Page 8 - 1958-03

mm
acordat de tovarăşul Oliva
corespondentului ziarului american
9 N5- ew York Times44, Elie Abel
(Drmare din pag. l-a)
polonez cu privire la crearea
unei zone denuclearizate în cen­
trul Europei. Fără îndoială că
realizarea acestor propuneri ar
reprezenta o etapă însemnată
pe drumul întăririi securităţii şi
păcii în Europa. Realizarea lor
ar putea constitui totodată un
punct de plecare pentru noi ac­
ţiuni în direcţia destinderii in­
ternaţionale şi înlăturării peri­
colului unui război nuclear, lu­
cru în care ţările occidentale grarea cetăţenilor, cum ar fi şo­ deci îndreptăţiţi să afirmăm că
nu pot fi mai puţin interesate majul şi persecuţiile naţionale Romînia joacă un rol pozitiv în
decît cele din răsăritul Europei. sau religioase.
Pentru oricine examinează cu
bună credinţă propunerile gu­
vernului polonez apare evident
că la elaborarea prevederilor
relative la sistemul de control
s-a ţinut seama în mod cores­
punzător de toate punctele de
vedere care au fost exprimate
în legătură cu această problemă
în cadrul discuţiilor asupra u-
nui acord general de dezar­
mare.
Atît prin procedura lui elas­ zitive. In fapt, chiar în momen­ de producţie contribuie la dez­ stat Petreşti (cu trupurile in circumscripţiile electorale ra­
tică de realizare cît şi prin pre­ tul desfiinţării cotelor obliga­ voltarea armonioasă, multilate­ Sebeş, tulnic, Vingard), s-au ionale şi comunale. Sînt tovară­
vederile lui concrete şi eficace
de control, planul Rapacki este
astăzi una din măsurile cele
mai accesibile tuturor părţilor
pentru a se realiza un progres lor, Lărgirea cadrului acestor lungă tradiţie cu Grecia şi Tur­ cut G.A.S. Petreşti a obţinut planului de producţie nu au cu­
notabil în direcţia întăririi secu­ forme de schimb economic între cia. Dorinţa noastră de dezvol­ o producţie de struguri cum rar noscut obstacole şi greutăţi.
rităţii internaţionale.
Ceea ce este esenţial acum
este să se realizeze acordul cu
privire la zona denuclearizată.
Sistemele de control vor putea mentul de faţă statul a asigurat tăţile orescînde de satisfacere a crescut. Gu sprijinul partidului
fi îmbunătăţite ulterior, dacă noi avantaje economice produc­ erinţelor reciproce, sînt factori şi prin munca noastră — i-am directorul G.A.S. Petreşti, raionul
nevoia o va cere.
ÎNTREBARE: Puteţi să ne
explicaţi motivele pentru care vinşi că noile măsuri luate nu relaţiilor economice ale Romî­
se .pune un accent atît de mare vor întîrzia să-şi arate roadele. niei cu ţările din spaţiul bal­
în materialele publicate, privind ÎNTREBARE: Cum priviţi canic.
alegerile ce vin, asupra rolului dvs. rolul Romîniei în comerţul Volumul schimburilor comer­
muncitorilor, inginerilor şi teh­ cu Balcanii, statele de democra­ ciale cu alte state capitaliste a
nicienilor în ce priveşte reduce­
rea preţului de cost şi mărirea
simultană a producţiei ?
RĂSPUNS : Rezultatele obţi­
nute de muncitori, ingineri şi
tehnicieni în ce priveşte redu­
cerea preţului de cost, odată cu
mărirea producţiei, constituie o
bună recomandare pentru viito­
rii deputaţi în sfaturile popu­
lare. Accentul care se pune pe
această problemă nu e ceva
nou după cum nu e nou nici
faptul că rolul muncitorilor, in­
ginerilor şi tehnicienilor este
hotărîtor în toate aspectele pro­
cesului de producţie.
Asigurarea unei cantităţi spo­
rite de bunuri la preţuri de cost
cît mai reduse, este o condiţie
indispensabilă pentru ridicarea
nivelului de trai al poporului.
Ea constituie o sarcină de că­
petenie a întregii noastre eco­
nomii. Aceasta este calea pe
care avem de mers mai departe
în scopul obţinerii unei abun
denţe de produse variate la pre
ţuri ieftine.
In condiţiile din ţara noas
tră, în care întreprinderile in­
dustriale sînt proprietate obş­
tească, ceea ce se realizează pe
această cale este în avantajul
direct sau indirect al oamenilor
muncii.
Sistemul nostru de salarizare
avantajează direct muncitorii,
tehnicienii şi inginerii care con­
tribuie la mărirea producţiei şi
Ia reducerea preţului de cost.
In acelaşi timp o bună parte
din sporul de beneficii pe care
îl realizează întreprinderile pe
această cale măreşte fondul în­
treprinderii. Din o parte a aces­
tui fond se acordă premii celor
care aduc contribuţii deosebite
la îmbunătăţirea procesului teh­
nologic şi Ia îndeplinirea sarci­
nilor de producţie iar restul se
foloseşte pentru construirea de
locuinţe, cămine de copii, creşe,
locuri de odihnă şi recreaţie
etc.
După cum vedeţi, situaţia la
noi se deosebeşte de aceea din
ţările capitaliste unde cea mai
mare parte a sporului la bene­
ficii obţinute prin mărirea pro­
ducţiei şi reducerea preţului de
cost intră în buzunarele patro­
nilor capitalişti.
ÎNTREBARE: Există rapoar­
te din partea diferitelor oficii
diplomatice străine (din Bucu­
reşti), că guvernul dv. eliberea­
ză acum în număr crescînd vize
de ieşire persoanelor cu naţio­
nalitate dublă şi acelora care
au în străinătate rude apropia­
te. Indică aceasta oare o politi­
că nouă în privinţa emigrării
sau contacte îmbunătăţite cu
ţări străine ?
RĂSPUNS : Problema pe ca­
re o ridicaţi este o problemă ca­
re priveşte raporturile statului
romîn cu proprii săi cetăţeni.
Poziţia guvernului romîn faţă ţuit deopotrivă, ca şi pe copiii cu instrumente muzicale.
de problema aceasta s-a bazat , lui, pe nepoţi şi strănepoţii lui. Nici sănătatea oamenilor mun­
S35hS3SS9 mm DRUMIIL SOCIALISAIULUI
şi se bazează pe considerente
de echitate şi umanitate. Toate
cererile acelora care vor să
meargă să trăiască împreună
cu rudele lor apropiate aflătoa­
re în alte ţări, au fost şi sînt
examinate cu multă atenţie. Ele
s-au rezolvat şi se rezolvă în
conformitate cu legile ţării.
In ce priveşte problema emi­
grării, poziţia guvernului romîn
se întemeiază pe motive princi­
piale. In ţara noastră nu exis
tă raţiunile care determină emi­
ÎNTREBARE: Ce puteţi să
ne spuneţi despre rezultatele
schimbării din anul trecut a
procedurii pentru cumpărarea
de cereale de la ţărani ? A sti­
mulat oare sistemul de contrac­
tări o productivitate mărită în
agricultură ?.
RĂSPUNS : Schimbarea ve­
chiului sistem de asigurare a
fondului central de produse a-
gro-alimentare a avut efecte po­ donarea prealabilă a planurilor an în gospodăria agricolă de şi din G.A.S. candidaţi propuşi
torii Ia majoritatea produselor
agricole, cea mai mare parte a
fondului central se asigura pe
baza achiziţiilor şi contractări­
sat şi oraş a stimulat pe produ­
cătorii agricoli individuali şi
cooperatişti în realizarea unei
productivităţi sporite. In mo­
cătorilor care-şi desfac produse­ care vor contribui fără îndoială
le pe aceste căi. Sîntem con­ Ia dezvoltarea în continuare a
ţie populară, U.R.S.S. şi co­
merţul mondial ?
RĂSPUNS: Partea Romîniei
în comerţul mondial e co­
respunzătoare cu proporţiile ţă
rii şi puterea ei economică. Ro
mînia are astăzi relaţii comer­
ciale cu 68 state faţă de 26 în
1948 şi acorduri comerciale pe
termene de 1—3 ani cu 36 state
faţă de 8 în 1948.
Nu e vorba numai de o sim­
plă creştere cantitativă, ci şi de
schimbări calitative importante
Succesele în opera de industria
lizare au făcut ca, alături de u
nele produse tradiţionale — pe­
trol, cherestea, cereale — Romî-
nia să poată exporta azi ma-
şini-unelte, utilaj petrolifer, pro­ mul de cumpărături din S.U.A.
duse chimice, textile etc. Anul
trecut, de pildă, greutatea spe­
cifică a maşinilor şi utilajului
în exportul romînesc a depăşit
10 la sută din volumul total.
as
Mersul încetinit al maşinii pe
aşa-numita cale a Maşcaşului,
permite ochiului să întîlnească
felurite diformităţi ale reliefului
de o construcţie uneori bizară,
peste care domneşte nesfîrşita
pădure cu tăcerea ei mormînta-
lă. Pe labirintul acestui drum,
maşina urcă greoi, cu dese
schimbări la cutia de viteză, în-
curcînd liniştea şi viziunea tih­
nitului pasager. La un moment
dat maşina dă semne de obo­
seală, ne părăseşte... o luăm pe
jos, cale de două ore şi jumă­
tate pînă la Lunca Cernii.
Primele case ne apar din deal
ca nişte jucării. Pe măsură ce
coborim însă, ele primesc forma
obişnuită a caselor de munte.
Casa de 500 de ani
Peste un podeţ, pe aşa-numi­
ta cale a Prejbei, o casă înve­
chită de veacuri ne atrage aten­
ţia. E părăsită. Prin gemuleţul
mic, lat de două palme, privim
înăuntru; vedem doar cîteva le­
gături de paie înnegrite. Un bă-
trînel ce ieşi dintr-o curte ve­
cină, nins de ani, cu vocea ră­
guşită, ne spune:
— E veche. Are cinci sute
de ani casa asta.
Umplîndu-şi luleaua bătrînă
ca şi el, pe care sînt încrustate
două litere-P. V., bâtrînul spune
ca pentru e l : ,,Da, da, are cinci
sute de ani“.
După puţin timp, ne-am des­
părţit prieteneşte de bătrîn, pur-
tînd cu noi imaginea lui simplă
şi curată şi casa de cinci sute
de ani.
Cu sute de ani în urmă în a-
ceastă casă s-a născut un om,
a trăit, a muncit şi a suferit vi­
tregia timpurilor care l-au hîr-
iMCTIWx
Acum zece ani ponderea lor era
de numai 0,8 la sută.
Dacă la aceasta adăugăm şi
faptul că Romînia nu face dis­
criminării politice în operaţiile
sale de comerţ exterior ci se
călăuzeşte în raporturile sale
comerciale cu alte state, după
principiile avantajului reciproc şi
ale schimburilor echivalente, re­
zultă o serie de raţiuni care fac
ca multe ţări să fie interesate în
dezvoltarea legăturilor de co­
merţ cu ţara noastră. Sintem
comerţul mondial.
Schimburile economice cu
U.R.S.S. şi ţările de democraţie
populară au o importanţă deo­
sebită în ansamblul comerţului
nostru exterior.
Acordurile economice cu ţări­
le socialiste reciproc avanta­
joase încheiate pe perioade
lungi, la preţuri mondiale con­
stante, la adăpost deci de facto­
rii de conjunctură, ca şi coor­
rală a economiei ţării noastre.
In ultimii ani au fost reluate
şi au înregistrat creşteri însem­
nate, schimburile comerciale de
tare a colaborării cu toate ţă­
rile balcanice, care găseşte ecou
în cercuri largi din aceste ţări,
apropierea geografică, posibili­
crescut în ultimii 6—7 ani de a-
proape 2,5 ori. O creştere în­
semnată a fost înregistrată de
schimburile comerciale cu R.F.
Germană, Anglia şi Franţa.
Noi ne-am pronunţat şi rea­
firmăm dorinţa noastră de a
dezvolta legăturile de comerţ
cu S.U.A., în favoarea cărora
se pronunţă de asemenea con­
ducători de firme şi oameni de
afaceri din S.U.A., cît şi orga­
nizaţiile noastre de comerţ ex­
terior. Romînia are o balanţă
de import-export favorabilă care
îi permite să mărească volu­
Din partea noastră s-au făcut
încercări în acest sens. Dezvol­
tarea acestor relaţii în viitor
depinde de paşii pe care îi va
face guvernul american pentru
a asigura condiţiile necesare u-
nor schimburi comerciale nor­
male.
Anii s-au scurs. Fiecare în
parte şi-a lăsat amprenta pe a-
ceste locuri creînd obiceiuri, cre­ pensarul medical construit în a-
dinţe, într-un cuvînt valori cul­
turale şi spirituale asupra căro­
ra ne aplecăm cu pioşenie.
...Casa de acum cinci sute de
ani, îmbătrînită, înnegrită de
timpuri şi de ploaie, stă drept
mărturie a trecutului. Alături
de ea case noi, din cărămidă,
s-au ridicat astăzi, Viaţa adevă­
rată de om şi-a deschis larg
porţile. Briza caldă a vieţii noi,
adie şi pluteşte, încălzind viaţa
oamenilor peste tot — şi aici în
vîrf de munte.
Pe dramul anei vieţi noi
Ziua de 2 martie a fost aş­
teptată şi aci, în comuna acea­
sta pierdută în cutele adînci ale
munţilor, cu aceeaşi dragoste ca
în orice colţ al patriei noastre.
Părtaşii vieţii noi îşi spun în
această zi cuvîntul. Fiecare se
mîndreşte cu candidaţi de depu­
taţi ca : Isaia Barna, Ion Mihă-
escu, Ocolişan, Puican şi cei­
lalţi, oameni pe care-i cunosc.
Candidaţii de deputaţi Barna,
Ocolişan, Mihăescu, sînt adevă­
raţi reprezentanţi ai locuitorilor.
Prin munca neprecupeţită a lor,
în această primăvară, peste trei
sute de cetăţeni vor avea în ca­
sele lor binefăcătoarea lumină
electrică, motorul trifazic fiind
procurat. Şcoala a fost înzestra­
tă cu un aparat de proecţie ci­
nematografică, precum şi cu un
atelier mecanic dotat cu noi scu­
le, un adevărat atelier necesar
politehnizărîi unei şcoli săteşti.
Pentru dezvoltarea muncii cul­
turale şcoala a fost înzestrată
C@nfribiifiâ
In anii regimului 'de deffîoorja- lului, numărul medicilor din o-
ţie populară s-pu înfăptuit reali­ raşul nostru a crescut conside­
zări măreţe. Ca şi in celel^te rabil.
domenii de activitate şi în sec­ Pline de interes şi înţelegere
torul sanitar au avut loc schim­ faţă de omul suferind, cadrele
bări esenţiale. Asistenţa medica­
lă a populaţiei s-a îmbunătăţit
considerabil, iar ocrotirea sănă­
tăţii pubiice a devenit o pro­
blemă de stat. In regiunea noa­
stră, ca de altfel în toate regiu­
nile din ţară, au apărut spitale
noi, s-a mărit numărul de pa­
turi, au apărut maternităţi, cre­
şe, cămine de copii etc.
Numai in oraşul Deva a fost
pus la dispoziţia bolnavilor un
staţionar T.B.C., a fost reorgani­
zată asistenţa mamei şi copi­
Mîndria omului liber
Gu mîndria omului liber,
stăpîn pe soarta lui, ne dăm as­
tăzi votul nostru celor pe ca­
re i-am propus — oamenilor
muncii care s-au dovedit cei
mai buni in bătălia pentru con­
struirea vieţii noi.
In anii din urmă, în comu­
na noastră au fost obţinute
realizări mari. Intr-un singur
obţinut producţii de cereale, de
struguri etc. care inainte, erau
realizate în 3-4 ani. In anul tre­
s-a întîmplat de-a lungul ani­
lor. Numărul păsărilor şi ani­
malelor din fermele anexe a
asigurat gospodăriei de stat ren­
Gei 65 de ani pe care i-a
împlinit bâtrînul Oprea baci,
* i-au albit de-a binetea părul.
Lucrează în mină de 46 de
ani. Bâtrînul Oprea este din
comuna Rovina, raionul Brad,
din părinţi ţărani săraci.
— Nu am putut urma în sat
decît două clase primare spune
el. Acasă eram nu mai puţin
decît 12 copii şi trebuia să mă
duc cu vitele oamenilor de la
care mai primeam cite ceva
pentru a-mi cîştiga existenţa.
Mai tirziu, tata m-a băgat
slugă la Ioan Oprea, un om
înstărit din sat.
Am stat slugă patru ani.
— îmi aduc aminte continuă
bâtrînul miner — că intr-o
seară, cu mai mulţi băieţi, ne­
am sfătuit să plecăm din sat
la Petroşani la mină. A doua
cii nu a fost dală uitării. Dis­
nii puterii populare este înzes­
trat cu aparatură medicală nece­
sară şi cu personal sanitar califi­ conducerea treburilor obşteşti,
cat. In cadrul dispensarului e-
xistă o maternitate dotată cu
5 paturi, asigurînd naşterile în
condiţii optime. Tot datorită
grijii oamenilor de aci, dispen­
sarul îşi va mări capacitatea
prin amenajarea unui staţionar
permanent. Acestea sînt doar cî­
teva din realizările obţinute de
oamenii harnici ai comunei Lun­
ca Cernii.
Un început de activitate
culturală promiţătoare
Seara, prin geamurile mari ale
şcolii din Lunca Cernii răzbate
pînă departe, pe uliţa salului, e-
coul cîntecelor fetelor şi flăcăi­
lor, membri ai echipei artistice,
sau acordurile îmbietoare ale ti­
nerei orchestre formată din ca­
drele didactice ale şcolii. Tînă-
ra învăţătoare Nuţa Ularu, răs­
coleşte inimile multora cu vo-
ce-ai cristalină, plină de far­
mec.
In satul uitat altădată, unde
neştiinţa şi întunericul domneau
nestingherite, astăzi se desfă­
şoară o frumoasă activitate cul­
turală, la care participă cu mul­
tă dragoste tineri şi vîrstnici.
&
Casa cea de cinci sute de ani,
mică şi sărăcăcioasă, stă apleca­
tă spre pămînt, ca semn al res­
pectului faţă de nou, faţă de tot
ceea ce se ridică semeţ, prin
munca oamenilor, prin efortul
comun, în jurul ei.
i. PÂDUREANl rilor, volumul achiziţiilor prin Oare nu se poate realiza aprovi­ acţiuni.
C. RADU
medico-sanitare acordă populaţi­
ei asistenţă medicală calificată.
Prezentindu-ne astăzi in faţa
urnelor, noi cadrele medico-sani­
tare vom vota cu încredere can­
didaţii F.D.P. convinşi că şi în
felul acesta vom contribui la a-
părarea sănătăţii celor ce mun­
cesc, la înfrumuseţarea vieţii
noastre noi.
Dr. ROMULUS RUSU
medic la, Spitalul unificat din
Deva
tabilitate. In toate aceste acţi­
uni am fost ajutaţi de oameni,
de muncitorii pe care i-am pro­
pus candidaţi ai F.D.P.
Astăzi vom da votul nostru
candidaţilor F.D.P., celor care
au fost mereu alături de noi
şi ne-au sprijinit prin sfaturile
lor, prin activitatea lor. Avem
şii noştri de muncă, cei care, în­
sufleţiţi de dorinţa de a contri­
bui la realizarea şi depăşirea
Cu oamenii aceştia ne mîn-
drim şi lor le vom da cu toată
încrederea votul nostru.
AVRAM CAZAN
Sebeş.
zi am şi pornit la drum. A-
junşi la Petroşani, ne-am an­
gajat la mina „Praga" cum îi
spuneau oamenii atunci. La în­
ceput şi chiar mai tirziu, mun­
ca a fost foarte grea. Aveam
un salariu mic, impozitele e-
rau m ari; din banii agonisiţi
abia puteam să-mi asigur viaţa
de toate zilele. De acasă pri­
meam scrisori, prin care pă­
rinţii îmi cereau ajutor.
Mă străduiam să muncesc
din toate puterile pentru a cîş­
tiga un ban în plus, ca să tri­
mit acasă, deoarece mă gin-
deatn că părinţii mai au de
hrănit încă 11 frăţiori. In a-
cele zile, ca să ajungi miner
şi să ciştigi ceva mai bine,
trebuia să munceşti pe brînci,
nu alta, că altfel puteai sta
şi 10 ani că tot vagonetar
mureai. După patru ani. abia
am reuşit să devin miner.
La 37 de ani, minerul 0- bine de tot, de venirea la pu­
prea a mai făcut încă două tere a ţărăniştilor. In ajun de
clase primare. După 25 de ani alegeri, ne-au invitat la circiu­
prestaţi in mina „Praga", a mă si ne-au dat de mîncare şi
4 « o o<y¦-e-1 » 1 *-¦O-^«-*-ţ-^-9-f-O-fr-4-f•{ 1
Materiale pentru concursul ziarului „Drumul socialismului“
Cooperatorii discută despre treburile
COOPERATIVEI
Ne-am obişnuit, în anii aceştia Asupra acestor realizări, şi a
să vedem oameni gospodari la
să auzim cuvîntul oamenilor
simpli care îşi dau păreri com­
petente asupra unor stări de
fapte. Nu ne miră deloc făptui
că în adunările generale, ţăra­
nii muncitori, cu judecata ior
clară, îşi spun părerea răspicat
despre ceea ce s-a lucrat bine,
ori dintr-o pripeală sau nepă­
sare au ieşit lucrurile pe dos.
Intr-una din adunările gene­
rale ale cooperativei din Să-
laşu Superior, raionul Haţeg,
unde a fost prezentată darea de
seamă asupra activităţii coope­
rativei în anul 1957, membrii
cooperatori - t ridicat probleme-
care au determinat mersul îna­
inte în activitatea cooperativei.
S-au constatat cu această oca­
zie realizările obţinute în des­
făşurarea activităţii cooperativei, Dintr-o neglijenţă nepermisă
după cum au fost scoase în evi­
denţă şi lipsurile care mai dăi­
nuie în aprovizionarea şi deser­
virea consumatorilor.
Intr-adevăr Ia cooperativa din
Sălaşu Superior, au fost obţi­
nute rezultate frumoase. Părţile
sociale au fost achitate în între­
gime, unii membri ai cooperati­
vei depăşindu-şi chiar părţile
subscrise. A crescut număru!
membrilor cooperativei. Ca ur­
mare a unei munci rusţinute de
lămurire în rîncUirile cooperato­
cooperativă a' fcreocut simţitor. zionarea ritmică a cooperativei?
î&. Q89
Pentru ce votez
Sînt tinăr. Unii spun că-s chiar foarte tînăr pentru me­
seria de prim-topitor la un cuptor Martin. Am 20 de ani.
Mă prezint pentru a doua oară in fa{a urnei ca cetăţean. Pe
cine ooi vota ? Bineînţeles că pe candidata noastră tovarăşa
Ţinea Macovei, candidată in circumscripţia electorală orăşe­
nească nr. 79. La virsta mea, năzuinţele sînt multe. S-au fă­
cut atîtea în oraşul nostru incit ar trebui să înşir pagini ca să
spun totul. Eu votez pentru dezvoltarea tuturor acestor reali­
zări. Votez pentru terminarea lucrărilor de lărgire a stadionu­
lui „Gorvinul", pentru terminarea lucrărilor de finisare in in­
terior a clubului cinema, pentru înfrumuseţarea oraşului. Pe
marginea şoselelor, în noul oraş muncitoresc, plantarea unor
copaci l-ar împrospăta mult.
In ce priveşte munca ta oţe tărie, dorinţa cea mai arzătoare,
aceea de a fi prim topitor, mi- este împlinită.. Acum nu do­
resc altceva decît să dau oţel niult şi bun. Vreau ca metalul
topit de mine să folosească ţării. Şi pentru asta votez.
10AN DRAGIIIN
prim-topitor la cuptorul 5 Martin al
Combinatului siderurgic din Hunedoara
¦-o o« •
băutură pe gratis. Mai tirziu
am plătit cu vîrf şi îndesat ce­
le băute şi mincate... Cum se
făcea, cum nu, destul că după
fost transferat la topeai, mi­ alegeri nu se alegea nimic clin
na amintită fiind închisă. La promisiunile lor, noi rămînind
mina Lupeni lucrează de 21 de tot cum am fo s t: ca vai de
ani. întrebat de ce mai lucrea­ noi.
ză la această vîrstă înaintată,
Astăzi sînt mindru că nu­
îţi răspunde: măr 65 de ani şi că am vă­
— Pînă pot o să lucrez. zut cum s-a schimbat lumea
şi cum trăiesc azi minerii.
M-am obişnuit cu mina de par­ Sînt bătrîn, dar la 2 martie
că ar fi o a doua casă a mea. cind vor avea loc alegerile
pentru sfaturile populare, voi
Duuini vvouribuău iiunuvuoirbăU,, Uaducind c' ăut,a să fiu pri.ntTre' primii ca­
dnuislcuînţ•icaepduesp'săre paolvee®gsetreia,' bătri- re îsi vor da votul candidaţilor
scă: Frontului Democraţiei Popu­
lare.
— Nu pot uita niciodată cum
Toate aceste cuvinte au fost
se schimbau partidele în trecut,
cum se schimbau primarii, pre­
fecţii, pentru noi toate astea
neînsemnînd decît chin. In rostite de Oprea-baci cu mere
preajma alegerilor din trecut enioţie. Puteai citi în ochii lui
se făcea o propagandă extra­ mulţumirea sufletească pe care
ordinară. Candidaţii ne promi­ o simte. Deşi are 65 de ani,
teau cîte-n lună şi-n stele. Că crede că va mai sta multă vre­
me alături de ortacii să in mi­
ne vor face şcoli, cămine, că nă, muncind pentru zilele noi
ne vor da păm înt; după ce-i
alegeam, toate rămîneau aşa- care i-au adus mai mult decît
cum au fost. îmi aduc aminte visase în tinereţe.
MIRCEA CĂTĂLIN şi
ADOLF PAL1EV1CI
(de la subredacţia
noastră voluntară)
-*-*--0 O¦ d-V
iată o întrebare pe care, mem­
altora destul ,de importante, au brii cooperativei din Sălaşu Su­
discutat muiţi participanţi la perior, au ridicat-o şi care este
adunarea generală, printre care valabilă şi pentru alte unităţi
amintim pe întovărăşiţii Mihai cooperatiste.
Viad-Pilu, Ştefan Tirea-Ceca,
Antal loan-Hrlstu, Alexandru Modul în care cooperatorii din
Faur, Nicolae Cînda, Ştefan Sălaşu Superior au discutat a-
Crişan, Constantin Dragomir, supra problemelor arată simţul
Ambrozie Faur şi alţii. gospodăresc, de orientare asu­
pra nevoilor, de întărire a acti­
Toţi tovarăşii care au discu­ vităţii cooperativei. U.R.C.C.-
tat în această adunare, au cri­ Haţeg trebuie să ţină cont de
ticat ' cu asprime faptul că în propunerile făcute, de sugestiile
desfăşurarea activităţii coopera­ cooperatorilor, ele constituind un
tivei rriai există şi unele lipsuri îndreptar în această activitate.
care nemuiţurtiesc consumatorii.
A NASTASE
Este ^cunoscut faptul că mai
există unele localităţi unde ilu­ corespondent
minatul se face cu ajutorul lăm­
pilor de petrol. Pentru a avea Iniţiativă demnă
asigurate cele' necesare folosirii
acestui sistem, conducerea coo­ de urmat
perativei a făcut nenumărate
„comenzi" la U.R.C.C. Haţeg. HAŢEG (de la subredacţia
noastră voluntară) Colectivul
U.R.C.C.:ul nu a mai aprovizio­ cinematografului „Popular" din
nat cooperativa din Sălaş cu Haţeg a lansat o chemare Ta în­
trecere către toate cinematogra­
sticle de lampă mărimea 11 şi fele din regiunea Hunedoara.
alte numere, de mai bine de
două luni; Cei care au luat cu­ In această chemare colecti­
vîntul au arătat că deşi sîntem vul cinematografului de mai
în pragul muncilor agricole de sus a fixat ca obiective princi­
pale aie întrecerii: îndeplinirea
primăvară, totuşi cooperativa planului de producţie în propor­
din comună nu e aprovizionată ţie de 108 la sută, organizarea
cu materialele necesare repară­ a cel puţin trei cicluri de fil­
me cu teme diferite, organiza­
rii uneltelor agricole. Lipsesc rea a două concursuri de re­
din cooperativă cormane, îier- cenzii 'de filme cu premii, două
şparing, fier pentru plug, cuie festivaluri de filme pentru ti­
neret, trei simpozioane, 15 pre­
asortate pe diferite mărimi etc. miere festive, precum şi alte
NICU SRUCHEA