Page 81 - 1958-03

- 1 DRUMUL SOCIALISM ULUI ' * Nr. 1018
Pag. 3

âsti'/slate culturală Pentru stimularea activităţii

...Petrila. Panoul de onoare Gheorghe Neagu şi colegii lui în Fornădia tehnlco-ştiinţifice nou

Sînt doî ani, de cînd aproape în

întreg raionul Lila se ounoaşte activi­

\'din curtea minei. Fotografia u- au cerut să dea mai devreme tatea tinerilor artişti amatori din sa­ In scopul stimulării activităţii — realizarea de inovaţii sau

nui tinăr de vreo 28—29 de examenele de mineri. tul Fornădia. Dragi le-au fost oame­ tehni-co-ştiinţifiice desfăşurată în raţionalizări acceptate de colec­

ani, cu obrazul plin, sănătos, — Dar o să puteţi ? — i-au nilor care au luat parte la cel de-al cercurile A.S.I.T., cît şi pentru tivul. de inovaţii, şi aplicarea a- Iată-ne ajunşi şi la tinereţea noii tăm macaragiului să se apropie sau
cu aer degajat şi serios în ace­ întrebat profesorii. il-Iea festival raional, jocurile trumoa-r
laşi timp, cu ochi vii, inteli­ se, bine executate, pline de vioiciune întărirea cercu­ cestora oonco oţelării. Titlul acestor reportaje n i . să se depărteze de cuptor. Atît.
genţi, care te privesc drept în — .E angajamentul nostru în şi veselie, care au fost prezentate de rilor A.S.I.T. ca exxxx><xx>oooo<x>oooo<xxx>oo mitent cu spri­
faţă. Şi dedesubt un num e: cinstea lut 30 Decembrie! tinerii dansatori din acest sat. l-a sugerat vlrsta inginerilor şi a
Gheorghe Neagu. a răspuns, in numele colegilor verigă principa­ 8 Concursul cercurilor jinirea inovato­
lui Gheorghe Neagu. Dacă sînt mulţi tineri harnici şi cu lă în dezvoltarea rilor oare nu topitorilor care vor lucra aici. Ince- S e pregătesc şi o ţ e l ă r i i
...Gazeta de perete. Un articol dragoste de muncă culturală în Fornă­ activităţii asocia­ sînt membri ai
despre minerii petrileni care-şi Răspuns pe care l-a transfor­ dia, o a : Viorica Cî-nda, Maria Florea, A . S . S. T . A.Ş.I.T.; ptnd ca şeful secţiei Rădutescu Gheor. m
măsoară rezultatele întrecerii mat, la examene, în note din losif Vaslu şi alţii, apoi unii ca Petru
după iniţiativa lui Mihai Tuca- cele mai mari — şi iată-l, după Florea, Serafim Cînda şi Aron Henţse ţiei, filiala re­ din regiunea Hunedoara f e , care are 28 de ani, cu Bîrsan ?l fo/ fe M dg conslrudori m {l
ciuc, — „O tonă de cărbune nici 4 luni, coborînd în abataj iasă prea mult invitaţi, iar Emil Cînda
peste plan, in fiecare zi, de fie­ ca miner în toată legea! şi Viorel Petreţ, vin la repetiţii doar Aurel, adjunctul secţiei, care este cel
care om din b r ig a d ă P rin tre ca să producă tulburări. Cu toate gre­ gională Hune­ OOOOOOOOOOOOOOO'.OOOOOOOOs — achitarea .‘ ' . , ¦„ , . aici în cîteva zile ale saptăminii şi
primii elogiaţi: Gheorghe Nea­ începutul n-a fost uşor... Lau­ utăţile, cercul tinerilor artişti se lăr­ mai mrstnic (30 am ), şi pină la cei
rii n u cresc la fiece pas, doar geşte într-una. cotizaţiei- anuale t.re.i .ing. ineri şefi de schimb — Rusan alte Srupe de tineri care, ca „ nişie
gu. sd-ntinzi rnîna şi să-i culegi. doara organizea­
...Sediul organizaţiei U.T.M. Sînt ascunşi în inima munţilor S-a reuşit aici să se pună în repe­ ză un concurs între cercuri acor- de membru al A.S.I.T. t• . r inspectori exigenţi, controlează, cer-
de cărbune, la mari adîncuri, şi tiţie piesa de teatru „Baba Hîrca", Traian (26ani), Huiaoream Ion . „„ _ „¦
Pe perete la loc vizibil, subli­ trebuie s-ăsuzi multă vreme scenetele „Ică şi Sică” şi „Cartea lui '(/O25ff d, in ) şi• Dnan cceoinesact-zir*ău¦ct<cou<ri•i• 7nouchlvle parcă. Şi curios
niate de tivul roşu al ramelor, pînă le dai de urmă. Adevărul Dumitru". In noul repertoriu sînt dis­ dind stimulente morale şi mate­ Nicol,ds. (2o ,am ), spun nume.
trei diplome de onoare ale C.C, acesta l-a învăţat repede Gheor­ tribuite tinerilor poezii şi monoloage. riale cercurilor cîştigătoare. în­ La sfârşitul fiecărui trimestru, toţi sud aşa cum aţi observat, tineri. ^ s M mtsterioşii m ziiatorl?
al U.T.M. Şi primul nume... ghe Neagu. L-a învăţat de la Deosebit de apreciate sint dansurile trecerea se va desfăşura pentru se vor înainta la sediul filia­
mineri mai bătrîni, de la maiştri originale, care se repetă acum,: „Sîr- titlul de „Cerc fruntaş pe filiala lei regionale două copii după Nici ceilalţi ingineri, energetic, teh- m $ M ^ ^ proprietarii pri-
Da, aţi ghicit: Gheorghe cu experienţă ca Ştefan Bereş, ba", „Fornădeana”, „De pe Mureş” şi regională A.S.I.T.", articolele, studiile sau referatele
Nicolae Manoilescu şi alţii. S-a un dans local nou. făcute şi procesele verbale în­ nolog, economist, întreţinere meca- ,m M ^ s w t itwU [ăcăi H
Neagu! împrietenit cu Virgil Serea, ti­ ik tocmite la consfătuiri,
Le- însemnasem, aşadar, de năr maistru comunist (care, ca Un preţios ajutor îl primesc artiştii Concursul se va desfăşura în nică şi electrică, nu depăşesc vlrsta maiştrii, care vor deservi noul cup­
şi el, a fost distins mai tirziu amatori din partea tov. Nicolae Hen) de 29 de ani.
trei ori in decursul a cîteva mi­ cu diploma de onoare a G.G. al care cintă la taragot şl Traian Oan- tor care aşa cum se ştie, la 1 Mai
nute. Nimic mai firesc decît do­ U.T.M.), şi căruia i-a ascultat cea ce cîntă Ia clarinet. Cei doi, cintă Cu siguranţă că cititorii au remar. va trebui să fie predat. Şi cum pipă
rinţa de a-l cunoaşte, de a-i totdeauna, cu atenţie, sfatul. A cu multă inimă pentru echipa lor de perioada de la 1 aprilie la 31 de- Â cat numărul mare de Ingineri care atunci nu mat este aşa de mult, et
cunoaşte povestea. Poveste pe fost deajuns primul succes, cî­ dansuri. cembrie 1958, în etape trimes­ La sfîrşitul fiecărui trimestru, vor lucra aici. Asta pentru că, cup­ au pornit să se familiarizeze cu nou!
care mi-a spus-o chiar el şi pe teva procente peste plan sau triale pe baza următoarelor cri­ după omologarea rezultatului toarele şi celelalte agregate sint de c[tpfor
care mă voi strădui să v-o re­ zîmbetul vreunui maistru în­ ION AIIHOŢ întrecerilor, se vor acordă ur­
dau întocmai, în stilul simplu, deobşte zgircit la laude, şi corespondent terii : mătoarele distincţii şi stimulen­ un înalt nivel iehnic şl ca să le stă‘ Ei au un program destul de In-
precis şi lapidar al unui proces Gheorghe Neagu s-a prins cu — organizarea de conferinţe plneşli, să le poţi conduce, îţi trebuie ^ ^ ^ pg m a n m /flC
verbal. El însuşi, mi-a relatat-o şi mai multă patimă de mutică. Ne mai despart doar cîteva te materiale cercurilor fruntaşe
aşa: simplu, precis, lapidar, cu zile de data cînd vom face bi­ cu caracter tehnko-economic în muttă pricepere. cUe 5_ 6 offf ^
aerul acela degajat, dar plin de Succesele au crescut. Incet- lanţul activităţii cu cartea, de­ specificul cercului; pe regiune. '
maturitate, care nu-l părăseşte incet, a început la rîndu-i s-aju­ puse de către bibliotecile noastre Inginerul Aurel Bîrsan ne intro- s M rezervaie pe!l/ra practică pe
te cu sfatul mineri mai tineri. în cea de-a doua etapă a con­ — organizarea de consfătuiri Premiul l : diplomă de cerc duce în fainele atit de adinei ale teh- ^ bineînţeles, ia cuptoarele vechi,
nicio clipă şi care contrasta cu La „colţul fruntaşului" de la cursului .(T ianuarie 1958 — 31 pe teme tehnico-economice la nicii moderne, ne explică procesul au- Ingtneri pricepuţi te explică procesul
tonul coborît, aproape sfios. gazeta de perete i-a apărut nu­ martie 1958). nivelul şi specificul cercului; fruntaş pe regiune, cărţi şi o- torriat al topirii oţelului. De la Ince- {ehnic al noului cuptor, aparatele sale
mele de cîteva ori. put trebuie să recunoaştem că ingi- tehnice, citirea lor. Pentru imit, la
La încheierea celei de-a doua etapeFiindcă deşi fruntaş cu renu­ Experienţa acumulată la în­ — întocmirea de studii cu ca­ biecte de uz personal în valoa­ nerul Blrsan a satisfăcut In totul început este mat grea, mat ales
După cîtva timp, i s-a încre­ cheierea primei etape a confir­ racter tehnico-economic la nivel curiozitatea reporterilor, aducîndu-le penira cei care eraa ^ Is tm iţi să
me şi... diplomă, Gheorghe Nea­ dinţat un abataj în trepte răs­ mat că acolo unde sfaturile re de 2.000 lei, o excursie de
turnate şi conducerea unei. bri­ populare au susţinut activitatea
a concursului între bibliotecigu a rămas acelaşi tinăr mo­ găzi de tineret. „De acum în­ 4-5 zile pentru 5-10 membri ai
colo — i-a spus Serea — suc­
dest care a bătut, în 1952, la cesele tale sînt succesele bri­ şi specificul cercului; cercului. numai fapte inedite. elaboreze oţelul după culoarea fla-
poarta unei şcoli de 6 luni pen­ găzii". Neagu n-a spus nici un — publicarea de articole la Premiu! I I : diplomă de cerc
cuvînt atunci. — Vă pot spune că toaie ctiploa- cării din caplor. Acum va trebui să
tru mineri. revistele de specialitate şi la fruntaş, cărţi şi obide de uz
...Venise de departe, dintr-un Organizîndu-şi bine munca, presa locală, regională sau personal în valoare de 1.250 lei. rele vor lucra cu gaz rece de furnal, urmărească aparatele terrrio-tehnice.

scit pitit printre măgurile Birla- preocupîndu-se îndeaproape de „Tehnica nouă“ ; Premiul III: diplomă de cerc Cuptorul nostru va fi primul din ţară Printre învăţăceii de azi, am initl-
dului, şi nu era, la început, de­
cît un simplu nume in catalo­ fruntaş, cărţi şi obiecte de uz
gul şcolii, alături de alte 63.
Au trecut primele săptămîni. personal în valoare de 750 lei. care va funcţiona cu asemenea corn- nit iopitori cri vechi state de ser-
Primele calificative lingă nu­
mele lu i: „Foarte bine" la toa­ Menţiunea I : diplomă cu bustibtl. Ca întotdeauna, la început vicia în această branşă. Sianciu ’Aa-

menţiune, cărţi şi obiecte de uz IPRdM ET-ul n-a fost de acord. Dar ret, Opriş 'Avrani, 'Stralulat Danii,

personal în valoare de 500 lei. noi am insistat pentru gazul rece. tril, au elaborat trenuri întregi "de

Bibliotecile raionale şi săteşti Menţiunea I I : diplomă cu Ei eraa nedumeriţi de ce renunţăm oţel. Nici mi se putea face d ale_-
să ţină evidenţa precisă, a situ­ menţiune, cărţi şi obiecte de uz
aţiei tuturor bibliotecilor antre­ personal în valoare de 500 lei. noi la un combustibil atît de docil, gere mai bană.
nate în concurs, pe baza anga­
jamentelor scrise şi a rezultate­ La sfîrşitul anului, se va a- cum este păcura, uşor de reglat, in Acum, cînd vrem să încheiem ci.
lor obţinute de. ele. Ca o meto­ corda o excursie în străinătate
dă deosebit de pozitivă este a- pentru 3-5 membri ai cercului favoarea unui combustibil pentru care ciul nostru de reportaje, răsfoim 'din
ceea a folosirii de către biblio­ care va realiza cel mai mare
tecile raionale a schimburilor de număr de puncte în perioada nu există documentaţie suficientă, nou carnetele de însemnări, pentru
experienţă între biblioteci, me­
todă în care trebuie să fie atra­ întrecerii. Stimulentele vor fi Noi însă ştiam că economia naţiona- a nu uita ceva deosebit. Abia acum
acordate din fondurile Filialei
lă are o mare nevoie de păcură şi ne dăm seama că n-am scris nici
regionale A.S.I.T. Hunedoara.
puteam s.o economisim prin foto- jumătate din ce am cules. N-arh

strea gazului care nu ne costă prea scris nimic despre ventilaţia care se

mulţi bani. va face¦ lă punctele mal calde ale

Asculiind pe inginerul Bîrsan cu cuptorului pentru protejarea omului,

te materiile! Tinărului nostru ridicarea nivelului tehnic al bri­ bibliotecilor şi au asigurat con­ se şi bibliotecile mai slabe. cită pasiune vorbeşte, cu cită clari- n.am scris nimic despre secţia de

ii plăcea mult învăţătura. Şi ii găzii, străduindu-se să aplice tribuţia intelectualilor de la sa­ In campania agricolă de pri­ Munca culfurală tate, nit-am dat seama că n-a fost şarjatulizarea şi zdrobirea de metal,

plăcea, în aceeaşi măsură, mun­ cele mai înaintate metode, Nea­ te, concursul a fost eficace. Nu­ măvară, bibliotecile săteşti vor greu să-i convingă pe tovarăşii de la unde fierul oa fi sortat după mărime
ca. Cunoştinţa cu mina, cu mun­ gu a încercat — şi a izbutit — mărul bibliotecilor de la sate şi adapta formele muncii lor la
lasă de dorif IPROMET. Ş i cei care au încredin- N compoziţie chimică. N-am¦ scris

ca¦grea dar nu lipsită de o a- să facă din fiecare ortac al activitatea bună a acestora, a condiţiile specifice de muncă ale In satul Lăsau din raionul llia că­ ţat noua oţelărie acestor tineri ini- despre mai multe, dar atunci cînd.

nume frumuseţe aspră, bărbă­ său un fruntaş de întrecere. A- crescut considerabil faţă de anii ţărănimii muncitoare,' asigurând minul cultural nu are nici o activitate. moşi, s-cui ’gîndit bine. Tinereţea, cn- va intra în funcţiune cuptorul, o

tească, l-a legat şi mai strins nul trecut, brigada sa a cucerit precedenţi. ¦ ¦ în permanenţă ţărănimea cu Cu cîtva timp în urmă în sala cămi­ tazidsmul lor, va face ca noua oţe- dom face. Mal ales că atunci se-

de viitoarea lui îndeletnicire. A de cîteva ori steagul de frun­ Pentru ca cea de-a doua eta­ cărţi agrotehnice legate de mun­ nului cultural şi în cadrul bibliotecii, tărie să nu meargă pe căi băiăto- cretaral de redacţie ne va acorda

fost de ajuns să coboare de cî- taşă pe mină. In luna ianuarie pă să contribuie la o îmbunătă­ cile agricole, difuzarea cărora locuitorii satului petreceau frumoase rite, ci pe drumuri noi, deschise de mai mult spaţiu. Aşa se tniîmplă de

teoa ori în subteran, să înveţe a acestui an a dat circa 700 to­ ţire şi mai însemnată a ’activi- s-ă.şe facă în priţhul rînd cu a- clipe, asistînd la programele artistice tehnica modernă. sărbători...

a desluşi — cum glumeau mir ne de cărbune peste plan. 730 ţii bibljo.tecilor, recomandă,ip jutorul inginerilor şi tehn-ieieni- date de echipa căminului, ascultînd Ş t cuptorul acesta Martin este un M1RCEA NEAGU

nerii mai vechi — „primele slo­ tone „peste" a dat şi. în februa­ următoarele- măsuri: lor agricoli. -Să* se- îndrepte a- radioul, citind cărţi şi participînd ia agregat al tehnicii moderne. Toiul
¦Concursul şi realizările obţi- ' tenţia ' Bibliotecilorraionale şi felurite activităţi culturale. Acestea se face aici automat. Inversarea fo> ^ D o u ă s a t e c o m p l e c t
ve" din alfabetul mineritului — rie. cutai în cuptor este condusă de un
şi legătura aceasta s-a transfor­ Aceasta e, pe scurt, povestea nule să fie larg popularizate cu săteşti spre organizarea cititului s-au petrecut pînă în luna decembrie potenţîometru electronic. Automat se va
mat intr-o adevărată pasiune. tinărului miner petrilean Gheor­ ocazia adunărilor la căminele în cadrul colţurilor roşii din 1957, cînd delegatul satului — Ilie co o p eraţi vizate

Gheorghe Neagu (pe care co­ ghe Neagu. Mi-a depănat-o el culturale, prin presă şi staţiile G.A.C. şi ajutarea acestora prin Stroie — sub pretextul că vrea să dea face şl reglarea tirajului în cuptor.
legii îl aleseseră, între timp, însuşi, simplu, serios, cu voce de radiofieare. Instrucţiunile biblioteci mobile. Bibliotecile ra­ „ajutor" căminului, a luat cheile de ia Omul a fost exclus de Ia aceste o-
(Urmare din pag. l-a)

şeful clasei), aştepta cu nerăb­ coborîiă, un pic sfioasă. Furat concursului şi chemările adre­ ionale şi săteşti să recomande cămin (după ce înainte a intrat for­ peralii. Subiectivitatea lui nu va rriai iar suprafaţa a crescut cu 156,18
dare sorocul celor 6 luni de de povestire, am uitat să-i pun sate cadrelor didactice să fie consiliilor de conducere ale ţat în local) pentru ca să aranjeze o influenţa mersul cuptorului. Pînă şi ha.
şcoală. I se părea că zilele se — la sfîrşit — întrebarea ca­ aduse la cunoştinţa acestora cu G.A.C. şi ale altor unităţi coope- „petrecere"; adaosurile de ferd-aliaje se vor in­
scurg prea încet... Şi nu numai re-mi stătuse tot timpul pe lim­ ratiste de producţie agricolă troduce mecanic. Reparaţia la cald se Făcînd bilanţul anului 1957
lui i se părea aşa. Aşa se face prilejul cercurilor pedagogice Biblioteca şi-a încetat de atunci ac­ va face cil o maşină specială. Pen­ s-a^ constatat cu mîndrie că
că, de 7 noiembrie, la vreo 3 bă: sau şedinţele special convocate pentru antrenarea bibliotecilor tivitatea, iar aparatul de radio al' că­ tru a primi dolcmita necesară, prim- sectorul socialist al agriculturii,
luni de la începutul şcolii, — Şi pentru ce toate astea ? în acest scop. Pe bază de ra­ lor în concurs, analizîndu-le în minului este „păstrat” acasă Ia ca­ iopitorul va apăsa pC un buton. Din în raza comunei Lăpuşnic a cres­
poarte, sfaturile populare să a- acelaşi timp activitatea. sierul căminului — losif Bujoran.’ Cu siloz, dolomita va cădea pe o ban­ cut mult. Astfel, suprafaţa ara­
Se însera. La biblioteca sătească Ce te îndeamnă să munceşti nalizeze activitatea bibliotecilor toate demersurile tovarăşei Feiicia Stă- dă rulantă, de aici pe un elevator, bilă cq o cuprind ) întovărăşirile
din Gurasada lumina plăpîndă a unei aşa? şi să tragă la răspundere pe a- Este necesară o mai largă nilă, directoarea căminului, pe la orga­
lămpi, scălda chipurile micilor ascul­ cei bibliotecari care manifestă popularizare a concursului nele raionale şi comunale, activilatea care o dă aşeza în troci. Trodca este a ajuns la 440,87 ha, iar numă­
tători. elevi şi pionieri ai şcolii de 7 ...Explicaţia am aflat-o, to­ nepăsare faţă de sarcina răs- „Iubiţi cartea", pentru a se a- căminului stă pe Ioc. Tov. Peica An-
tuşi : ceva mai iîrziu, cerînd lis­ pîndirii cărţilor la sate, stimu­ sigura pe această cale contribu­ dronic, şeful secţiei de învăţămînt şi luată 'de macara. rul familiilor s-a ridicat la 370.
ta candidaţilor de partid ai Pe- lând în acelaşi timp pe bibliote­ ţia purtătorilor insignei „Prie­ cultură a sfatului popular raional a
trilei, am reîntîlnit — fără ca ten al cărţii" la îmbunătăţirea rămas indiferent la sezisarea făcută. Lopata va dispare 'diipă platforma Acumulînd şi anul trecut o
de data asta să mă mai sur­ carii conştiincioşi şi entuziaşti- activităţii bibliotecilor de la sate Nici sfatul popular al comunei Lăpu- 'de încărcare a cuptoarelor. L-am în­
prindă — numele pe care-l ci­ Se recomandă ca analiza celei giu (preşedinte Miron Nicula) nu a trebat pe inginerul Bîrsan, dacă dor bogată experienţă în dezvolta­
tisem mai devreme la panoul de-ia doua etape a concursului şi la antrenarea noilor concu­ luat vreo măsură. mai fi lucrări fizice ?
de onoare din curtea minei, la să aibă loc cel mult după 15 renţi pentru obţinerea insignei. rea sectorului socialist al agri­
gazeta de perete, pe diploma — Una singură — ne.ă răspuns
culturii, anul acesta comitetul
ani din sat, veniţi cu toţii pentru a de onoare a C.G. al U.T.M....
comunal de partid şi Comitetul

zile de la încheierea ei şi să SAV1A DOBRESCU IOSIF NELEGA el. Cu braţele vom trebui să ară- executiv al sfatului popular co-

asculta un basm. p. I. fie temeinic pregătită. directorul bibliotecii regionale - - -¦>- - corespondent munal au desfăşurat o şi mai
Bibliotecara Ida Vcss, o tinerică

puţin mai răsărită decît copiii din susţinută activitate de lămurire

faţa ei, cu glas cînd domol, cînd în­ întovărăşirea „Viaţă nouă" cuţiilor a fost luată şi o hotărîre praveghea şi ţine evidenţa mun­ ie Îszi tovărăşit să ducă cîte 3 care de a ţărănimii muncitoare în vede­
flăcărat, pe măsura evenimentelor po­ din Tîmpa a luat fiinţă în anul cu privire ia organizarea mun­ cii. gunoi de grajd pe un ha. de te­ rea atragerii acesteia pe făgaşul
vestite, depăna firul întîmpiărilor... 1953 cu 21 familii şi vreo 70 cii. tovărăşitului din exemplul nos­ ren ce va fi însămânţat cu po­ agriculturii socialiste.
ha de teren. Lucrînd pămîntul Pentru a stimula interesul în- tru. In felul acesta se procedea­ rumb. Dacă un întovărăşit oa­
Copiii ascultau cu atenţie şi trăiau cu maşinile S.M.Ţ. şi după re­ Iată ce s-a hotărît. fn primul tovărăşiţilor de a participa cu ză şi la prăşitul cu prăşitoarea recare va duce numai două care Munca politică desfăşurată a
aevea faptele cantonierului Gazimir şi gulile agrotehnicii înaintate, rînd toate lucrările, incepîhd de regularitate la lucru şi de a e- sau la alte lucrări asemănătoare. în Ioc de trei, iar altul va duce făcut posibil ca în luna ianuarie
a celor patru prieteni ai săi, din po­ întovărăşirea a realizat an de fectua fiecare lucrare la timpul patru care în loc de trei, atunci în satul Merişor să se inaugu­
vestirea lui Radu Tudoran. Şi atunci, an producţii mult mai mari Ia Ia semănat şi pînă la recoltat, său, ani stabilit un tarif de re­ Pentru prăşitul manual, pen­ aceluia care a dus mai puţin cu reze o nouă întovărăşire în care
cînd totul părea interesant, în uşa ha. decît individualii. Ţăranii se vor face în comun. în acest tribuire a muncii. Potrivii aces­ tru plivit şi pentru alte lucrări un car i se scad 25 kg. de griu a intrat tot satul.
bibliotecii şi a făcut apariţia un moş­ muncitori individuali, care nu scop am organizat mar multe tui tarif pentru însămînţarea cu de acest fel s-a stabilit, după din ceea ce i se cuvine după me­
neag cu părul nins de noianul vre­ se înscriseseră încă, au văzut a- echipe compuse din 8-10 înto- porumb a unui ha. se plăteşte cum am arătat, o cantitate de dia Ia ha. şi i se dau aceluia Asemenea rezultate ş-au obţi­
murilor. Pe feţele micilor ascultători cest lucru şi, rînd pe rînd, au vărăşiţi. Fiecare echipă' este 80 kg. ştiuleţi, pentru prăşitul cereale la zi de lucru. Să presu­ care a dus mai mult cu un car. nut şi în luna martie. In ziua
se citi o umbră de nedumerire. început să-şi facă cereri de în­ compusă din întovărăşiţi care unui ha. cu prăşitoarea trasă de punem că pentru prăşitul manu­ Să presupunem că producţia de 16 a acestei luni a fost inau­
scriere. In prezent întovărăşirea au în întovărăşire suprafeţe e- animale tot 80 kg. porumb ştiu­ al a unui ha. de porumb sînt medie de griu la ha. este de gurată, în satul Munceiu Mare
— Moşule, ai venit şi dumneata-să are 101 familii şi peste 200 ha. gale de teren cultivate cu o cul­ leţi, iar pentru prăşitul manual necesare 10 zile şi pentru o zi 2.000 kg. Atunci întovărăşitul cea de-a 11-a întovărăşire de pe
asculţi povestea întrebă o fetiţă. teren. In sat mai sînt doar 8 30 kg. porumb ştiuleţi la zi de s-a stabilit 30 kg. porumb. Un care a dus cu un car de gunoi raza comunei.
familii, cu o suprafaţă de circa tură -oarecare. De» exemplu, în­ lucru. Dacă un întovărăşit oare­ întovărăşit care are un ha. cu mai puţin va primi : 2.000 — 25
— Ba, draga moşului, eu am tre­ 20 ha. teren arabil, care nu s-au tovărăşiţi* care au, să zicem, un porumb şi a făcut la prăşit nu­ = 1.975 kg., iar cel care a dus Cele 41 de familii cit nu­
cut de vremea poveştilor şi apoi pe înscris încă în întovărăşire. Am hectar cu porumb., formează o care are de însămîriţat cu mai 5 zile în loc de 10, i se va cu un car mai mult va primi mără acest sat, au adus in. a-
vremea mea nu se pomenea de bib­ putea spune deci că satul în­ echipă, cei care au 1,50 ha. cu porumb un ha. şi nu a scădea: 5X30 = 150 kg, din 2.000 + 25 = 2.025 kg. griu. ceastă întovărăşire agro-zooteh-
liotecă în sat... Acum am venit să cer treg ^ pornit pe drumul cel porumb altă echipă etc. Fiecare însămînţat (din anumite mo­ ceea ce i s-ar cuveni după me­ nică 249 hectare teren arabii,
o carte, vreau să aflu ce foloase ne nou. echipă are în primire o parcelă tive) decît jumătate de ha, dia la ha. Dacă media la ha. Considerăm că în felul acesta fînaţ şi păşune, precum şi 950
aduc contractările şi achiziţiile, eă, de teren din fiecare cultură de atunci i se scad 40 kg. de ştiu­ este de 4.000 kg. — aşa după fiecare întovărăşit va fi intere­ oi, din care 177 formează fon­
deh, ca tot omul, mai am şi eu cîte Du^pă cum am arăta,t înainte, care va răspunde de la însămîn- cum am mai arătat — el va sat să ducă gunoiul necesar la dul de bază al întovărăşirii.
ceva pe lîngâ căsuţa mea. Dar, văd întovarăşirea noastră realizează ţare şi pînă la recoltare. Echipa leţi din ceea ce i s-ar cuveni să primi : 4.000 — 150 - 3.850 kg. cîmp.
că am picat cam nepotrivit. Povestiţi producţii sporite la ha, în fie- are un responsabil care se în­ primească după media la ha. Să Cele 150 de kg. se atribuie în- Adunarea generală a întovă­
însă mai departe, că eu am să aştept. caie an. Noi, ne dani însă sea- grijeşte de coordonarea lucrări­ zicem că producţia medie Ia ha. tovărăşitului care a lucrat la Aşa ne-am organizat noi mun­ răşirii din satul Munceiu Mare
ma că există posibilităţi pentru lor, de ţinerea evidenţei muncii, este de 4.000 kg. în acest caz prăşit cu 5 zile mai mult decît ca în întovărăşire. Fără îndoială a ales comitetul de conducere
Cu aceste zise, moş Grigore Sorin- ca producţia în cadrul întovără­ de mobilizarea oamenilor la lu­ întovărăşitul va primi : 4,000 — trebuia să lucreze. Acesţa, va că în viitor vom cîştiga experi­ şi a adoptat hotărîrea de încasa­
ca, vechi cititor al bibliotecii săteşti şirii să crească mult mai mult. cru etc. Am organizat munca 40 T? 3.960 kg. ştiuleţi. Cele 40 primi prin urmare 4.Q0Q + 150 enţă, ceea ce ne va permite să re a taxei de înscriere, precum
se aşează liniştit pe un scaun. Seara Aceste posibilităţi nu pot îi Fo­ în felul acesta deoarece preşe­ = 4.150 kg. porumb. aducem îmbunătăţiri acestui sis­ şi construirea în anul acesta a
de basme luă sfîrşit. losite decît priptr-o bună orga­ dintele şi secretarul întovărăşirii kg. scăzute i se dau acelui în­ tem de organizare a muncii. In- unui saivan. La crearea întovă­
nizare a muncii, prin introdu­ nu puteau singuri coordona, su­ tovărăşit care a însămînţat ju­ In ce priveşte îngrăşarea te­ tovărăşiţii clin Tîmpa cheamă răşirii au dat o contribuţie de
Apoi, după un timp, cu chipul lu­ cerea unui sistem de retribuire mătate de ha. cu porumb a în- renului am hotărît ca fiecare în­ şi pe celelalte întovărăşiri din seamă membrii de partid şi
minat de o bucurie tainică, cu pipa care să cointereseze pe fiecare regiune să efectueze în comun deputaţii Ceran Cozma, Aurel
în colţul gurii şi cu braţul plin de întovărăşit pentru a face Ia timp toate lucrările şi să introducă un Costea, Aurel Dîngă, Lpcreţia
cărţi, tov. Sorinca eşi şi el şi puţin lucrările şi pentru a îngrăşa sistem stimulativ de retribuire Costa, Ionel Sorinca, Petre Fş,-
după aceea se pierdu în întunericul pămîntul. Cu alte cuvinte putem a muncii, considerînd că în a- rău, Adela Josan, tehniciană a-
nopţii care cuprinsese satul. spune că o unitate mare trebuie cest fel vom reuşi să obţinem gricolă şi alţii. Satul Munceiu
condusă cu cap şi nu Ia întîm- rezultate clin ce în ce mai mari. Mare este cel de-al doilea sat
Dn cîine în depărtare, a rupt liniş­ piare. complect cooperativizat din co­
tea serii de iarnă prin lătratul lui, LAZĂRESC PETRU muna Lăpuşnic.
trezind-o din visare pe bibliotecara Intr-o adunare generală, pe
care cu registrul de evidenţă în faţă, care am avut-o de curînd, înto- preşedinte şi
urmărea cu gîndul pe cei 202 cititori
ai bibliotecii săteşti, ce poate, în a- vărăşiţU au d.fs.cutat temeinic PADUREANU ZAHAR1A
ceastă seară, la lumina lămpi, pătrun această problemă. In urma dis-
zînd în tainele buchiilor, sorb cu ne ' secretar al întovărăşirii agricole
saţ învăţăturile cuprinse în cărţi.
„Viaţă nouă" clin Tîmpa,
M. MARTHA
corespondent voluntar raionul hunedoara