asf fel pe
baza unor cunoştinţe agrotehnice îna nătoare. Printre acestea se numără ne şl care au rămas pînă acum desco re a pomilor ] . . . - , „ . B'ăgdazar nr. 4
intate, Apoi s-au făcut plantaţii la rapănul merelor şl perelor, putregaiul perite sub acţiunea distructivă a fac — principalii 'dăunători al pomilor Oferă spre vinzare
distanţe mici şi chiar foarte mici între fructelor, păduchele de San Jose, găr torilor atmosferici. Această mare ac
şl combaterea lor] ....
pomi, Sînt dese cazurile cînd la un ha. găriţa bobocilor de măr şi altele, care ţiune poate fi rezolvată în cele mai — principalele boţi ale pomilor şi în Sector socialist sau cooperatist
de livadă se găsesc 385—500 pomi. produo pagube însemnate în livezi. bune coridîţiunl prin constituirea de combaterea lor.
Acest fapt dăunează mult sănătăţii Ţoale acesiea au contribuit pînă a- asociaţii pomicole. Parale) cu această acţiune staţiu cantitatea de L260 m.c. lemn depreciat de ruşinoase necores
pomilor, micşorează productivitatea tor cum şi încă mai contribuie la neren- Refacerea patrimoniului pomicol se nea va difuza îri rîndurile porrlcuHo- punzător STASului (fiind ina pt pentru industrializare), la
şl calitatea fructelor. tabiiifatea livezilor de pomi. Avem poate realiza prin aplicarea în livezi rilor foi volante, care să cuprindă în preţul de lei 74 m.c?. IU" "" #
Formarea pomilor prin Aplicarea producţii periodice la 2—3 ani. Şi a- a unui complex "de lucrări. Acest com drumări practice cu privire la cunoaş Buştenii respectiv? "se pot folosi la ars de cărămidă, pia
unui sistem regulat şi concret de tăieri tunci se obţin frucle puţine şi de ca- plex cuprinde :
nu a constituit pînă acum o preocu iifaie inferioară. Avem de asemenea terea şi combaterea principalilor dău tră de var şî combustibil.
pare a pomicultorilor. Această, dato destule cazuri cînd în livezi bine în — combaterea bolilor şi dăunători
rită lipsei de pricepere pe de o parte, chegate au apărut goluri ce reprezin lor în livezi i nători vegetai! şl animali ai pomilor, Expedierea lor poate Începe imediat prin C.F.R. sau cu
iar pe de altă parte datorită lipsei de tăierea pomilor, plantarea materialului
invenlar pomicol (foarfeci, feresiraie — îngrăşarea livezilor cu îngrăşă sădilor, îngrăşarea pomilor etc. miiloaceie proprii ale clienţilor din depozitul I.F.E.T.-ului din
de mină, cosoare, bricege de altoit şi minte organice şi chimice]
tă 25—60 la sută din numărul pomi In acest fel considerăm că vom Sebeş. ( ...¦¦¦¦ ->>„¦
— aplicarea unui sistem de tăieri
lor. -. • : -V ^ potrivit stării livezilor \ aduce o coniribuţîe importaniă la re întreprinderile socialiste, codpertivele, gospodăriile colec-
Directivele celui de-al 11-leat Con dresarea pomicuiturii din regiunea tive şi G.A.S.-urile care "au nevoie de acest material, urmea
ză ă se adresa Direcţiei Silvice Deva, Serviciul aprovizionare
noariră, v:' 5 l şi desfacere penlru a primi repartifîî.-
gres al P.M R. prevăd ca în cei COI ECTIVUU ŞTIINŢIFIC Al
altele), Şi astăzi se mai practică încă de-al doilea plan cincinal să se plan- — cornplectarea golurilor din li STAŢIUNII EXPERIMENTA! E Plată materialului se fa'cd prin virament.
curăţirea pomilor de ramuri uscate cu fe_ze pe cuprinsul patriei noastre un vezi cu material săditor sănătos şi POMICOLE GEOAGIO . /i - f u / i . t \ m t fK fi t\ fi ti
