Page 79 - 1958-03

PROLETARI DIN TOATE TARILE, U NITl-VAl ~ .. .. > .r «

.¦v-i- n-~ ---------:----------- ^ Citiţi în pag/na IV-a

• In Germania occidentală ia am­
ploare mişcarea de protest împotriva
înarmării atomice a Bundeswehniiui.

o Penetraţia americană în Africa
de nord stîrneşte nemulţumiri în
Franţa.

o /Mari mitinguri electorale orga­
nizate de Partidul Comunist Italian.

o U.R.S.S. propune rezolvarea
treptată a problemelor internaţionale

nereglementate.

Anill X Nr. 1018 Miercuri 26 martie 1958 4 pagini 20 bani

LA CALAN şi HUNEDOARA V izitala H a n o i a delegaţiei
g u ve rn a m e n ta le a R. P. Romîne

noi succese producţie HANOI De la trimisul spe­ albastru al scenei se profilau
cial Agerpres : Luni după amia­ drapelele de stat larg desfăşurate

ză a avut loc la Teatrul popular ale celor două ţări. Urări în
aşteptări. La furnalul 1, s-au e- tul lor a fost să realizeze zilnic un mare miting al populaţiei cinstea conducătorilor şi popo­
5.520 kg. fontă peste
laborat în această perioadă zii- peste plan, cîte 300 kg. oţel de din Hanoi în cinstea delegaţiei rului romîn decorau cu litere
plan în fiecare zi nic, în medie, cu cîte 2.730 kg. fiecare m. p. vatră în fiecare guvernamentale romîne. Marele de aur frontispiciul şi faţadele

L a 8 martie, s-au alăturat fontă peste plan, iar la furnalul schimb. Roadele aplicării aces- amfiteatru a fost umplut pînă laterale ale scenei. Megafoanc-
•iniţiativei brigăziii minerului 2, cu cîte 5.520 kg. fontă peste tei iniţiative preţioase, n-au în- la refuz de cei aproape 10.000 le difuzau în întregul parc mu­
plan, în toate cele trei schim­ tî-rziat să se vadă,. De l-a înce­ de oameni reprezentînd populaţia zică populară romînească.
Mihai Tucaciuc şi furna- buri. putul -lunii martie şi pînă în ziua capitalei. Printre ei .se aflau mi­
de 21, oţelarii au dat peste plan niştri, fruntaşi ai partidelor po­ Apariţia pe scenă a înalţilor
liştii de la uzina „Vfcto-' Au redus rebuturile 1.603 tone de oţel. S-a ajuns la litice şi organizaţiilor obşteşti, oaspeţi romîni însoţiţi de con­
cu 10,9 la sută a-ceastă c-ifră datorită faptului reprezentanţi ai muncitorilor, ai ducători ai poporului (vietnamez
ria“ Călău. Angajamentele că toate echipele de oţelari şi-au a fost salutată cu ovaţii puter­
P înă nu de mult, la sectorul respectat pînă acum angajamen­ intelectualilor şi tineretului. Do­ nice. La masa prezidiului adu­
lor au fo st: să dea clte radiatoare al uzinei „Victo­ tul iniţial. De pildă, oţelarii de rind să vadă cel puţin în trece­ nării au luat loc tovarăşii Chi-
ria" din Căi an, se făceau mul­ la cuptorul 5, au dat 770 kg. re pe conducătorii romîni, să-i vu Stoica, Fam Van Dong, pri­
500 kg. fontă peste plan de fie­ te rebuturi. Sezisaţi de 'această oţel, cei de la cuptorul 3, au asculte prin megafoane, din lip­ mul ministru a] R. D. Vietnam,
stare de lucruri, tehnicienii, îm­ dat 730 kg. oţel, iar cei de la să de locuri, un mare număr de Emil Bodnăraş, Tran Danh Tu-
care schimb la furnalul 1, şi preună cu muncitorii turnători, cuptorul 2, cîte 690 kg. oţel cetăţeni s-au adunat în frumo­ yen, secretarul organizaţiei din
au luat măsuri pentru curma­ peste plan, de fiecare m. p. de sul parc în mijiocul căruia se Hanoi a Partidului Muncii din
cîte 1.000 kg. fontă peste plan rea lor. Măsurile s-au dovedit află Teatrul popular. Teatru! era Vietnam, Avram Bunaciu, Doan

în fiecare schimb la furnalul 2.

Pentru funnaliştii din Calau,

aceste angajamente au consti­

tuit un puternic stimulent pen­

tru mobilizarea tuturor forţelor

în întrecere. Şi iată că numai

după 12 zile de la îmbrăţişarea eficace. In ultima perioadă, vatră, în fiecare schimb. împodobit festiv. Pe fundalul Ke Thiein, preşedintele organiza­

iniţiativei, rezultatele sînt pesle procentul de rebuturi a fost re- r ţiei din Hanoi a Frontului pa­

dus cu 10,9 l-a sută. Acest fapt triotic, Teodor Rudenco, amba­

* a dat posibilitate turnătorilor să sadorul R.P.R. Ia Hanoi, Fam
* Oin avantajele de care se bucură toarne în plus încă 24 tone de I(e Toai, prim ministru adjunct
* VEDERE DE LA FURNA-f producătorii care contractează vlnzarea radiatoare şi să realizeze econo­ şi Tran Duy Hutig, preşedinte­
mii în Valoare de aproape 80.000 le comitetului administrativ al
ţ LUL 6 DIN HUNEDOARA* de cereale statului lei. oraşului Hanoi.

!$ Producătorii care tnoheie contracte cu unităţile „Recolta" sau cu coope- ; Realizări aie oţelariîor După urarea de bun venit ros­
rafia, pentru a vinde cereale se bucură de numeroase avantaje garantate ( hunedoreni tită în numele populaţiei capi­
ZIUA talei de Tran Duy Hung, a luat
iniţiativa brigăzii minerului cuvîntul tov. Chivu Stoica. Cu-
PRIETENIEI Tucaciuc, după cum se ştie, vîntarea sa a fost în repetate
rînduri subliniată de aplauze
de sistema! de contractări, lată citeva din acestea:
Luni, a fost ziua prieteniei Gospodăriile care contractează cu,,Recolta" sau cooperaţia primesc de t a fost îmbrăţişată de toate echi­ puternice. Ultimele cuivinte ale
cu tineretul din ţările lagărului pele de oţelari de la oţelăria discursului său, rostite în viet­
socialist. In această zi, pe întin­ >la acestea: Martin a Combinatului siderur­
sul regiunii Hunedoara au avut — arvune in bani fără dobîndă; gic din Hunedoara. Angajamen- nameză, au dezlănţuit un nes-
— sporuri de preţ pentru diferenţa de calitate; fîrşit ropot de aplauze şi ovaţii

loc numeroase întîlniri cu tine­ — sporuri de preţ pentru vînzarea unîîir cantităţi mai mari de cereale A La G .A .S . A!ba au puternice. Minute în şir popu­
rii care au vizitat ţările socia­ — beneficii de transport. laţia Hanoiului a făcut cea mai

liste, care au participat ta festi­ Contractînd cu statul producătorul are posibilitatea să-şi facă dinainte^ începui însărrvnfănfe . O. ®-. f. .e- El I In caldă şi entuziastă demonstra­
valurile mondiale sau au stu­ ^socoteala beneficiilor ce le va avea în urma livrării produselor conlractate^ ţie a sentimentelor sale de prie­
diat în Uniunea Sovietică. Jşi să-şi planifice sumele de bani ce le va primi cum crede de cuviinţă1 însămânţatui la timpul optim Colectivul de munci- tenie şi dragoste faţă de popo­
^Aceasta prin faptul că banii îi va primi toţi deodată la livrarea produselor^ constituie o condiţie de bază ! tori, inginer: şi tehnici- rul romîn şi conducătorii săi.
O asemenea întîlnire s-a or­ iOricît ar fi de scăzute preţurile pe piaţă în cursul anului, statul îşi va res-ş pentru sporirea producţiei şi de i eni de la fabrica de
ganizat şi in oraşul Deva, unde ipecta întoejmai angajamentul, plătind producătorului preţurile prevăzute în'J aceea trebuie făcut tot posibi­ j mase plastice din Capi- După miting, membrii dele­
au participat peste 60 de tineri, i contract. lul ca, ti ciuda! 'condiţiilor' ne­ • (ală este fruntaş în producţie. gaţiei au făcut o plimbare în
cărora le-a vorbit tînăra Vero- favorabile, fiecare cultură să se oraş, vizitînd principalele sale
nica Carculea, care anul trecut Pentru a da posibilitate producătorilor individuali să intre în relaţiile con-^ însăminţeze la timp. Se impu­ | monumente.
a participat la Festivalul 'Mon­ jtractuale cu statui, sistemul de contractări stabileşte pentru producătorii in­ ne deci să se folosească din
dial al Tineretului şi Studenţi­ dividuali, pentru membrii gospodăriilor colective şi ale întovărăşirilor agricole'v plin fiecare zi, fiecare ceas bun sectorul IV j
lor de la Moscova. Tînăra Ve- Icare vor să încheie contract individual, cantităţi minime de contractare peŞ de muncă.
ronica Carculea a vorbit despre kproduse după cum urmează:
primirea călduroasă făcută dele­ Tocmai de aceea muncitorii de
— pentru grîu, secară, orzoaica şi floarea-soarelui cîte 200 kg. din fiecare^ la G.A.S. Alba Iulia, secţia Cal­
, produs aparte; da, au început însămînţările, în

— pentru porumb 300 kg.

gaţiei romîne, despre frumuse­ Colectivişti, întovărăşiţi şi ţărani muncitori individuali! penA ciuda timpului friguros şi umed | şi-a îndeplinit cu mult înainte de
ţile Moscovei, despre întîtnirile 'tru a vă spori veniturile voastre băneşti, pentru a contribui laj care încă se mai menţine. Ei au
cu tinerii din Polonia, Cehos­ ^îmbunătăţirea continuă a aprovizionării oamenilor muncii cuî 4 termen sarcinile de plan pe anul • Drumul spre mina Vulcan reac, Gheorghe Brîndău, Ni.co- t
lovacia şi alte ţări. Vorbitoarea ;produse alimentare, contractaţi cu statul cantităţi sporite de ce­ arat pînă acum peste 80 ha.
a vorbit apoi despre atmosfe­ reale şi alte produse agricole. care vor fi însătnînţaie cu cul­ | 1957. In anul 1958 acest colecliv 3 trece pe lingă uzina electrică lae Şerban. Ei au realizat un ?
ra prietenească în care s-au fă­ turi din prima urgenţă. In ziua
cut schimburile de eşarfe, insig­ =0O: de 24 martie, zi în care timpul jţ harnic continuă să obţină noi « din coşurile căreia ies nori cîştig de 85 lei pe post, adică 3
ne şi alte cadouri, ca mijloc de
Un nou spectacol s-a menţinut frumos, au însă- ţ succese în muncă. ¦ groşi de fum, care, învălătu- 2.300-2.500 lei lunar. După ce X
mînţat 30 de ha. ca gria de pri­
măvară. ¦ In clişeu : Utemista Ecaterina % cindu-se şi înâlţîndu-se tot mai merserăm o bucată de *

| Cepăreanu din secţia conlrol cerce-] * mai sus, se pierd în văzduh, timp inginerul ne anunţă: X

jtînd calitatea produselor. * 3 După ce am parcurs cîţiva ki- — Am ajuns la brigada lui *

% lometri, iată-ne ajunşi Ia mină. Bordea. ¦

Aici, am stat cîteva minute Făcurăm cunoştinţă cu şeful •>

cunoaştere reciprocă între tineri Formaţia de estradă a între­ Pentru a doua jumătate a lu­ de vorbă cu şeful exploatării, brigăzii. Discutarăm cum mer- *

şi de închegare a unei prietenii prinderii de construcţii siderur­ nii aprilie, formaţia pregăteşte Două sate complect tov. Iosif Coloţ, un om foarte ge treaba şi apoi îl rugarăm să o
trainice. gice din Hunedoara a prezentat spectacolul în revistă „Concer­
cu un deosebit succes în iocali- tul primăverii". La repetiţii iau primitor arătîn- ne indice numele ¦
Numeroşi participanţi la întîl­ parte cu regularitate ca inter­
nire sau interesat îndeaproape tate şi în deplasare în regiune, preţi, solişti şi prezentatori : A- cooperativizate du-i scopul pen­ a cîţiva din oa- t
despre viaţa comsomoliştilor şi a nicuţa Zlat, Jana Epure, Lia tru care am ve­ menii mai buni t
spectacolul muzical! „Luna ştie... Pop, Angela Stanciu, Maria nit. Am plecat din brigada sa. t
tinerilor din ţările socialiste. Ungureanu, Nuţi Cofeiciuc, Gii.
Intîlnirea a fost urmată de o şi ne spune". Primit cu căldură Tăcu, Nicu Crisbaum I. Tariion, IL1A (de la subredacţia noastră xistat doar 3 întovărăşiri, cu- X apoi bineînţeles După ce cum- X
peste tot de către spectatori, V. Ionescu, Ovidiu Moraru, A- voluntară). prinzînd 79 de familii, cu o su­ păni puţin ne 3
reuniune tovărăşească închinată colectivul de artişti amatori prafaţă de numai 52,46 ha, în după ce tie-am
prieteniei cu tineretul din ţările este hotărît să dea în mos Stoica şi D. Dionisie. Anul 1957 a constituit un an cursul anului s-a reuşit, datorită echipat, însoţiţi de şeful secto- spuse:
lagărului socialist. continuare no: spectacole de ca­ Autorii textului sînt tov. Teo­ de realizări în domeniul coope­ rului IV, tînărul inginer Dumi- — Nu ştiu cum să zic, că toţi
litate. „. rativizării agriculturii pentru tru Plăvicheanu — spre mină,
dor Veisler şi Alexandru Du- Comitetul de partid comunal sînt buni. Totuşi, dacă insistaţi
mitrescu. Conducerea muzicală Lăpuşnic, raionul Uia, şi Comi­ muncii comitetului de partid, a pentru a-i vizita sectorul şi oa- aşa de mult atunci iată cîţiva
o deţine tov. Herman Roth. Comitetului executiv al Sfatului
tetul executiv al sfatului popu­ popular comunal şi a deputaţi­ > menii dintre ei: Mihai Tecuta — aju-
lor, precum şi datorită activită­
lar comunal. ţii organizaţiilor obşteşti, să se In drum spre mină şeful sec- t°r miner, Ioan Ciucă miner
constituie alte 7 întovărăşiri cu
Daca la 1 ianuarie 1957 pe un număr de 235 familii, avînd X torului ne sp u se: ?ef de schimb, Emeric Hem -
o suprafaţă totală de 264,69 lia.
No mai sînt sceptici raza comunei Lăpuşnic au e- - O s i intrăm In sectorul l Cos,tm “ vagonetar.
In acelaşi timp, numărul fa­ pe care-l conduc, printr-o ga- Du-p„ă ce le, u,rarăm .spor l,a
miliilor ce au intrat în cele 3
Noaptea fusese geroasă. Ca zeru-i .defect". Nimic de zis. Ierte de coastă. Sectorul muncă al altor briIgVă*zii.nlAomcultrdee- %
scurt timp va fi cel mai mare

o noapte de ‘februarie. Spre Au fost greutăţi însă la sftr- j i şi mai mecanizat sector al -imcf P? f

dimineaţă, norii care acoperi- şiţui lunii februarie, eveniment: L întovărăşiri existente Ia începu­ J net.Acum. îi dăm zor culucră- Gheorghe ;
Peste tot se muncea cu insufle- *
seră cerul au alungat frigul 870 tone fontă peste plan, ceea t
tul anului a crescut cu încă 135 fri aceiaşFum p % p e S ' i n - Minerii din sectorul IV
şi-au prins să cearnă o nea ce in limbajul iniţiativei în- j
FRANCISC KISS cdăe•rpb-liunnie,el-uai- planului la extrac'ţia tfrecoecreua«ecum c,e0ljel)a"lteu m s*ec™toare »J
bogată. Se apropia ora 7. De semna că în loc de 10,5 tone r ale minei şi ds aceea dădeau 3
(Continuare tn pag. 3-a)
la^uriaşul furnal 5, pe scările fontă peste plan pe zi, pe fu r {
— Cu realizarea sarcinilor de zor să trimită la „ziuă" cît mai X
L înguste şi abrupte,coborau, nai, s-au dat 31,071 tone.} o plan cum staţi ?

« unul, dupăaltul, oamenii lui Scepticii au dat înapoi. 5 mult cărbune. 3
Agitatorul — Stăm bine. N-am rămas Peste tot pe unde am trecut, ¦
t Ristrianu. La colţul roşu îi Martie. Au trecut 19 zile. In î în nici o lună sub plan. De la şeful sectorului se interesa cum X
Printre agitatorii recrutaţi în încep,ut,ul an, ulu,i şi pîn. ă. . acum, merae treaba, ce greutăţi au X
4 aşteptau încărcătorii şi iacă- biroul normatorilor maşina e- • campania electorală se numără 2M.0n0r>0atîone de PcăCrLtb) umnea.i Bnanemai pbr*igpăuznileerjslie dpăedecanrseoluleţiifapce iaodc.. %*
şi utemistul Ioan Ciora, conta­
î tuşii. lectrică de calculat, sub apă-t

j Auziseră cu toţii de iniţia- sarea butoanelor, îşi plimbă J

j tiv a lui Tucaciuc, auziseră că tot mai repede carul, iar ci- î bil la cooperativa „Ţara haţegu­ mult, productivitatea muncii, juncm sdi p seţn brigăzilor, le X

j cei de la O.S.M. au îmbrăji- frele, in crdme, umplu spaţiile L lui". El continuă să activeze şi in luna ianuarie a crescut cu rezo!vă prompt. La una din 3

j şat-o, şi le era ciudă. goale ale situaţiei producţiei, ţ acum.
Una din grijile lui a fost ca
; Şi jurnalist, şi lăcătuş, şi j n jcj zUe, 237 tone fontă j o a s. u^a ’ c i 1r l î at lZa!' ^ ° f ] brigăzi s-a făcut propunerea să X
salariaţii cooperativei să nu ră-
j încărcător, au arătat că iniţia- peste plan. Un mic caicul: t mînă neabonaţi la presă. Siînd 5j dc?encoomsirtf. de 6L636 lei la Pret'-‘l usercamol.enmtenz.uel up.nenttrrouliuarmpeanrterau a *¦¦
de vorbă cu fiecare lucrător sau ¦¦o¦¦o¦¦¦$?¦o?¦¦¦6 , ................ , u- *
3 tiua poate fi aplicată la fur- g g ţone pe schimb înmulţit * funcţionar, el a colectat în febru­ ~ ce bngazi o sa ne du- m/(- suifor_ [a aifa sg se prelun-
arie, un număr de 47 abonamen­ *
3 nale, că se poate da mai muT ^ ,3 (numărul schimburilor) I te la ziarul „Drumul socialis­ ceV ' . . . , . gească un craţer. Ambele pro- ¦
mului". In luna martie a colec­ X
3 tă fontă. fac 10,5 tone. E angajamentul î tat alte 43 de abonamente Ia . — ^ ll nun avem de_mers ?l puneri au fost primite şi s-au %
„Drumul socialismului", 4 la zi­ ajungem la brigada de tineret daf solnţule celp mai potrivite<
! La sfirşitul consfătuirii, zilnic. 10,5 înmulţit cu 19 (nu- t arul „Scînteia", 4 la „Scînteia X
tineretului", 3 la „Sportul popu­
i Ghcorglie Bistrianu, prim- mărul zilelor) fac 199,5 tone. { pe cote o cotiduce cotididotul netitvu cLolicoYeo lot •
*
; fanalistul, s-a angajat în nu- Diferenţa dintre 237 şi 199,5, j de partid Emanoil Bordea, una P Ne l u p t a r ă m spre put şi ie-
din brigăzile fruntaşe ale sec-¦ şirdm afarâ Du,pă ce u muiţu. *
L mele echipei sale să dea în arată că în 19 zile, cele 3 l ¦

3 fiecare zi peste plan pe schimb, brigăzi de jurnalişti de la 5 f torului, care tn ,iecare luna da mjrdm inginerului peniru ex-

3 3,5 tone fontă. In aceeaşi zi, şi-au depăşit angajamentul cu peste plan însemnate cantităţi plicaţiile pe care ni le-a dat şi

3 urtntnd exemplul lui Bistrianu 37,5 tone fontă. de cărbune.- "îi urarăm noi succese în mun-

L si celelalte brigăzi au îmbrăji- Oamenii lui Alexandru lar" şi unul la „Elore", 3 la re­ — Care sini minerii şefi de câ>am Plecat de la mina Vul' X
Comşa, Gheorghe Bistrianu şi vista „Femeia" şi unul ia „Dol-
sat iniţiativa. Ludovic Csosz sînt mulţumiţi gozo no". Activitatea utemistului schimb din această brigadă ? can' satisfăcuţi de cele văzute ¦
Ioan Ciora poate servi ca exem­ .. , , ; . . şi constatate aci şt pe care vt «
Noul, ca orice nou, a dat La furnalul 5 din Hunedoara Un număr de peste 5.000 de cetăţeni au vizifat pînă la daia de 25 martie plu şi pentru alţi agitatori din A<? scoatem carnetele şi la je.am rimpartăsit si dumnea- 3
glas scepticilor: „Nu ţine! nu sţnţ sceptici.. a. c. expoziţia regională de artă plastică din Deva.
Haţeg. lumina palidă a lămpilor ele voastră, dragi cititori. X
Nti-i cocs, nu-i calcar, buldo- A. JUR CA ¦ In clişeu: urî grup de vizitatori la expoziţia de artă plastică.
9u o - o * o f t o j j o a o c o mină notăm : Dumitru Sudu- A N- ZAMFIR ¦
o *-t •-© •-©--» • ¦ >
j as o i s î h c t n »•