Page 83 - 1958-03

T n O lE T Ă M D M t oate tar ile U N IŢ I-V A I f'
ALCOMITETULUI REGIONALP.M.R HUNEDOARAŞl ALSFATULUI POPULARREGIONAL
Anul X Nr. 1019 r~
rK ;
In întîmpinarea zilei
/V
în d e m n u l
ColectiVele secţiilor pregătirea
cărbunelui şi cocs,- din cadrul
uzinei cocsochimice a combina­
tului hunedorean, însufleţite de
realizările obţinute în anul 1957,
luînd în discuţie, sarcinile .pla­
nului de producţie pe anul cu­
rent,' au ajuns la concluzia că
printr-o mai bună organizare a
întrecerii socialiste, a extinderii
întrecerii pe profesii la toate lo­
curile de muncă, şi luarea de
măsuri tehnico-organizatorice,
vor putea obţine în anul acesta,
realizări şi mai frumoase în
muncă.
Analizînd în consfătuirile de
producţie pe grupe şi secţii po­
sibilităţile de depăşire a planu­
lui, creşterea productivităţii
muncii, îmbunătăţirea calităţii
şi reducerea preţului de cost
s-au angajat: să realizeze sar­
cina anuală a planului de pro­
ducţie la cocs metalurgic pe da­
ta de 1 decembrie 1958; să mă­
rească productivitatea muncii fa.
ţă de cea planificată cu 5 la
sută; să realizeze economii în
valoare de 2.368.000 lei; să rea­
lizeze o rezistenţă medie luna­
ră a cocsului de 290 kg.; să
lupte pentru aplicarea în fie­
care lună a două inovaţii.
Creşte num ărul
m em brilor întovărăşirii
„ M u re ş u l46 - ISroi
S1MERIA — (de la sttbredacţia noa­
stră voluntară). In anul acesta, ţă­
ranii muncitori din întovărăşirea a-
grieolă Mureşul-Uroi, vor porni cam­
pania agricolă de primăvară cu forţe
sporite. Numai de la începutul acestui
an şi pipă în prezent numărul mem­
brilor întovărăşirii a crescut la 141 de
familii, totaiizînd o suprafaţă de 125,09
ha. teren arabil.
De remarcat este faptul că aproape
4(1 de familii s-au înscris în întovără­
şire cu întreaga suprafaţă de teren pe
care o posedă. Printre ţăranii munci­
tori din Uroi, care s-au înscris cu
suprafeţe mai mari de teren arabil,
fac parte 1Iută Cigmăian cu 5,58 ha.
Gheorghe Beinbea cu 4,85 ha., loan
Tot Monică cu 3,85 ha., Liviu Tot, cu
3,51 ha., precum şi mulţi alţii.
VALER FLOREAN
Pe înfreg anu!
HAŢEG (De la subredacţia
noastră voluntară). — Mulţi ce­
tăţeni din comuna Sălaşu Supe­
rior, raionul Haţeg, sînt frun­
taşi în achitarea impozitelor pe
întregul. an financiar 1958.
Fruntaşi în achitarea impozi­
telor pe întreg anul sînt ţăra­
nii muncitori Ştefan Mau Stil,
Sqmoilă Tirea T., loan Iancu
P., loan Tirea Galon, loan Ti-
rea T., din Sălaşu Superior, S.i-
mion Avrămescu, Dănilă Feder
P., din satul Nucşoara şi Ioniţă
Mihaiasa din satul Paroş. A-
ceşti cetăţeni s-au bucurat de
reducerea de 7 la sută prevă­
zută de lege.
\mmI m
Colectivul dc cercetători ai Institutului de cercetări metalurgice din Capitală au obţinut in cursul anului
1957 frumoase realizări. Astfel au reuşit să pună Ia punct o serie de procese tehnologice prin care să se obţină
materiale refractare ce pot înlocui pe cele din import, precum şî procese tehnologice legate de producţia meta­
lurgică şi siderurgică. IN CLIŞEU: Interiorul halei de refractare;
Joi 27 martie 1958
fr ; - ? , •. . • • î 1
Faţă de angajamentul anual,
pînă la 1 Mai .se vor produce
15.000 tone cocs metalurgic pes-
te plan, .productivitatea, muncii
va creşte cu 5 la sută faţă de
planificat, iar la preţul de 'cost
se vor' realiza economir în ¦Va­
loare de 900.000 lei.
' Pînă la 23 August, •colective­
le acestor secţii vor da peste
plan 24.000 tone cocs metalur­
gic, vor spori productivitatea
muncii cu 5 la sută şi vor rea­
liza economii în valoare de
1.700.000 lei.
Data de 7 Noiembrie va găsi
pe cocsarii hunedoreni cu 32.000
tone cocs metalurgic peste plan,
cu productivitatea muncii spo­
rită cu 5 la sută şi cu economii
în valoare de 2.300.000 lei.
Pentru a da Viaţă angajamen­
telor, colectivele secţiilor respec­
tive au întocmit un plan de
măsuri tehnico-organizatorice,
care, printre altele prevede:
Pentru asigurarea unei rezis­
tenţe la cocs de 290 kg., la sec­
ţia pregătirea cărbunelui, se va
respecta consumarea cărbunilor
în ordinea însilozării pentru evi­
tarea degradării lor, se vor res­
pecta graficele de schimbare a
grătarelor şi ciocanelor la con-
casoare pentru asigurarea unei
granulaţii optime, se va asigura
păstrarea unei umidităţi la şar­ Vederea discutări în grupele sin­
jele care merg la turn de 9-10 dicale a acestei chemări.
; .............
se înfăptuiesc
înfrumuseţarea oraşului
SEBEŞ (de la subredaeţia noastră
voluntară). Ţinîndu-se seama de pro­
punerile făcute de cetăţeni cu prilejul
alegerilor de la 2 martie, pentru înfru­
museţarea oraşului Sebeş şi ridicarea
unor construcţii edilitare, s-a alocat
suma de 1.450.000 lei. Din aceşti bani,
s-a planificat ca în cursul anului, să
se termine pavareă străzii Poştei, să
se facă reparaţia şi amenajarea şcolii
medii mixte, repararea sălii de sport,
punerea în funcţie a băii cu apă sa­
lină, amenajarea casei de cultură, îm­
prejmuirea parcului cu gard de beton,
şi alte lucrări edilitare.
Pentru amenajarea construcţiei casei
de cultură din raionul Sebeş — una
din cele mai de seamă propuneri fă­
cute de cetăţeni — pînă în prezent
s-au şi procurat 11 vagoane ciment,
cinci vagoane var, 20 tn.c. cherestea
pentru cofraje şi un vagon mozaic.
Procurări de materiale
Sfatul popular al raionului Sebeş, se
ocupă îndeaproape de rezolvarea pro­
punerilor făcute de cetăţeni. Astfel, în
mai multe comune, cetăţenii au cerut
să se facă adăpători în păşuni. Co­
mitelui executiv al sfatului popular ra­ rii din comuna Cut raionul Se-
ional, ţinînd cont de aceste cerinţe,
la sută, pentru evitarea spar­
gerilor, se va mări înălţimea
pilotului de cărbune comprimat
la 3,5.m. pe toată lungimea. De
asemenea, se va .pune în •func­
ţiune dispozitijvul • rabatabil de
repararea uşilor de-.la-cuptoare,
se va asigura -un indice de uni­
formitate'a încălzirii pe baterii
de minimum 0,80 (Ks) şi se va
realiza o încărcare ritmică a
cuptoarelor.
Pentru ridicarea calificării,
muncitorilor se vor lua măsuri
de audiere a.unui ciclu de con­
ferinţe tehnico-economiCe, se. vor
reface instrucţiunile tehnologice
pe locuri de muncă, şi se va
reinstrui întregul personal.'
Pentru cunoaşterea proceselor
de fabricaţii de la semicocs şi
preparaţii, se vor organiza
schimburi de experienţe cu co­
lectivele celor două secţii, la
Călan şi Lupeni.
Pe baza acestor angajamente,
colectivele secţiilor pregătirea
cărbunelui şi cocs, au adresat un
călduros apel colectivelor de
muncă ale tuturor secţiilor din
combinat, pentru ca şi acestea
să-şi ia angajamente concrete în
vederea măririi şi ieftinirii pro­
ducţiei de metal.
In prezent, în toate secţiile
combinatului au loc pregătiri în
a procurat 4000 metri de conductă
pentru aducerea apei in păşunile din
Daia, Ludoş, Apoldu de sus şi Gîr-
bova.
F. CH1RUŢA
Se repară drumul
VULCAN (de la subredaeţia noas­
tră voluntară). Printre propunerile fă­
cute de alegătorii circumscripţiei elec­
torale raionale nr. 34 din Vulcan, de­
putatului lor tov. losif Cotoţ, se nu­
mără şi aceea privind repararea dru­
mului de acces dintre oraşul Vulcan
şi satul Merişor. La începutul acestei
luni, deputatul losif Cotoţ, a trecut la
realizarea propunerii respective. Astfel,
cu sprijinul sfatului popular şi prin
contribuţia cetăţenilor s-au transportat
şi împrăştiat mii de metri cubi de
piatră concasată. Drumul a devenit
astfel un adevărat şantier.
DUMITRU LUCA
VEŞTI DIN COMUNA CUI
AU ÎN C EP U T LUCRĂRILE ÎN VIE
Harnici ca întotdeauna şi
buni cunoscători ai regulilor de
cultivarea viţei de vie, locuito­
4 pagini 20 bani
Să depăşeşti norma cu 70-80 la sută în fiecare zi, nu este
un lucru chiar aşa de uşor. Totuşi, depânătoarea Maria Szs-
kereş de la Filatura Lupeni, reuşeşte această depăşire ta de-
pănătorul care lucrează.
In clişeu: Maria Szekereş innodînd un fir.
Prin realizarea obiectivelor propuse
asiprâm o rentabilitate sporita gospodăriei noastre toria de a populariza aceste fapte pa­
Conducerea gospodăriei de
stat Petreşti, a luat cunoştinţă
de acţiunea pornită de către
gospodăria de stat Oraştie, pen­
tru mărirea producţiei de cere-
ale-marfă. In acest scop gospo­
dăria de stat din Orăştie a che­
mat la întrecere socialistă toate
celelalte gospodării din regiune,
propunînd spre realizare, obiecti­
vele publicate în ziarul „Drumul
socialismului" nr. 1.010. In ce
ne priveşte, găsim bine venită
această chemare, întrucât ea a-
re rolul să. pună baze solide, încă organizare a muncii în gospo­
de pe acum, obţinerii unor pro­
ducţii sporite ¦ şi stimulează
muncitorii agricoli în activita­
tea pe care o vor desfăşura de-a
lungul anului în vederea atin­
gerii scopului ce-1 au gospodă­
riile de stat — să,devină prin­
cipalul1furnizor de cereale-mar-
fă către stat; ¦'
In ce priveşte activitatea pe
care o vom desfăşura pentru politice susţinute pentru lămuri­
realizarea obiectivelor propuse rea muncitorilor asupra sarci­
de către gospodăria de stat din nii de a da statului eît mai mul­
Orăştie, ne angajăm să facem te produse de cereate-inaifâ.
munca noastră de aşa natură ¦Pentru realizarea acestei acţi­
incit în sectoarele vegetal, viti­ uni sîntem de acord cu ţinerea
beş nu Iasă să treacă nici o zi
din timpul prielnic fără să lu­
creze afară în vie. Pînă acum
cutenii au săpat pr;intre rînduri­
le de viţă pe o suprafaţă de 60
ha din cele 88 ha pe care le are
comuna plantate cu viţă de vie.
Gata pentru însămînfări
Lucrările pregătitoare pentru
începerea campaniei de însă-
mînţări de primăvară, în Cut,
au fost terminate. S-au făcut
probele de germinaţie a semin­
ţei, s-a transportat bălegarul de
grajd la cîmp şi au fost termi­
nate complect reparaţiile între­
gului utilaj şi ale uneltelor a-
Pregătiri pentru muncile agricole
de primăvară
BRAD (ele la . subredaeţia
noastră voluntară). In satul
Vălişoara, pregătirile pentru
campania de primăvară sînt
foarte înaintate. ' Pînă în pre­
zent au fost condiţionate 2.500
kg. sămînţă, dintre oare 1.500
kg. ovăz, iar restul grîu şi se­
cară. Pe o suprafaţă de 70 ha.
Citiţî în pagtea Il-a
O pagină; ştiinjă
penfru foJi — tehnică
pentru toji
col, avicol, ce sînt dezvoltate în unor conferinţe cu caracter, ştiin­
gospodăria de stat Petreşti, să
obţinem cele mai bune rezulta­
te. Astfel, pentru sporirea recol­ în cadrul brigăzilor de produc­
telor de grîu, porumb şi a celor­
lalte produse cereale şi vegeta­
le, vom urmări ca prin buna
Răspunsul colectivului
gospodăriei de stat
P e tre şti
dărie, prin ridicarea ^ nivelului
poltic şi profesional ai muncito­
rilor din gospodăria agricolă
de stat şi prin folosirea metode­
lor avansate în muncă, să ob­
ţinem o producţie sporită la ha,
In privinţa aceasta organizaţiei
de bază de partid, sindicale şi
conducerii gospodăriei le revine
sarcina desfăşurării unei munci
Paralel cu această lucrare se
fac pregătirile pentru dezgropa­
tul viei, se transportă îngrăşă-
mintele de care mai este nevoie
şi aracii, astfel ca la începerea
lucrărilor acestea să se desfă­
şoare din plin.
gricole ce urmează să fie între­
buinţate.
In toată perioada pregătitoa­
re campaniei de primăvară au
fost fruntaşi membrii întovără­
şirii agricole „1907" şi ţăranii
muncitori Vasile Buiu, loan Ga-
iaţă, Vasile Dicu şi alţii.
ECATER1NA BLĂGA
corespondentă
au fost răspîndite 1.400 tone de
îngrăşăminte naturale.
De asemenea s-au plantat 75
pomi fructiferi, iar 8.350 de
pomi existenţi au fost curăţaţi.
L:a atelierul de reparat unel­
te agricole au fost recondiţio­
nate un trior, un motor stabil
şi 145 de pluguri.
I. P1RVA
Urmînd iniţiativa alta pe lunca Streiului. Terenul de pe
întovărăşiţilor din Tîmpa lunca Streiului nu este destul de fer­
til în comparaţie cu cel de pe lunca
Nu de mult întovărăşiţii din Tîmpa, Mureşului, iar cel situat pe deal cu
raionul Hunedoara, au lansat, prin in­ atît mai puţin. Dar de cînd întovără­
termediul ziarului, o chemare către şiţii din Petreni şi-au unit pămtntu-
toate întovărăşirile agricole din regi­ rile şi Ie lucrează în comun, ele au
une. In această chemare întovărăşiţii început să producă mai mult.
din Tîmpa, propun fiecărei întovără­
In adunarea generală în care au dis­
şiri din reglpne ca, pentru a-şi spori cutat posibilităţile ce le au penfru a
veniturile băneşti şi pentru a răspun­ vinde cereale pe bază de contract, ei
de prin fapte ajutorului multilateral au subliniat că ajutorul ce-1 primesc
ce-1 primeşte din partea statului, să din partea statului are un însemnat
contracteze cel puţin 250 kg. grîu la rol în sporirea producţiei Ia ha. Pen­
ha. şi cel puţin 200 kg. porumb la tru a-şi arăta recunoştinţa lor faţă de
ha. In chemarea întovărăşiţilor din acest ajutor întovărăşiţii au hotărît
Tîmpa se mai precizează că statul a- să contracteze 9.000 kg. grîu şi 8.000
jută întovărăşirile cu maşini şi trac­ kg. porumb, ceea ce înseamnă 220
toare, cu îngrăşăminte chimice, cu a- kg. grîu şi 200 kg. porumb la fie­
sistenţă agrotehnică gratuită etc., să care ha. cultivat cu aceste plante.
sporească producţia la ha. Ca urmare
există posibilităţi reale pentru a se întovărăşirile din raionul
contracta cantităţile propuse şi chiar Hunedoara au contractat
mai mult. peste 270 tone cereale
Iniţiativa întovărăşiţilor din Tîmpa pînă acum
a început să fie îmbrăţişată de tot
mai multe întovărăşiri din raionul Hu­ In urma muncii politice pe care or­
nedoara. ganizaţiile de bază, sfaturile populare
şi organele întreprinderii „Recolta" o
265 kg grîu,220 kg porumb desfăşoară în rîndul membrilor înto­
contractate la fiecare ha. vărăşirilor agricole din raionul Hu­
nedoara, întovărăşirile din acest raion
Organizaţia de bază din întovărăşi­ au contractat cu statul pînă la 25
rea agricolă din Biscaria-Simeria, a martie 150 tone grîu, peste 120 tone
popularizat în rîndurile întovărăşiţilor porumb, 5,7 tone floarea-soarelui şl
avantajele pe care le au în urma con­ alte produse. Trebuie arătat că pînă
tractării de cereale cu statul. Cunos- acum au încheiat' contracte numai ju­
cind aceste avantaje, întovărăşiţii au mătate din întovărăşirile din raion. In
hotărît să contracteze un vagon de zilele ce urmează vor încheia contracte
grîu şi 12.000 kg. de porumb cu sta­ şi restul întovărăşirilor.
tul. Raportînd aceste cantităţi la su­
prafaţa insămînţată' cu grîu şi porumb Cantităţi însemnate de cereale au
ar veni cite 265 kg. grîu la fiecare contractat întovărăşirile din Cinciş,
ha. şi cite 220 kg. porumb la ha. Deci, Peştişu Mare şi altele. întovărăşirea
întovărăşiţii din Biscaria au întrecut pe din Cinciş. a contractat 5.600 kg.
întovărăşiţii din Tîmpa. grîu şi 4.000 kg. 'porumb. Avînd în-
sămînţat 28 ha. cu grîu şi 20 ha. cu
Exemplul întovărăşiţilor din Biscaria porumb, înseamnă că a contractat
merită toată lauda. El este demn de cîte 200 kg. grîu şi 200 kg. porumb
a fi urmat de către toate întovără­ Ia fiecare ha.
şirile din regiunea noastră.
Şi întovărăşirea din Urmînd exemplul întovărăşirii din
Petreni este la înălţime Tîmpa, întovărăşirile agricole din ra­
ionul Hunedoara, contractează peste
‘ Terenul întovărăşiţilor din Petreni 200 kg. grîu şi peste 200 kg. porumb
se află situat, o parte pe deal, iar la fiecare ha. însămînţat cu culturile
respective.
Organizaţiile de parlid şi sfaturile
populare din celelalte raioane au da­
triotice şi de a îndruma întovărăşirile
din fiecare raion, din fiecare comună,
să urmeze exemplul întovărăşiţilor din
ţific profesional, la fiecare două raionul Hunedoara.
luni pe înheaga gospodărie, iar
Cresc canfităfile
ţie şi la trupurile gospodăriei,
pe lîngă analiza decadală a re­ de cereale contractate
zultatelor obţinute să fie făcută
cîte o expunere scurtă asupra cu statul
metodelor ştiinţifice de rezolva­
re a sarejnilor imediate, în ra­ Pînă la data de 24 martie
port cu lucrările de sezon şi în­ a. c. întreprinderea „Recolta1*
treţinerea animalelor pe care le din Orăştiie a contractat cu ţă­
avem în fermele gospodăriei. A- ranii din sectorul socialist din
daptarea unor metode noi de Chitid —. Hunedoara 3.200 kg.
stimulare morală a muncitorilor grîu şi 380 kg. porumb.
din G.A.C. — lucru ce ne pro­
punem să-l facem — vor fi de Tot în Chitid, cooperativa
folos real pentru stârnirea emu­ „Muncitorul" din Călan a con­
laţiei în vederea obţinerii rezul­ tractat cu ţăranii individuali
tatelor preconizate. 8.820 kg. grîu, şi 2.700 kg. po­
rumb. Acţiunea de contractare
In cadrul comitetului de con- a cerealelor continuă.
(Continuare în pag. 3-a) I. MAR1NESCU
corespondent
Noaptea inginerului
Trecuse de miezul nopţii, inginer. Iar avem pierderi de]
Un tînăr intră buluc in biroul arsen.
maiştrilor, răsfoi î‘nfrigurat re- Vestea sosirii şefului trecu
gistrul de dispoziţii, memorâ din gură in gură. Peste feţele'
de cîteva ori în gincl cuvintele, oamenilor, încordate de nerăb- 1
şi în cea mai mare grabă se în- dare şî grijă, se aşternu liniş-\
dreplă spre poarta combinata- tea. Încercaseră totul pentru{
lui. Era frig. Portarul se uită a opri descompunerea săruri-1
ciudat după el, după cum la lor, dar fără reuşită. Priveau\
fel de ciudat şi c u 'bănuială îl muţi parametrii, focul peniţe- <
urmăriră şi privirile celor, cîţiva lor pe benzile de hîrtie albă, ş i'
cetăţeni rătăciţi prin oraş la ridicau a neputinţă din umeri.*
ora aceea tîrzie. In dreptul blo- Acum, că şeful era printre ei,*
cului 46 din o- ^0-,:^^===================^ se mai liniştise- \
raşul muncito- ră. Şi, într-a-{
resc Hunedoara, devăr. Comenzi-
cu răsuflarea - . singure, ina-
întretăiată, tînărul se opri ca nevrele prompte, avură darul să]
spre a-şi aduce aminte de ce- pună în normal funcţionarea t
va, apoi intră. aparatelor. \
Peste cîteva minute ieşea în- Inginerul Laurian Beldeanu l
soţit de un cetăţean, potrivit n-a mai plecat acasă. A încru-\
de statură, blond, îmbrăcat cu cişat braţele pe birou, a puşi
o canadiană maron vîrstată pe capul pe braţe şi a încercatS
mîneci cu var. Avea ochii cir- să aţipească puţin. In cameră{
piţi de somn. era cald, caloriferul bîzîia gros {
Gesticulînd înfrigurat, tînărul enervant. Dormi dacă poţi ll
ii explica pe semne ceva nu Gîndurxle răvăşite se adunau <
tocmai plăcut, deoarece faţa cu greu...
celuilalt se făcea tot mai po-
saca şi paşii tot mai iuţi. Secţia intrase în plină func-(
Tot discutând nici nu luară ţiune cam de zece zile. Con-',
in seamă salutul portarului, structoriiau făcut tot ce se]
trecură pe lingă blocul C.F.U., putea omeneşte face, şi acum,',
oţelărie, laminoare, luind dru- cu excepţia ventilaţiei în clă-]
mul cocseriei. Drept în faţă, re- diri, se constata că agregatele\
generatoarele, parte albe, par- dau satisfacţie.
te verzi, păreau nişte uriaşi De n-ar fi ventilaţia. Cicăi
puşi acolo parcă spre a sfida au .,
cu semeţia lor furnalele, com- (
binatului. parcurs. Ce ţt-e şi cu\
In spărtura făcută în gardul dştia de la I.C.S.H .I De fapt,{
de sîrmă ghimpată, şi care in- oarecum au dreptate. Şi totuşi.*'
chipiiia poarta, u întîmpină un ş i ei şi combinatul ar trebuii
om în vîrstă cu 6 mască de Ajurca f
gaze in mină. '__________ ____
l — Bine c-aţi venit, tovarăşe (Continuare In oag. 3-a)
1 / •-