Page 80 - 1958-03

Nr. 1018
' EVA POPA
vîrîzătoare la raionul de ţesături de
(mătase al magazinului textil nr. 17
din Alba Iulia. Ba deserveşte conş­
tiincios cumpărătorii, fiind socotită
printre cele mai harnice vînzâtoare,
de la magazinele din oraş.
DOINA IORDAOHE
este una din fruntaşele fabricii de
} nasturi din oraşul Deva. Ba îşi de­
păşeşte în fiecare lună norma cu
15—20 la sută.
Utemista MARIA NEDELEA
(laborantă principală la I.C.I.L. Si-
ttieria, stabileşte ou conştiinciozi-1
.la te şi precizie calitatea produselor. în casă şi discuta, în special cu fe­
' Ea este una din laborantele care
efectuează corect analizele.
AGNETA ŞTBNTZEL',
1una dintre cele mai harnice îngri­
jitoare de la ferma de păsări a
gospodăriei agricole de stat din
Petreşti, raionul Sebeş.
Ud punct sanitar
In întreprinderile şi instituţiile
din regiunea -noastră, au luat
fiinţă numeroase puncte sani­
tare de prim-ajutor. Ele sînt
deservite de absolvente ale
cursurilor sanitare organizate
de Crucea roşie. Unul din a-
ceste puncte este şi acela de la
secţia mecanică II a U. M. Cu-
gir, care în cadrul concursuri­
lor pe regiune s-a situat pe pri­
mele locuri.
In clişeu: Echipierele voiunta re Angela Drăguleamt şi Maria contractat 200 kg. de grîu şi 150
Clej, de la punctul sanitar al secţiei mecanică II, dind primul
ajutor tiparului Cadar Erîncu, " -
In magaşzinul de încălţăminte din
oraşul Sim ula, am întîlriit zilele tre­
cute o bătrîşică puţin adusă de spate
dar plină de. viaţă. Ceruse vînzătoa-
rei o pereche ide gbetuţe. începu să se
consulte cu sioţul:
— Se zici, bărbate, sînt bune pen­
tru Nicu ? ' j h 'l' 1 '
Butanul Ion Meştereaga, care de
32 de ani este salariat al oficiului
P.T.T.R. din Simeria, dădu din cap în
mod aprobator. .. •,
— Impachetaţi-le, vă rog — spuse
Maria Meştereaga vînzătoarei. Nicu
însă nu este singurul fecior al Măriei
Meştereaga. Ea a dat viaţă la încă
6 copii. De creşterea şi educaţia fiecă­
ruia s-a ocupat şi se ocupă cu răbda­
re. Cerinţele materiale ale copiilor au
fost întotdeauna satisfăcute. Deşi în
trecut posibilităţile de existenţă erau
puţine, Maria Meştereaga, alături de
soţul ei, a muncit cu ziua pe la chia­
burii din Rapoltu Mare şi şi-a crescut
cei 7 copii.
De aproape 3 ani, familia lui Maria
Meştereaga este în întovărăşire. Sala-
riul0 soţului cît şi veniturile de la în­
tovărăşire şi din cultivarea tutunului
îi asigur^ acum acestei familii un trai
omenesc. Maria Meştereaga se ocupă
cu perseverenţă de viitorul copiilor ei.
Pe fiecare vrea să-l vadă de folos so­
cietăţii. De pildă, Antcn, fiul cel mai
mare, este militar. Marioara urmează
cursurile unei şcoli chimice, iar restul
se găsesc încă în mijlocul familiei,
fiind de vîrstă şcolară.
Pentru faptul că Maria Meştereaga
a dat naştere la 7 copii, iar acum se
ocupă de educaţia acestora, statul a
răsplătit-o, declarînd-o mamă eroină.
îndeletnicire practică
Acum 3 ani, a venit în satul Băcia
o tovarăşă activistă. Mergea din casă
meile, despre necesitatea creşterii vier­
milor de mătase. Prima cu care a
vorbit a fost gospodina Sofia Cazacu. problemă. De pildă, una să pună la
După ce au stat de vorbă au ajuns dispoziţie camera, alta să adune frun
la concluzia că în comuna Băcia sînt ze, alta să procure aţa etc. De îngriji­
posibilităţi pentru aplicarea acestei, i- rea propriu-zisă s-a stabilit să se o
niţiative. A discutat apoi şi cu alte cupe pe rînd fiecare membră a asoci
gospodine. Majoritatea, au propus ca
prima dată viermii de mătase să sc
crească în mod experimentar. Propu­
nerea a fost acceptată. S-a fixat apoi
zona de creştere, în incinta şcolii ele­ să dea roadele, aşteptate. De pildă,
mentare. Aici au fost puse la creştere gospodina Aurelia Lungescu, a recoltat
60 gr. sămînţă. După cîteva luni vă-
zînd că atît terenul cît şi posibilităţile mătase calitatea întîia. Pe ele a pri
de întreţinere sînt prielnice, femeile
din Băcia au hotărît să planteze 200
gr. sămînţă, iar mai tîrziu au ajuns
ia plantarea a 395 gr. sămînţă.
Recolta primului an nu a fost chiar
aşa de mulţumitoare. Femeile nu a
veau încă experienţa necesară în creş­
terea viermilor de mătase. La aceasta
se mai adăugau şi greutăţile pe care
le întîmpinau în procurarea frunzei de
dud, a sforii etc.
Iniţiativa pornită cu atît elan era
deci în pragul destrămării. Totuşi,
Comitetul de femei nu a cedat în faţa
greutăţilor. Femeile au continuat a-
ceastă îndeletnicire migăloasă dar a
vantajoasă. S-a discutat problema
chiar într-o şedinţă pe comună. Au
început apoi să se predea unele lecţii
CHEMAREA femeilor flLaţş&l Alba Iulia, din comunele Oarda de Jos
Sj i t e & j ?,i din satul Bărăbaţiţ
Sâ mWlvm i i mai multe legume şi zarzavaturi,
^ rr zv Y Y Y v v v ereştw elf mii multe pisări!
> Intr-o consfătuire organizată de comitetele de femei, cu
(fruntaşele în cultivarea de legume şi zarzavaturi şi frun­
ta ş e le în creşterea păsărilor, din oraşul Alba Iulia, co­ număr de 180 femei, care să contracteze o suprafaţă de j
munele Oarda de Jos şi Ciugud şi din satul Bărăhanţ,
(cele peste 200 de participante, analizând posibilităţile ce
*le au, şi-au luat o seamă de angajamente, ou oare chea-
• mă la întrecere patriotică toate femeile din oraşele, co­
lumnele şi satele regiunii noastre, avînd la bază urmă­
toarele obiective:
o să nu rămînă nici o grădină sau loc viran neînsă-
>mînţat cu legum e;
o să producă răsaduri de bună calitate prin organiza­
r e a în colectiv a unui număr de 30 răsadniţe;
A ctivitatea fem eilor
din com una Vata
Organizaţia de femei din co­
muna Vaţa, desfăşoară o boga­
tă activitate. Astfel, femeile din
această comună au efectuat 120
ore de muncă voluntară la cu­
răţenia casei de naştere, sta­
ţionarului medical şi grădiniţei
de copii. Încă o faptă lău­
dabilă, este activitatea depu­
să cu ocazia „Săptăminii cu­
răţeniei", cind echipele organi­
zate de comitetul comunal al
femeilor, au vizitat numeroase
gospodării ţărăneşti, dind îndru­
mări valoroase. Cu această oca­
zie au fost depistate şi două ca­
zuri de boală la copii de vîrstă
sub un an, iar dispensarul lo­
cal care a fost anunţat, a luat
măsurile necesare.
. ELENA. VULCAN
corespondent
privind creşterea viermilor de mătase.
Unele femei a'u venit cu propunerea
de a se forma asociaţii din cîte 3-4
gospodine. Fiecare din membrele aso
ciaţiei trebuia să se ocupe de cîte o
aţiei. Aşa s-a făcut că în anul trecut
au luat fiinţă 4 asociaţii de acest fel.
Laolaltă aceste asociaţii, au pus la
crescut 200 gr. sămînţă.
Perseverenţa în muncă nu a întîrziat
după 30 gr. sămînţă 40 kg. fire de
mit stihia de 1.600 lei. Aceşti bani i-a
adăugat la alte venituri şi şi-a cumpă­
rat o vacă, de pe urma căreia a. con
tractat cu statul 500 litri lapte.
Aceeaşi cantitate de fire a fost re
coitată şi de gospodina Lucreţia Buneţ.
Printre gospodinele bune crescătoa
re de viermi de mătase din comuna
Băcia amintim şi pe I. Munteanu, A-
nastasia Silvestru, Veta Lungescu,
surorile Bescaliuc şi altele.
Cele 4 asociaţii care au funcţionat
şi anul trecut, au încheiat numai pe.
primul trimestru al acestui an, con
tracta pentru creşterea a 295 gr. să
m înţă., In curînd, vor mai lua fiinţă
încă 2 asociaţii de creşterea viermilor
de mătase.
Sprijină contractările
de cereale
HAŢEG (de Ia subredacţia
noastră voluntară). In perioa­
da actuală, comitetele de femei
din raionul. Haţeg, se ocupă în
special, de lămurirea femeilor
pentru a-şi aduce şi ele contri­
buţia la asigurarea fondului cen­
tralizat al statului. In acest
scop, s-au format echipe de fe­
mei care să ducă muncă de lă­
murire în rîndul ţărancelor mun­
citoare.
Demnă de evidenţiat este- e-
chipa tovarăşei Gherghina Cră-
ciunescu din comuna Livadea,
care stînd de vorbă cu cetăţe­
nii din satul Valea Lupului, în­
tr-o singură zi, aceştia au con­
tractat cu statul peste 500 kg.
de grîu şi porumb.
De asemenea, în comuna Bre­
tea Strei, echipele conduse de
tovarăşele Valeria Demian-şi
Maria Minulescu, au reuşit să
lămurească cetăţenii, contractînd
în două zile, 2.500 kg. de grîu
şi porumb. Printre cei care au
contractat se numără şi ţăran­
cele muncitoare Maria Stoicoi
cu 200 kg. grîu şi 100- kg. po­
rumb, Mirterva Muntean care a
kg. de porumb, şi multe altele.
A. DOINA
Învăţătoarea satului
Printre tinerele absolvente ale ei, îndemnindu-i să se ocupe mai
şcolii pedagogice din Deva — mult de elev. De sigur că a-
promoţia 1952 — care au fost ceasta a adus o oarecare îmbu­
repartizate ca învăţătoare sau nătăţire, insă nu in măsura aş­
suplinitoare la şcolile din regiu­ teptată. Atunci învăţătoarea, in
ne•, era şi Maria Haţegan. Ea a cadrul colectivului clasei, a ho-
fost repartizată la şcoala din târit ca zilnic, cîte un pionier
Şibot, raionul Orăştie. S-a pre­ bine pregătit să meargă la ele­
zentat la şcoală timidă, de par­ vul Macavei acasă, să-l ajute în
că ar fi fost elevă şi nu învă­ pregătirea temelor. Acum, ele­
» să valorifice cît mai multe legume şi zarzavaturi^ ţătoare. Cadrele didactice din vul vine cu lecţiile mai bine
prin contractări cu statul, lămurind în acest scop un j şcoală, au privi­
t-o cu o oareca­ pregătite, dar în­
19,5 h a .: re îndoială. Nu
bănuiau că fata văţătoarea mai
aceasta timidă, are încă de
o să nu fie nici o gospodină care să crească mai puţi luptat pină să-l
fusese una din
cele mai bune aducă la nivelul
de 50 păsări, punîndu-se accent pe creşterea păsărilor eleve ale şcolii celorlalţi. Şi,
pedagogice. Cu Maria Haţegan
de rasă; -j timpul însă,~s-au
convins că în este hotărită să
• să organizeze un număr de 12 asociaţii de crescă- < rîndul lor a in­ facă acest lucru.
trat o învăţă­ Cu unii elevi
toare de păsări, care vor cuprinde un număr de 60 femei, <
toare bine pre­ i-a fost mai u-
crescînd 1.800 păsări; j gătită şi cu dra­ şor. De exemplu,
goste ele muncă. privind pe elevul
• sporirea numărului păsărilor mari cu încă 3.000 faţă 3
Aceasta le-a dovedit-o rezul­ Pavel Hurdu-
de cel existent. j ban a fost dea-
tatele frumoase ale elevilor din juns să stea de
clasele la care preda ea. Din an vorbă cu părinţii lui şi să-i pu­
in an, Maria Haţegan, luptin- nă un coleg de bancă din rin­
du-se cu greutăţile inerente ori­ dul pionierilor bine pregătiţi.
cărui început, obţinea succese Dar nu numai părinţii acestora
La pregătirea răsadurilor tot mai frumoase. In 1957, din au simţit grija pe care o are în­
clasele a 11-a şi a IlI-a, de care văţătoarea Maria Haţegan faţă
răspundea, n-a rămas nici un de copiii lor. Şi părinţii elevilor
corigent. Atunci, tînăra învăţă­
Anul trecut, de pe cele 4 Ha, culti­ gospodăriei a hotărît să mărească su­ toare a fost evidenţiată pe scoa­ Gabriela Radu, Viorica Viorel,
vate cu legume şi zarzavaturi, unde prafaţa cu încă un hectar. lă. Mircea Miclea şi alţii, au primit
?. lucrat echipa de femei condusă de
Maria Farcaş, gospodăria agricolă co Colectivistele din echipa tovarăşei In prezent, Maria Haţegan vizita învăţătoarei, care i-a în­
lectivă „Drumul lui Lenin" din Sebeş Maria Farcaş, s-au bucurat de aceas drumat cum să-şi ajute copiii.
a recoltat o mare cantitate de legume tă hotărîre şi au început să pregă răspunde de clasa a IV-a. Are
care i-a adus un venit de peste 84.000 teasc!) răsadurile necesare. Astfel, ele 18 elevi pe care trebuie să-i în­ Despre Maria Haţegan se pot
lei. Găsind că e rentabilă cultivarea au fnsămînţat 160 m.p. răsadniţe cu veţe. In ' rindul acestora, sînt spune şi alte lucruri frumoase-.
varză, gulii, ardei roşii şi vinete. unii m a i. slăbuţi la învăţătură. In lecţiile pe care le predă, ea.,
de legume şi zarzavaturi, conducerea Dar ţtnăra învăţătoare este ho- caută întotdeauna să dezvolte
tărită ca la sfirşitul anului să in elevi simţul patriotic, dra­
nu aibă nici un corigent. Pentru gostea faţă de regimul nostru
aceasta, ea foloseşte diferite me­ clemocrat-popular, faţă de patrie.
tode. De pildă, Nicolae Macavei,
unul dintre cei care se prezintă Şi in munca culturală ce se
slab la' învăţătură, este mereu desfăşoară in comună, Maria
sub supravegherea învăţătoarei. Haţegan este una dintre cele
La început, ea s-a dus la părin- mai active.
tii- acestuia, a. stat de vorbă cu
Acestea sint doar citeva fapte
din activitatea utemisiei Maria
Haţegan, una dintre cele mai
bune învăţătoare din comună şi
chiar din raion.
Veronika Dudarova,
şef de orchestră la Moscova
Au trecut mai bine de zece ani de Baku, iar apoi la Leningrad.. \
cînd Veronika Dudarova, artistă eme- Dar, cu cît Dudarova aprofunda s
rită din Osetia de Nord, conduce or- mai mult arta, cu atît pianul o satis- \
chcstra simfonică a Filarmonicii regi- făcea tot mai puţin. Nici mijloacele. ^
unii Moscova. nici timbrul acestui instrument nu co- \
Cariera artistei nu â fosf uşoară, respundeau temperamentului ei. Ce ¦>
Rezultatele obţinute sînt rodul unei putea ea alege în acest caz ? Vioara?
munci perseverente. Timp de mai mulţi Violoncelul ? Nici asta. Ea dorea să
ani ea a studiat mai întîi pianul la conducă un ansamblu din aceste in­
In clişeu: Colectivistele Maria Farcaş şi Maria Bara îngrijind de răsadurile
strumente. Totuşi a conduce o întrea-
colectivei. ' (!*!&«<.**
gă orchestră nu este oare o sarcină
cam grea pentru ea ? Aşa cel puţin <
Echipierele grupei sanitare credea Veronika cînd s-a dus să-l con- V
sulte pe profesorul Anosov de la <
Facultatea de şefi de orchestră a (
In Cugir, raionul Orăştie, U.M.C., putem arăta că ete ion, s-a clasat a doua pe grupele sanitare, sînt mul­ Conservatorului din Moscova. Profe- <
activează 5 grupe sanitare, sînt gata oricînd să dea pri­ regiune la concursul gru­ te. Nu mai departe, recent
încadrate cu femei bine pre­ mul ajutor, pelor sanitare din 1957, iar a jost organizată o cam­ sorul o încurajă pe tînăra muzicia- ^
gătite din punct de vedere în anii 1955— 1956 a de­ panie de microradiojotogra-
sanitar. Cea mai bună în­ Bunăoară, un muncitor ţinut primul loc pe regiune. jie, pentru depistarea tuber­ nă, care sub îndrumarea sa începu )
să, este grupa L a sanita­ şi-a tăiat degetul. Eckipie. culozei. Ş i aici, ajutorul
ră de la U.M.C. Echipie­ ra Eugenia Sebaş, care se Vorbind despre sprijinul grupelor sanitare la mobi­ să mînuiască bagheta. x
rele acestei grupe, 18 la afla pe aproape, i-a dat pe care ti dau grupele sa­ lizarea celor peste 9.000
număr, datorită pregătirii imediat primul ajutor, pan- nitare şi în special grupa locuitori a fost de nepre­ Perioada de stagiu trecu foarte re- ^
lor, au adus servicii pre­ sindu-l în aşa fel, că a- l-a de la U.M.C., organe­ ţuit. De la U.M.C., datorită
ţioase organelor sanitare în tunci cînd a mers la poli­ lor sanitare, dr. Ioan Do- grupelor sanitare, peste 96 pede, apoi urmă examenul de ab- '
apărarea sănătăţii oameni­ clinică, medicul chirurg a bocan, directorul policlinicii la sută din muncitori şi-au
lor muncii, în depistarea rămas surprins de jelui din Cugir spunea : jăcui microradiojotograjia. solvire cînd tînăra fată a dirijat, (
şi combaterea diferitelor e- cum a fost aplicat pansa­ Acesie fapte şi multe altele,
pidemii. mentul. Şi acesta nu e sin­ — Noi am ajuns acum mă fac pe mine şi pe toţi „Boema" de Puccini. (
gurul caz, iar exemple din să ne bazăm foarte mult
pe ajutorul grupelor sani­ Odată studiile terminate, Veronika S
Dudarova nu a ezitat să-şi asume (
o sarcină grea. Se punea problema
popularizării muzicii simfonice în o - ;
rasele mici, în colhozurile şi sovhozu­
rile din regiunea Moscova.
Dudarova nu a izbutit djntr-o dată
Dacă vorbim de Ana munca echipierelor acestei tare. Iată cîteva exemple colâgii mei, să avem în­ să cucerească publicul cluburilor;
Maglaşa, comandanta gru­ grupe sanitare se pot ‘ da care ne îndreptăţesc să credere în grupele sanitare, muncitoreşti şi colhoznice, puţin fa­
pei, Rafila Popovici, îndru- multe. spunem aceasta. De exem­ şi la rîndul nostru să ne miliarizat cu muzica simfonică. Dar.
mătoarea politică a grupei, Activitatea , grupei sani­ plu, în anul 1956, în mun­ ocupăm şi mai temeinic ea a reuşit aceasta încetul cu înce­
Maria Suciu, care se ocu-, tare comandată de Ana tul. Entuziasmată de nobila ei mi­
pă cu controlul truselor de Maglaşa este apreciată de ca de prevenire şi comba­ de pregătirea lor teoretică • siune,muziciana şi-a continuat cu
primrajutor, Eugenia Che­ cadrele medico-sanitare din perseverenţă munca.
lea, magazioniera grupei Cugir, constituind un bun tere a epidemiei de polio­ ...Şi echipierele grupelor
şi activistă în colectivul exemplu cu care organiza­ mielită, acţiunea grupelor sanitare, mai cu seamă cele Astăzi, în numeroase colhozuri şi
ţia de ¦Cruce roşie din re­ noastre a avut un caracter din grupa comandată de centre raionale orchestra simfonică
puristelor sanitare de prim- kotărilor. Fără ajutorul gru­ Ana Maglaşa, se pregătesc condusă de Dudarova este aşteptată
pelor sanitare, epidemia s.ar continuu pentru a îndrep­ ca un mare eveniment.
ajutor, de Cizela Krupa şi giunea noastră se mîndreş- ji soldat cu numeroase vic­
time. Asemenea cazuri de tăţi încrederea ce o au or­ Tînăra şefă de orchestră este în-
de celelalte echipiere ale ie. De altfel această grupă combatere a epidemiilor, la tîmpinată cu interes şi la Moscova.
ganele sanitare locale şi In prezent ea pregăteşte două con-1
grupei I-a sanitare de la care este fruntaşă pe ra­ care au luat parte activă muncitorii, în ele.
certe, în al căror program figurează:
Curs de croitorie „Poemul extazului" de Skriabin şi o
simfonie de lucrări apropiate prin
Pe cele 36 de membre ale concepţiile lor artistice. Taneev — 7
cursului de croitorie din oraşul suita simfonică „Şcherazadoi" de A
Alba Iulia, deschis in cinstea
zilei de 8 martie, le-am găsit in
plină activitate. Croitoreasa Lu­ Rimski — Korsakov şi Simfonia 7
cia Gaşpar, din cadrat coope­ IV-a de Ceaikovski, pentru care Ve­
rativei „Mureşul" tocmai le
preda lecţia a IV-a. Cu aceas-
fă ocazie, cursantele au făcut ronika are o deosebită preferinţă.
cunoştinţă prin intermediul schi­
ţelor şi tiparelor cu diferite mo­ Dudarova lucrează şi pentru cine­
dele de fuste, precum şi cu matografie. Ea a condus orchestra
modul de confecţionare a aces­ pentru filmele „Prologul". „Al 41-lea”,
tora. Tovarăşa Gaşpar ne-a in­ „O primăvară unică", „Verstele de
format că la lecţia viitoare se foc”, „Copilul stelelor” (după Oscar
vor preda categoriile de corsaj.
Pentru însuşirea temeinică a
lecţiilor ,cursantele întocmesc
tipare. Important in acest curs
este că toate lecţiile se predau Wilde).
pe baza modelelor care se lu­ Femeia — şef de orchestră din
Moscova a făcut turneu în multe o-
crează şi in cadrul cooperativei raşe ale Ţării Sovietice. Ea încearcă
„Mureşul".
un sentiment de legitimă bucurie
cînd primeşte asemenea scrisori ca
aceea pe care i-au scris-o recent mu­
zicienii filarmonicii din Chişinău.
„A îndeplini o muncă de bărbat,
spun ei, a îndeplini în mod strălu­
cit, păstrîndu-vă totodată graţia dv.
feminină, aceasta este marele dum­
neavoastră farmec". \
Toţi aceia care au avut prilejul
In cele 2 luni. de cursuri teo­ s-o asculte pe Veronika Dudarova
retice, vor ţi predate un număr se alătură cu siguranţă acestei apre­
de 16 lecţii. Noţiunile teoretice L LL* J I U L cieri.
vor fi apoi aplicate in practică Toii; Elena Căpiritală 'din secţia artă 'populară a coopera­ ~ S. TOKAREVICI ^
timp de o lună.
tivei -„Viaţă nouă" din Orăştie Inertnd un covor niodel ¦„Ferd¦
han"î " " - — ----- -