Page 82 - 1958-03
P. 82
Fag. 4 M SOCIALISMULUI NV 1018
âatfMa
D. r. s, s. propune rezolvarea > m ţr ixiimvais sJtinl • jx liim ele jMhrwktz ştiri
treptata a problemelor
juttlrnelje
internaţionale nereglementate
Noul memorandum sovietic adresat la 24 m artie
guvernului S. U. A.
MOSCOVA 25 (Agerpres). — TASS conferinţa internaţională nu pot decît
anunţă: După cum s-a tnai anunţat, să condamne cu hotărîre această pro
la 28 februarie a.c. Ministerul Aface punere.
rilor Externe al D.R.S.S. a remis am „Acela care astăzi, din cauza ati Val de scumpete
basadorului S.U.A. din Moscova me tudinii sale ostile faţă de socialism
morandumul guvernului sovietic în în Franja
problema convocării unei conferinţe la Creşte mişcarea pentru pace io S.U.A Pentru dezvoltarea relaţiilorridică problema schimbării orînduirii
cel mai înalt nivel cu participarea şe PARIS 25 (Agerpres) In
filor de guverne pentru discutarea u- sociale în ţările Europei răsăritene NEW YORK 25 (Agerpres)'. ganizaţiei Naţiunilor Unite un Franţa costul vieţii este în con
nor probleme internaţionale urgente. împinge lumea pe caiea aţîţăril urii tinuă creştere. Ziarul „France
între popoare, pe calea războiului", se comerciale cu ţările socialisteMişcarea pentru pace şi împotri protest împotriva experienţelor Soir" atrage atenţia asupra „u-
La 6 martie Departamentul de Stat spune în jmemorandum. va folosirii armelor atomice se cu armele nucleare. Unul din nor noi tendinţe de ridicare a
ai S.U.A. a rejmis ambasadei U.R.S.S. preţurilor la produsele alimen
la Washington un memorandum de Referindu-se la faptul că în memo dezvoltă tot ma-i1mult în S.U.A. fruntaşii acestei mişcări, pastorul ROMA 25 (Agerpres). Cercu şi nevoilor arzătoare ale ţării tare". Ziarele arată că în com
răspuns al guvernului S.U.A. randumul guvernului S.U.A, se pune Geqrge Teague, a declarat că a- rile politice italiene comentează noastre şi economiei noastre". paraţie cu luna martie anul tre
accentul pe deosebirile de ordin ide După oum transmite agenţia A- cest protest este legat de anun pe larg declaraţia lui Carii, mi cut, în prezent preţurile la le
La 24 martie A. A. Gromîko, mi ologic şi se afirmă totodată că princi ssoclaţed Press, numeroşi locu ţarea de către autorităţile ame nistrul Comerţului Exterior, în Ziarul „Avânţi" subliniază gume şi fructe au crescut în
nistrul Afacerilor Externe al U.R.S.S. pala cauză a încordării ar ti „comu itori ai oraşului New H'âven care acesta arată că Italia ar că declaraţia lui Carii este o medie cu 40 la sută, iar la carne
l-a prijmit pe ambasadorul S.U.A., E. nismul internaţional" guvernul sovi- (Connectiout)' au anunţat că vor „critică severă la adresa cursu cu 20-30 la sută. ' ,
Thompson, şi i-a înmînat memorandu etic declară: dacă ar fi să discutâjm
mul guvernului sovietic în problema deosebirile fundamentale de neîmpă întreprinde un „marş al păcii“ de ricane a unei noi serii de expe trebui să dezvolte relaţii co lui atlantic" urmat în comerţul ----- O------
convocării conferinţei la nivel înalt, cat care există între diferite sisteme
care este răspunsul la ]meinorandunml sociale, deosebirile dintre capitalism 80 de mile de la New Haven la rienţe nucleare în Oceanul Pa merciale cu Uniunea Sovietică exterior al Italiei. Penetraţia americană
guvernului S.U.A. din 6 martie. şi socialism, se pune întrebarea — în Africa de nord
unde ar duce aceasta şi despre ce New York, pentru a prezenta Or cific. şi alte ţări ale lagărului socia stîrneşte
In răspunsul său guvernul U.R.S.S. apropiere dintre state ar putea fi 3- list pentru a evita urmările ne
declară că memorandumul guvernului tunci vorba ? faste ale declinului din econo WASHINGTON 25 '(Ager nemulţumiri în Franţa
S.U.A. nu poate să nu provoace de
cepţie fiecăruia care vede în tratative Fără îndoială că atunci s-ar deschi / mitinguri electorate organizate mia americană. pres). Corespondentul din Wa PARIS 25 (Agerpres). Presa
le la nivel înalt un mijloc de nădejde de o prăpastie şi mai adîncă între sta franceză îşi manifestă nemulţu
pentru slăbirea actualei încordări şi tele Răsăritului şi Apusului şi ar cişti- Intr-o conjvorBire cu un co shington , al ziarului „Agence mirea faţă de încercările din ce
pentru încetarea „războiului rece’', o- ga nujmai cei ce seamănă discordie şi în ce mai puţin camuflate ale
dios popoarelor. duşmănie în relaţiile internaţionale. de Partidul Comunist P a lian respondent al ziarului „Unita11, Economique et Financiiere" a- Statelor Unite de a se infiltra
Pietro Ingrao, membru al se nunţă că cercurile oficiale a- în Africa de nord. Ziarul „In
Memorandumul guvernului sovietic, Guvernul U.R.S.S. declară din nou formation" publică o ştire în le
constată că guvernul S.U.A. „încearcă că nici problema unificării R. D. Ger ROMA 25 (Agerpres). Luînd munist, oare luptă pentru înno cretariatului Partidului Comu merica-ne „sînt nevoite" să ia gătură cu creşterea „ajutorului"
de fapt să întoarcă la poziţiile iniţiale mane şi R.F. Germane într-un singur cuvântul la un mare miting e- irea societăţii ¦italiene. nist Italian, a subliniat că de în considerare curentul tot mai american acordat Tunisiei. Este
întreaga problemă privind întîlnirea la stat „nu poate constitui obiectul exa lectoral, Giorgio Amendola, claraţia ministrului Carii este puternic existent în rîndul ţă reprodusă declaraţia lui John
nivel înalt". minării la , conferinţa la nivel înalt, de membru al secretariatului Parti Măriei Alicata, membru al con o confirmare semnificativă a rilor occidentale de revizuire a Ohly, director adjunct al plani
oarece .această problemă este întru dului Comunist italian, a pre ducerii P. G. Italian, a rostit o faptului că realizarea unui a- restricţiilor de export asupra ficării, făcută în faţa comitetu
Amintind că problemele propuse de totul de co/npelenja celor două state zentat programul Partidului Go- cuvîntare la mitingul de la Ge cord între Est şi Vest şi promo comerţului cu ţările socialiste. lui pentru afacerile externe a
Uniunea Sovietică spre a fi examina germane". ' mu-nist,. care prevede înfăptuirea varea politicii coexistenţei paş Referindu-se la „înalţi funcţio Camerei reprezentanţilor din
te de conferinţa la nivel înalt ţin unor reforme politice şi sociale nova. El s-a referit ..în special nice cu ţările socialiste nu nu nari", corespondentul ziarului S.U.A. că „nevoile Tunisiei în
seama şi de propunerile guvernului ¦Guvernul sovietic subliniază din nou şi încetarea dominaţiei forţelor mai că ar contribui la consoli ajutor american au fost profund
S.U.A. care pot constitui o bază pen că propune ca atenţia conferinţei conservatoare. Amendola a vor la problema -şomajului, arălînd darea păcii, dar ar corespunde arată că Statele Unite au fost modificate de recenta evoluţie
tru discuţii utile fnicşorării încordării Ia nivel înalt să fie concentrată în bit îndeosebi despre regiunile puse în faţa faptului că ţări a situaţiei". La Washington se
în situaţia internaţională, guvernul primul rînd asupra problemelor celor înapoiate din sudul Italiei. El că guvernul nu a făcut nimic importante ca Germania occi
sovietic declară că „de aceea nu se mai arzătoare, a căror rezolvare ar a arătat că în cei zece ani a gu pentru a o rezolva. refuză publicarea cifrelor pri
poate accepta afirmaţia cuprinsă in pune bazele însănătoşirii întregii situ vernării lor, democraţi:-creştini dentală, Marea Britanie şi Ja
memorandumul guvernului S.U.A. că aţii internaţionale. Examinarea celor nu au făcut nimic pentru a ri America La lină vrea să dispună ponia, „cer cu insistenţă o a- vind ajutorul acordat Tunisiei şi
guvernul sovietic ar pretinde dreptul lalte probleme ar putea fi amînată dica nivelul economic şi social tenuare a controlului asupra
de veto ta fixarea cercului de proble pentru o etapă ulterioară a tratative al populaţiei acestor regiuni. de soa rla sa comerţului cu ţările răsăritene". Marocului precizând „că acesta
me care urmează să fie examinate ia lor între state. Ţinînd seama de în Discuţiile care au început la
conferinţa la nivel înalt precum şi pri văţămintele trecutului, dorind ca proble Giancarlo Pajetta, membru al Un articol al ziarului argentinian „Nueva Provincia" Paris constituie pentru prima a crescut şi va continua să
vilegii şi împuterniciri speciale la mele importante ale slăbirii încordării secretariatului Partidului Comu dată în decurs de patru ani o
conferinţă". internaţionale să nu fie zădărnicite, nist Italian, a luat cuvîntul la BUENOS AIRES 25 (Ager le pun acestea dezvoltării co crească". In 1957 S.U.A. au a-
guvernul U.R.S.S. propune metoda re Massa — Mariitima (provincia pres). Ziarul argentinian „Nue merţului cu ţările lagărului so încercare de revizuire a fiecărui
In memorandujmul sovietic sc subli zolvării treptate a problemelor interna Grossetto). va Provincia" a publicat sub cialist. ziarul scrie: „Este evi articol dim legea care procla cordat sub formă de „ajutor"
niază că „această prezentare arbitrară ţionale nereglementate ca fiind, metoda titlul „America Latină nu este dent că cei de la Washing mă „restricţiile strategice". La
a poziţiei guvernului sovietic în pro cea mai realistă şi cea mai. just ridi Partidul Comunist Italian, a o colonie" un articol în care Washington se arată însă că Tunisiei 8.500.000 dolari, iar
blemele pregătirii conferinţei interna cată. condamnă declaraţia făcută de ton consideră ţările Americii
ţionale nu are nimic comun cu situ secretarul adjunct al S.U.A. Latine drept o colonie, drept o Statele Unite „vor căuta să Marocului 20 milioane dolari.
aţia reală". zonă în care nici un om de stat reducă cît mai puţin posibil
Provoacă nedumerire şi faptul, se spus el, declară în mod solemn pentru problemele interameri- nu poate să conducă fără per restricţiile". Totodată, în ace
arată în memorandujmul guvernului că în noul parlament activitatea cane, Rubbott, în comisia sena misiunea prealabilă a Statelor leaşi cercuri la care se referă
U.R.S.S., că guvernul S.U.A. admite deputaţilor comunişti va fi con torială pentru afacerile externe, Unite.'.." „America Lantină, corespondentul ziarului, se re
ideea posibilităţii transformării confe centrată asupra problemelor oa care a pretins între altele că scrie în continuare ziarul, vrea cunoaşte că a nu se ţine sea
rinţei la nivel înalt îotr-un fel de re menilor muncii. Partidul Comu comerţul ţărilor latino-amerioa- să dispună singură de soarta ma de cerinţele ţărilor occiden
prezentaţie teatrală. Asemenea afirma nist va lupta pentru instituirea sa. Ea nu doreşte să fie colonie
ţii privind conferinţa la nivel înalt, în unui control sever asupra mono ne cu ţările socialiste poate a Statelor Unite sau a vreunei tale înseamnă „a periclita în
care popoarele îşi pun speranţe atît polurilor. Acest lucru va fi cu
de mari, sînt cel puţin stranii. Dacă „primejdui în mod serios pa- alte ţări".- tregul sistem de control".
în anujmite cercuri ale puterilor occi
dentale există tendinţa de a ponegri cea“. De fapt, serie ziarul Rub
ideea convocării conferinţei, se spune
in memorandum, este de presupus că Guvernul Uniunii Sovietice conside putinţă numai în cazul că ale bott „aproape că a ameninţat"
aceasta nu oglindeşte totuşi poziţia ră că reglejmentarea problemelor pe
guvernului S.U.A.
în Germania occidentală ia amploare mişcarea decare le propun* spre a fi examinate
Uniunea Sovietică respinge din nou
încercarea S.U.A. de a supune discu in cadrul conferinţei la nivel- înalt ar
tării aşa numita problemă privind si
tuaţia din ţările Europei răsăritene. protest împotriva înarmării atomice a Bundeswehruluicorespunde întrutotul aspiraţiilor popoa
„Este greu să ne închipuim, se subli gătorii vor acorda încredere nu ţările Americii Latine.
niază în jmemorandum, că guvernul partidului democral-creştin, care Condamnînd politica S.U.A.
S.U.A. nu-şi dă seama că Uniunea So este o unealtă politică a aces
vietică şi ţările a căror situaţie el ar faţă de America Latină, şi în
vrea să facă obiectul examinării la
relor şi ar constitui o iniţiativă im tor monopoluri, ci Partidului Co primul rînd piedicile pe care BERLIN 25 (Agerpres) Opi nenţă politică diferită. O expre înzestrării Bundeswehrului cu
portantă în modificarea radicală a si nia publică vest-germană este sie grăitoare a acestei mişcări arma atomică. Această cerere a
tuaţiei internaţionale şi încetarea „răz Conferinţa naţională indignată de cererile făţişe ale o reprezintă campania „de luptă fost sprijinită în unanimitate de
boiului rece". guvernului R. F. Germane cu împotriva morţii atomice", delegaţii la congres.
Pornind de la necesitatea terminării a Uniunii femeilor italiene privire la înarmarea atomică a organizată de un mare grup de Problema , necesităţii unei
cît mai grabnice a pregătirilor pentru Bundeswehrului şi cheamă popu cunoscuţi activişti pe tîrîm po lupte practice împotriva înarmă
conferinţa la nivel înalt, guvernul ROMA 25 (Agerpres) TASS sistemului asigurărilor sociale, laţia să acţioneze intens împo litic şi ohştesc din R. F. Germa rii Germaniei occidentale cu ar
U.R.S.S. aşteaptă ca Statele Unite să-şi anunţă: La Roma a avut loc reforma învăţământului etc. Sa triva realizării planurilor care nă. Această campanie, care se ma atomică se află în prezent
expună poziţia faţă de problemele pe conferinţa naţională a Uniunii tisfacerea acestor revendicări, a va desfăşura pretutindeni în în centrul atenţiei multor orga
care le-a ridicat. Guvernul sovietic femeilor italiene. E. Ber- declarat E. Bergamaschi, presu ameninţă interesele vitale ale Germania occidentală, a început nizaţii sindicale şi de tineret
declară că consideră necesar ca în garnaschi, secretara Uniunii, pune efectuarea reformelor în poporului german şi pacea în la 23 martie în cadrul m>arelui din R. F. Germană. Astfel, orga
viitorul apropiat să se ajungă la în a prezentat în cadrul con domeniul social şi economic Europa. La mişcarea de protest miting de la Frankfurt pe Main. nizaţia sindicatului metalurgişti-
ţelegere asupra problemei privind ferinţei un raport în care pentru care luptă partidele pro împotriva înzestrării Bundesweh lor din Neisse Grewenbreuch a
componenţa participanţilor la confe a formulat revendicările pe gresiste. Din această cauză, a rului cu arma atomică participă Agenţia ADN anunţă că sena cerut să se organizeze o grev
rinţa la nivel înalt, asupra datei şi lo care femeile din Italia le pre spus ea, femeile italiene trebuie numeroase organizaţii sindicale, torul H. Wolters din Brernen a generală. In numele celor 9.000
cului ţinerii ei. Guvernul Uniunii So zintă noului parlament: retri ,să sprijine aceste partide în uniuni ale tineretului, activişti cerut să se desfăşoare o grevă de membri ai săi, organizaţia
vietice consideră necesar să se treacă buirea egală a muncii femeilor cadrul apropiatelor alegeri par generală de 24 ore împotriva sindicală s-a pronunţat de ase
fără amînare la discutarea concreta a şi bărbaţilor, acordarea pentru lamentare. pe tărîm politic şi obştesc, oa politicii de înarmare atomica a menea împotriva creării de ba
problemei pregătirii şl convocării atîf femei a dreptului de a lucra R. F. Germane, promovate de ze pentru arma rachetă pe te
a conferinţei miniştrilor, cît şi a con în orice domeniu, egalitatea so După raportul prezentat de E. meni de ştiinţă şi reprezentanţ guvernul Adenauer. El a făcut ritoriul R. F. Germane şi pentru
ferinţei la nivel înalt. ţilor în faţa legii, îmbunătăţirea Bergamaschi au avut loc discu această declaraţie în cadrul con
ai bisericii — oameni de dife gresului de la Bremenhawen al crearea unei zone denucleariza-
ţii-
rite concepţii politice, din dife
rite pături sociale şi cu aparte
CKrXXXXXXXXXXXXXXXXXXWCXXXXXXXXXXXXÎOOOCXXXXXXXXXXXXXXXXXiOCXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXÎODCXXXXJOOOCXXXXXXXXXXî organizaţiei din Brernen a Par te în Europa centrală.
In paginile ziarelor, în discursurile Depresiunea economică ţi şomajul anului 1957, 3.600 de greve. Caracte tidului social-democrat. H. I\o- După cum anunţă agenţia
rostite de diferite personalităţi occi ristica lor principală este faptul că schnik, deputat în adunarea oră vest-germană DPA, organizaţia
dentale sînt tot mai des întilnite cu problemele vitale ale lumii capitaliste încetarea lucrului într-o întreprindere şenească din Brernen, care a de tineret a Partidului liberal-
vintele depresiune economică, şomaj, este însoţită de acţiuni de solidaritate luat cuvîntul în cadrul aceluiaşi demoorat din landul Renania de
situaţie îngrijorătoare şi aşa mai de care lucrează doar 3-4 zile pe săptă- Reducerea impozitelor asupra Întreprin Ce denotă acest lucru î Răspunsul esle ale muncitorilor, necunoscute în am congres, a cerut să se mobili nord Westfalia a chemat frac
parte. Şi într-adevăr, pe firmamentul niliiă, numărul lor continuînd «5 derilor ar duce, după părerea lui Ei unul singur : pauperizarea continuă a ploare pînă acum, solidaritate oare zeze toate forţele extraparla ţiunea acestui partid din Bun-
lumii capitaliste au apărut semnele ve crească lunar cu 750.000 oameni. senhower, la o activizare a capitalu maselor muncitoare. se manifestă atît în domeniul reven mentare în lupta împotriva pri destag „să lupte prin toate mij
chii p lăgi: criza. Simptomele acesteia lui, la creşterea activităţii economi dicativ cit şi împotriva concedierilor. mejdiei atomice şi a sprijinit de loacele politice parlamentare
şi-au anunţat prezenţa în majoritatea t) situaţie asemănătoare se prezintă ce. Or, chiar o reducere substanţială a Situaţia aceasta a dus la ascuţirea asemenea cererea de a se decla împotriva înarmării atomice pre
ţărilor capitaliste, în frunte cu Statele şi in Germania occidentală. Ţara mult impozitelor nu ar duce Ia altceva decît continuă a contradicţiilor dintre mun In Franţa, Italia, Japonia, Argenti ra o grevă generală împotriva conizate de partidul guvernant".
Unile ale Americii. In S.U.A. —• ţara lăudatului „miraj economic" numără la reducerea vremelnică şi inconsis- că şi capital. Oamenii muncii şi-au na, Germania occidentală (unde
prosperităţii, cum îi place d-lui Dulles astăzi 1.500.000 şomeri, cu o creştere lenlă a şomajului. A doua variantă, intensificat lupta pentru asigurarea s-a des'făşurat marea grevă a celor JOI 27 MARTIE 1958
să declare mîndru, se întîlnesc astăzi lunară de aproape 200.000. Urmărind aceea a programului de construcţii pre drepturilor lor legitime. Sub conduce 225.000 de muncitori şi funcţionari de
milioane de oameni în căutare de lu mai departe sumbra plagă a lumii ca zintă slăbiciuni evidente. In primul rea partidelor comuniste şi muncito la Întreprinderile comunale) grevele SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
cru, milioane de flăniînzi, milioane de pitaliste avem în faţă următorul ta rînd Statele Unite, al căror buget este reşti şi a sindicatelor s-au desfăşurat s-au ţinut lanţ. Ele, în majoritatea
familii pe care ziua de mîine le con blou : Italia — 2.000.000 şomeri; Ja canalizat In majoritate spre cursa în acest scop greve de o amploare deo cazurilor, s-au transformat în puterni DEVA Articolul 420) PETRO- Jocul cu viaţa) BARU MARE: Dru
damnă la foamete şi mizerie. ponia 530.000; Canada 555.000. Tota înarmărilor, nu pot oferi o sumă co sebită. ce demonstraţii politice împotriva poli ŞANŢ : Floarea de piatră; Garnizoa muri şi destine; IL IA : Infernul în-:
lul acestora însumează impresionanta respunzătoare unor lucrări de construc ticii cursei înarmărilor, unui din fac na nemuritoare ; ALBA IU LIA : Pri gerilor j ZLATNA : Malva ) TEIUŞ :
Şi, ca într-un lanţ al slăbiciunilor, cifră de 30.000.000 oameni. Treizeci de ţie de mare amploare. După cum re Publicaţia engleză „Ministry of La- torii care contribuie cel mai mult la mul eşalon ) ORAŞTIE: Călătorie în Călătorie în tinereţe; APOLOG DE
depresiunea economică americană s-a milioane de oameni fără lucru aruncă cunoaşte însăşi presa americană, su bour Gazette" anunţă că în Anglia înrăutăţirea situaţiei muncitorilor. In tinereţe; SE B E Ş: Dacă toţi tinerii SUS : Vultur 101 ) SIM BRIA: Tai
făcut simţită în majoritatea ţărilor ca- o lumină vie asupra adevăratei feţe a mele alocate de guvern acestor sco în anul 1957 numărul participanţilor ţările capitaliste-se aud tot mai multe din lumej BRAD: U lisse; HAŢEG: fun la N agasaki; LONEA : Mama.
pitaliste. Anglia, Germania, Italia şi lumii capitaliste. Orice pronosticuri op puri ar duce, în cel mai bun caz, la la greve s-a ridicat la aproape 1.400.000 glasuri lucide, mai multe cereri ale
toate ţările dependente economiceşte timiste, fie ele chiar ale preşedinte scăderea temporară a numărului şome de oameni, cifră nemaiîntîlnită de la organizaţiilor progresiste ale oamenilor SELEGŢ1UN1 DIN PRO GRAMUL DE RADIO
de S.U.A., fac lot mai greu faţă cri lui Eisenhower, nu pot să ascundă a- rilor cu 1.000.000 oameni. In ce priveş greva generală din 1926. Paralel cu muncii pentru coexistenţa paşnică, pen
zei economice ce le ameninţă, şoma devăratul drum spre care se îndreaplă te soluţia propusă de Meany ea nu revendicările economice, acţiunile oa tru interzicerea armelor atomice, pen Programul 1 : 6,20 Emisiune agra lor noştri. Programul 11: 14,03 Gînte'c
jului în plin avînt. Cifrele dovedesc in economia capitalistă — criza. stă nici atît în picioare. Cheltuielile menilor muncii englezi au căpătat un tru comerţ Est-Vest. Socialiştii japo ră ) 7,15 Concert de dimineaţă) 8,00 ce şi jocuri populare romîneşti j 15,30
mod incontestabil acest lucru. Să le militare şi cursa înarmărilor în gene pronunţat caracter politic, caracter de nezi, organizaţiile democratice din Materiale din presă j 8,30 Muzică i Muzică uşoară) T6,20 Curiozităţi filo
lăsăm să vorbească. Cum caută să rezolve cercurile con ral nu pot rezolva dificultăţile econo condamnare a actualei politici „de Brazilia şi Argentina se pronunţă tot 9,30 Legendele Olimpului) 10,00 Mu logice; 17,15 Să învăţăm limba rusă
ducătoare din Occident actuala situa mice, ci dimpotrivă, le-ar ascuji toc pe poziţii de forţă" a guvernului con mai mult pentru lărgirea relaţiilor c- zică de estradă) 11,03 Melodii popu cîntînd j 17,30 Muzică din operete;
Incepînd din septembrie 1957 în Sta ţie ? mai datorită faptului că ele stochează servator. Mitingurile de masă împo conomice cu Uniunea Sovietică şi ţă lare romîneşti j 11,30 Traista cu po 18,55 Sfatul m edicului: „Gura higeno-
tele Unite au apărut primele semne de o cantilate imensă de bunuri materia triva înarmării atomice, recentele ale rile socialiste, ceea ce ar duce la o veşti) 12,'30 Muzică uşoară) 14,00' dictetică la ’ bolile de rinichi") 19,15
depresiune. Oţelăriile, daloriiă cererii Diversitatea aşa-zisetor soluţii de le, care în timp de pace duc la o în geri parţiale care au avut loc în unele Muzică distractivă) 15,05 Gîntecc şi Cîn.tece de dragoste; 20,35 Cronica
micşorate, şi-au redus activitatea. As rezolvare abundă. Preşedintele Eisen- cetinire a circulaţiei capitalului şi im circumscripţii electorale în care candi mai mare stabilitate a balanţei eco jocuri populare) 16,15 Vorbeşte Mos cinematografică; '20,45 Muzică uşoa
tăzi, conform datelor oficiale industria hower propune să se aştepte încă o plicit la o nouă depresiune şi mai a- cova) 17,25 Ştiinţa învinge) 18,30 ră ¦ 22,30 Pe harta nouă a ţării | 22,45
oţelului lucrează cu 50 la sută din ca lună, iar în cazul cînd nu va apărea cută. O altă cale, de astădată aplicată daţii laburişti ce se pronunţă împo nomice a ţărilor respective, la o in Muzică uşoară de Ştefan Kardoş şi E- Muzică populară rermînească executată
pacitate. Au urmat apoi celelalte ra o îmbunătăţire a situaţiei, să se re tacit, este aceea a continuei scăderi a manuel Ionescu j 19,45 De la corespon la diferite instrumente.
muri industriale care înregistrează o ducă impozitele si să se înceapă un salariului real al muncitorilor, Statisti triva actualei politici engleze au cîş- tensificare a folosirii forţei de muncă, denţii noştri . voluntari) 19,55 Noapte
program naţional de construcţii, G. cile economiştilor arată că în perioa bună, copii | 20,40 Gîntă Lucreţia BULETINE DE ŞTIRI : 5,00: 6,00:
scădere a producţiei de 20-50 la sută. Meany preşedintele A.F.L.-C.l.O. pro da postbelică salariul real al munci tigat majoritatea locurilor, sînt fapte implicit la reducerea şo(majului. Ciobănit; 21,00 Concert de estradă; 7,00: 11,00: 13,00: 15,00: 17,00: 19,00:
Urmarea firească a acestor reduceri a pune intensificarea cursei înarmărilor. torilor din lumea capitalistă a scăzut 21,15 Tribuna Radio; 23,21 Din pre 20,00: 22,00: 23,52 (programul 1); 14,00'.
constituit-o creşterea vertiginoasă a cu indici variind între 20-250 la sută. care probează aspectul politic al re Acestea sînt fapte care dovedesc lucrările de folclor ale compozitori 16,00: 18,00: 21,00: 23,00 (programul
şomajului, reducerea săptămînii de lu Ar putea oare rezolva asemenea căi
cru. eic. Potrivit datelor expuse la problema şomajului ? Cu siguranţă nu. vendicărilor. elocvent situaţia grea, lupta şi aspira II),
11 martie de G. Meany, preşedintele O analiză realistă , a propunerilor sus-
organizaţiei sindicale americane A.F.E.- amintite ne ci nfirmă această afirmaţie. l'n tablou asemănător ni-1 oferă lup ţiile clasei muncitoare. Cercurile con-
C.I.O., astăzi în S.U.A. există 5.250.000
şomeri totali şi peste 3.000.000 oameni ta oamenilor muncii din S.U.A. In ducătoare occidentale, guvernele res
Statele Unite ău avut loc în cursul pective, vor trebui să ţină, în ultima
instanţă, seama de aceste năzuinţe le
gitime. •’ >
T. OL'ARU
Redacţia şi adMlflişlraţia ziaiŢtlui str, 6 Martie nr. 9, T e l e l e u 188-189* T axa.- plalUă în numerar conlortn aprobării Direcţiunii Generale P.lYF.Rî nr. 236.320 d in '0 noiembrie 1919.— Tiparul: Întreprinderea Rollgrafică „1 Mai" — DEVA.
