Page 85 - 1958-03

Nr. 10Î9 DRUMUL SOCIALISMULUI

VIAŢA DE PARTID Ş> tiri culturale

îoan Maţanga, miner tînâr...Lucrătoarele de la biblioteca
Elicarii candidaţilor raională Haţeg — Vera Nistor _________ _ i»

şi Cafia Belea — au obţinut Ioan Maţanga îrnbătrîneşte.. bucătărie ? Teamă tni-i că n-o ni, semn că „să n-aibă grijă",
succese frumoase în munca cu Toate semnele o dovedesc. Şi să-mi steie bine cu şorţ... N-o şi s-a întors acasă, la prinz, în­
cartea. Astfel, pînă la 21 mar­ părul, altădată ca pana corbu­ să mă mai placă fetele... frigurat, nervos şi strigînd tare

ia atenţia organizaţiei ; tie a.c. biblioteca a înscris 897 lui, acum alb şi rărit pe la „Adversarul" nu s-a dat în­ din u ş ă :
jută să-şi ducă la bun sfîrşil cititori care au citit 8.058 vo­ tîmple. Şi ochii-i care clipesc vins. Şi-a sporit atacurile poto„- — Trei zile de-acu încolo sînt
Conferinţa raională de partid te din activul fără de partid de lume. măi des în ultimă vreme. Şi pindu-l pe vechiul şef de bri­
Petroşani, ţinută în decembrie pe lîngă organizaţia de bază. sarcinile ce le-au fost încreriin- paăul puţintel tîrşit, cu greutăţi gadă din sectorul 3 al Petalei, foarte ocupat! Trebuie făcut un
1957, analizînd felul cum s-a De remarcate faptul că din acest Printre cei mai activi cititori nevăzute prinse parcă de tălpi. cu repeţi şi necurmate rafale în suitor greu. Brigada mea l-a
desfăşurat munca de primire în activ fac parte peste 40 de tova­ 'ţate, îi ajută în ridicarea nivelu­ se numără zugravul Ioan Ţa­ Da, Ioan Maţanga îmbătrineşte. care gloanţele — „mii de gloan­
partid, a apreciat că în ceea ce răşi care prin activitatea lor >do- lui politic şi ideologic. Comuniş­ pii, care a împrumutat 42 cărţi, La anii lui — şi după ciie fur ţe /", după cum se plîngea Ma- luat în primire.
priveşte numărul şi compoziţia .vedesc că .sînt devotaţi partidu­ ti ca Iuliu Dănilă, Etna Bartha, ţăranul Gruia Bociat din Ber- tuni i-au măsurat puterea — ar După cele 3 zile — ultimul,
celor primiţi s-au obţinut rezul­ lui şi au o comportare demnă Petru Ciontoş şi alţii, s^ ooupă thelot cu 11 cărţi, gospodina avea tot dreptul să se gîndeas- ţanga prietenilor săi — erau
tate bune, însă mu acelaşi lucru din toate punctele de vedere. cu multă dragoste de creşterea Victoria Tudor cu 43, şi elevii: că la dulceaţa odihnei, la liniş­ unul ,şi acelaşi cuvînt: pensia J dar ultimul soroc pe care i-l mai
se poate spune despre munca viitorilor membri de partid. Ştefan Eleonora cu 33 volume te, la... „Eşti pensionar de-acum, stai duse nevasta — Ion Maţanga
dusă în direcţia educării candi­ Grija pentru munca cu actiivul citite, Teodora Vlăîconi cu 43 acasă1“ Ioan Maţanga a încercat a trecut pragul casei negru la
Conferinţele ce se ţin în faţa şi Tudor Dobrescu ou 23 cărţi. Dar nu vom pronunţa cuvîn- metoda „retragerilor strategice",
daţilor. fără de partid, antrenarea lui candidaţilor, cercul de studiere tul la care (nu se ştie de ce!) bă- ca să cîştige timp, sperînd că obraz, încruntat de parcă i se
la rezolvarea problemelor impor­ al statutului P.M.R. care funcţio­ k trînul nu pare deloc bucuros. biruie timpul acolo unde el se înecase o-ntreagă flotă. Nevas-
La casa raională de cultură Noi nu-l vom pronunţa... Numai dovedise prea slab. A făgăduit, tă-sa l-a privit neliniştită, în­
trebătoare. Nici nu s-a atins de
mîncare bătrînul. In schimb a
mestecat printre dinţi. cîteva
In hotărîrea adoptată de con­ tante ce stau în faţa organiza­ nează destul de bine, sînt de a avut loc o consfătuire, ocazie soţia dînsului nu şovăie, de ta deci nevestii, să-i împlinească vorbe nu tocmai pentru „urechi
ferinţa raională s-a trasat ca ţiei de bază au făcut ca acesta asemenea forme importante ale cu care a fost constituit cena­ q vreme, să i-l spună de sute voia pe cît de curînd:
de femeie" şi-abia intr-un tîrziu
sarcină Comitetului raional de să devină un însemnat izvor educării candidaţilor de partid. clul literar „Ovidiu Densuşa- de ori pe zi („cel puţin de su­ — Mîine, poimîine, anunţ şi-a deschis inim a:
partid, să intensifice munca de de unde să fie selecţionaţi can­ La Filatură se dă atenţia cu­ nu“. Odată cu constituirea s-a te de o ri1“ — după cum se conducerea — şi gala...
educare a candidaţilor, să folo­ didaţii de partid. — Auzi tu, să râmîie secto­

venită antrenării candidaţilor hotărît ca membrii cenaclului plînge Maţanga prietenilor săi): Au trecut o zi, două, şapte, rul nostru cu 200 de tone sub
sească cele mai potrivite meto­ Mulţi dintre candidaţii de par­ la activitatea politică, partici­ să se întrunească odată pe lu­ — Pensia, Ioane, pensia! şi atacurile sporeau din ce în p lan! Să păţim noi una ca as­
de în vederea pregătirii cît mai tid sau dintre cei care în aceşti pării lor la viaţa de organizaţie, nă. Ca prim program s-a stabi­ Eşti sau nu eşti pensionar ? ce. In zădar se jura Maţanga că ta f... No, cît o fi ora? Trebuie
temeinice a viitorilor membri de ani au devenit noi membri de lucru ce influenţează puternic lit ca aceştia să sprijine brigă­ Dacă eşti ce mai cauţi la mină? mîine, zău că da, neapărat! să ne strîngem astăseară cîţiva
partid, constituie o adevărată educarea patriotică a acestora. zile artistice de agitaţie, să cu­ Slavă domnului, avem iot ce „Şi că mintenaş îşi va petrece — eu, Cenuşă-baci, Marcu —
partid. mîndrie a fabricii. Despre tov. Urmărind activitatea candidaţi­ şorţul de bucătăreasă peste uni­ să ne sfătuim...
Viorel Pienaru electrician, Iosil lor de partid în producţie, com­ forma de vechi miner. La sfîr­
Militînd pentru traducerea în Iacob lăcătuş, Maria Porojan portarea lor şi munca obşteas­ leagă aspecte ale folclorului ne trebuie... Poţi să te odihneşti şitul lui ianuarie, soţia i-a dat Intimidat, „adversarul" n-a
viaţă a prevederilor hotărîrii muncitoare în secţia răsucit, sau că ce o depun, se poate constata local din satele raionului etc. şi tu de-acu... ultimatumul: mai îndrăznit să reia atacul.
conferinţei; comitetul raional de inginerul Emilian Puşcariu nu că la Filatura Lupeni, organiza­ Seara însă i-a adus am inte:
partid a îndrumat organizaţiile se pot spune decît lucruri fru­ ţia de partid dă atenţia cuvenită Ga responsabil al cenaclului La început, Ioan Maţanga a în­ — Azi o să-i anunţi, Ioane!
moase. Prin munca lor însufle­ creşterii cu grijă a viitorilor literar a fost ales tov. Nicu cercat să scape cu g lu m a : A z i! De nu, eu mă-mbolnă- — Ioane! Ori mîine, ori...
de partid din raion să . dea toa­ Sbuchea. v e s c !... Maţanga a privit-o lung apoi
tă atenţia educării candidaţilor. — Mi-i fi viind de ajutor la s-a posomorit şi mai tare şi i-a

Existînd o preocupare per­ ermoza bovină Maţanga s-a întors de la şut răspuns suflînd greu, cu doja-
păşind drept, voiniceşte, ba in- nă m are:
manentă în direcţia educării ţită ei caută să dovedească că membri de partid, se preocupă Hipodermoza este o boală para­ pofta de mîncare, slăbesc, se gînînd şi un cîntec din cele de
candidaţilor de partid, în ultima merită încrederea ce le-a acor­ ca acestea să însuşească cali­ lume, vesel ca un flăcău care — Aşa mă cunoşti tu pe mi­
perioadă s-au obţinut succese dat-o partidul. tăţile ce se cer comuniştilor, zitară specifică bovinelor, răs- micşorează cantitatea de lapte se-ntoarce-n zori de la făgădău : ne ? Să las sectorul cu ruşinea
de seamă în multe din organi­ contribuind 'astfel ta întărirea pe frunte ? Păi trebuie să dăm
zaţiile de bază din Valea Jiului. Ocupîndu-se de primirea In rîndurilor organizaţiei. pîndită mai ales în regiunile de In jurul coşurilor se adună ro­ — Sînt probleme mari, ne­ bătaie, acu, cu to ţii!
partid, biroul organizaţiei de vastă! Ştii tu ce am păţit azi!
Una dintre organizaţiile de bază n-a pierdut din vedere e- Succesele obţinute la Filatură munte şi de deal. Boala este iuri de muşte care depun ouă la ghici! Mă cheamă la între­ ...Şi zilele trec. Ioan Maţan­
bază care şi-au îmbunătăţit sim­ ducarea candidaţilor. Fiecărui în producţie, pe linia social-cul- ga, vechiul miner fruntaş al
ţitor activitatea în domeniul pri­ candidat i s-au repartizat sar­ turală, se datorese în bună mă­ produsă de un vierme ce se lo­ sau viermi. Din coşurile mai cere Marcu şi-ai lui. Care pe Petrilei, îmbătrineşte. Toate
mirii şi educării candidaţilor, cini concrete şi se urmăreşte te­ sură aportului membrilor şi can­ care: care isprăveşte mai re­ semnele o dovedesc. Şi părul,
este organizaţia de bază de la lul cum sînt duse la bun sfîrşil. didaţilor de partid care se do­ calizează sub pielea animalelor, mari se scurge o secreţie puru­ pede planul pe luna februarie! altădată negru ca pana corbu­
Filatura Lupeni. vedesc a fi totdeauna în fruntea lui, acum alb şi rărit pe la tîm­
Astfel, tov. Ştefan Colaci acţiunilor ce se întreprind. în regiunea spinării, producînd lentă cu miros urît. Larva de — Păi tu rămîi acasă! ple. Şi ochii-i care clipesc tot
Numai în acest an la Filatură face parte din. comitetul sin­ — Acasă? s-a minunat bă- mai des în ultima vreme. Şi pa­
au fost primiţi 30 candidaţi de dical de secţie, Iov. Viorel Pie­ Munca organizaţiei de partid aşa-numitele coşuri. streche, de culoare negricioasă, trînul. Cum „acasă" ? Tocmai sul puţintel tîrşit, cu greutăţi
partid, fapt ce a contribuit în naru a primit sarcina de a se de la Filatură în direcţia educării acum ? Să creadă că mi-i frică nevăzute prinse parcă de tălpi.
mare măsură ia întărirea orga­ ocupa de munca sportivă, alţi candidaţilor, este o muncă rod­ Este bine cunoscut că în tim­ iese printr-un orificiu al pielii de ei ? Zău, cum vorbeşti şi tu... Da, Ioan Maţanga îmbătrineşte.
nizaţiei. Marea majoritate a ce­ candidaţi sînt agitatori, au sar­ nică. Continuind-o eu perseve­ şi cade pe pă- Aşteaptă numai, să dau bătaie La anii lui — şi după cile fur­
lor primiţi în rîndurile candida­ cini în cadrul organizaţiei renţă găsind forme tot mai efi­ pul verii bovine­ S fa tu l miînt, apoi după băieţilor ăstora... tuni i-au măsurat puterea — ar
ţilor sînt muncitori care lucrea­ U.T.M. sau pe linie de pro­ cace şi atractive de educare, a- le streche, adică m ediaşs tu l un timp scurt se avea tot dreptul la dulceaţa o-
ză direct în producţie şi care se ducţie. ceastă organizaţie va reuşi să-şi în timp ce aces­ transformă în S-au scurs vreo 25 de zile. dihnei, la linişte, la...
găsesc în primele rînduri. în lu­ îndeplinească cu succes sarcinile muscă .denumită „Băieţaşii" au pornii bătaia fă­
pta pentru îndeplinirea sarci­ Ceea ce este mai important, e ce-i revin şi să-şi întărească tea sînt la pă­ popular stre­ Dar cine mai îndrăzneşte să
nilor planului de producţie. faptul că membrii de partid cei necontenit rîndurile. şune, la un mo­ găduită (ca în fiecare lună, Ma­ pronunţe cuvîntul fatal ?
mai buni, se ocupa îndeaproape ment dat ele de­ ţanga şi ortacii lui dăduseră şi
Toţi candidaţii au făcut par- de educarea candidaţilor, îi a- U. POMP1LIU acum vreo 200 tone de cărbune In ce-o priveşte, tovarăşa Ma­
vin furioase, în­ VETERINAR che. Acestea vor peste plan) şi hătrînul a scă­ ţanga nu mai spune nimic. Of­
cep să fugă prin depune din nou pat vorba către nevastă. „Cea­ tează numai. Iar uneori îşi pri­
pădure, caută să ouă pe pielea sul rău!" După cum se plîngea veşte lung bărbatul şi e cit pe-
se ascundă în vitelor, continu- el, mai tîrziu prietenilor săi. cicj. să-l creadă, cînd el se 'jură
A doua zi i s-a amintit pe-un că e tinur, că e foarte, foarte
locuri umbroase şi orice ar face înd astfel ciclul biologic an de ton îngheţat: tînâr /

Un important mijloc de agitaţie vizuală omul, cu greu reuşeşte să le o- an. — Azi anunţi direcţia! Azi!! V. N.
care nu este folosit din plin Maţanga a dat grăbit din ma­
prească. Din cele arătate mai sus re­

Aceste manifestări ale vitelor ies marile pierderi economice

se datorese zgomotului produs pricinuite de aceste larve, ca :

de o insectă de mărimea unui slăbirea animalelor, scăderea

bondar care caută să se apropie producţiei de lapte, confiscarea

de vite pentru a depune ouăle unor mari cantităţi de carne în
In dorinţa de a îmbunătăţi a- Acest lucru este bine cunoscut Pînă în prezent .speranţele pe pielea lor. E de remarcat abatoare cu ocazia tăierilor, de
gitaţia vizuală, Comitetul de de tovarăşii din ' com itetul Ude lor sîriF zadarnice . „Îndrumăto­ faptul că aceste insecte nu în­ teriora.rea pielii etc. In prezent
partid de la exploatarea minieră partid şi de la mină "şi probabil rul", nu le dă nici uri fel de în­ ţeapă animalele, ci îşi depun medicina veterinară dispune de Prin realizarea efectivelor propusa
Petrila a luat o iniţiativă lău­ ca tocmai această dorinţă i-a de­ drumări, în afară de cîteva nu­ numai ouăle şi apoi mor. Din tratamente eficace contra aces­
dabilă. terminat să confecţioneze pa­ me trecute la rubrică „Mineri aceste ouă ies apoi larve mici, tei boli parazitare. Distrugerea asigurăm o rentabilitate sporită

In sala de apel a minei, a fost noul. Ei nu s-au gîridit însă la fruntaşi", nume scrise cîndva, care pătrund prim piele şi după larvelor de pe spinarea vitelor gospodăriei noastre
aşezat un panou mare intitulat un lucru elementar, însă cel mai într-o zi a lunii ianuarie.
o evoluţie destul de complicată duce la distrugerea strechei şi
„îndrumătorul". Panoul este esenţial. Anume, că simpla ex­ Se poate oare ea la mina Pe­ prin corpul animalelor ajung la ca atare, la lichidarea treptată
împărţit în două. Fiecare parte punere a panoului în sala de trila să nu existe fapte pozitive începutul anului următor sub a bolii. (Urmare din pag. l-a)
la sută la mazăre, 22 la sută la
conţine mai mulie rubrici. Pri­ apel, nu înseamnă încă nimic.
ma parte poartă inscripţia „Ce Rubricile oricît de atrăgătoare sau- negative care să fie trecute pielea de pe spatele bovinelor. In această primăvară se vor ducere al gospodăriei de stat, borceag de primăvară, 20 la su­
trebuie să facem" şi are rubrici­ ar fi ele, şi orice titlu ar purta, la rubricile respective ale pa­ Aici larvele produc nişte umflă­ organiza campanii de tratare a ta la fin natural, 20 la sută
le : „Să urmăm exemplul mine­ nu spun nimic dacă locul rezer­ noului ? Nimeni nu crede aşa turi numite coşuri. Apariţia co­ vilelor bolnave de hipodermoza, luînd în discuţie obietivele che­ masă verde.
rilor fruntaşi", „Să îngrijim şi vat numelor de oameni, cifrelor, ceva !. şurilor pe acelaşi animal nu se cu extract Veratri. Pentru ca mării, s-a ajuns la concluzia
să reparăm utilajele" ; „Să ci­ faptelor, este gol. face deodată , ci pe rînd, în de­ toate larvele să fie distruse sînt că realizarea acestor obiective Gospodăria noastră nu dis­
tim şi să răspîndim presa11. Pe Această situaţie se datoreşte necesare două, trei tratamente. asigură o rentabilitate sporită pune de o fermă în care să
a doua parte ' este scris : „Ce Panoul de la mina Petrila, de nu faptului că nu s-ar găsi ce curs de 1-2 luni. Primele co­ In vederea combaterii acestei gospodăriei noastre. Şi în anul crească exclusiv porcine. To­
nu trebuie să facem" şi este timp îndelungat nu conţine nici să se treacă pe panou, ci fap­ trecut gospodăria de stat Pc- tuşi vom căuta ca planul de li­
împărţită în rubricile „risipă", un fel de material. Rubricile tului că nu se găseşte un om şuri apar la tineretul bovin la boli, statul a emis decretul nr. fcreşti, respectînd normele de lu­ vrare de carne (provenită de la
„nemotivate"; „să nu pierdem sale goale, aşteaptă ca, prin care să nu mai treacă nepăsă­ 167/1955, în care se prevede că cru, a realizat o productivitate
bunăvoinţa tov. Mi hai Gorboi tor pe lîngă panoul lipsit de începutul lunii februarie. Coşu­ a muncii şi reducerea preţului animale mari şi păsări), să-l de­
timpul degeaba". — care răspunde în cadrul co: activitate şi să ia măsurile cu­ prezentarea animalelor la tra­ de cost şi, ca urmare, o rentabi­ păşim cu 5 la sută, fără a de­
Confecţionarea panoului, ex­ miletului de partid de probleme­ venite pentru a-i da viaţă. rile apărute se măresc treptat. tament este obligatorie pentru litate cu care ne putem mîndri. păşi volumul cantîlăţilor nutri­
le muncii dc propagandă şi a- Anul acesta însă lucrurile vrem tive admise. In ce priveşte redu­
punerea sa, sînt lucruri bune. gitaţie, să apară materiale care Poate cineva din comitetul In jurul lor organismul reacţio toţi proprietarii de animale. să meargă şi mai bine. Avînd
Rubricile sale sînt deosebit de de partid al minei Petrila sau nează printr-o inflamaţie, iar în la bază experienţa organizării şi cerea preţului dc cost, acesta
sugestive, atrăgătoare prin for­ să le dea viaţă. Acest lucru îl tov. Gheorgbe Brustureanu—in­ centru apare un orificiu pe unde LAZĂR ROPCEAMU desfăşurării muncii în gospodă­ va fi scăzut cu 5 la sută la cul­
mă, fiind însoţite şi de desene. structorul comitetului raional de va ieşi larva de streche, în nit- medic veterinar turile vegetale şi cu 5 la sută
diul exterior. la bovine. Realizarea acestor

în acest timp vitele îşi pierd

Folosirea acestui panou ar pu­ aşteaptă şi minerii care trec partid— se va gîndi că e timpul ria de stat, fiind sprijiniţi şi în­ sarcini vor face ca productivita­

tea aduce o contribuţie preţioa­ zilnic pe lîngă panou, la intra­ să fie folosit din plin acest mijloc La bim ilenarul lui O vid iu drumaţi permanent de organele tea muncii în gospodărie să
să la îmbunătăţirea muncii de rea şi ieşirea din şut, şi privesc important de agitaţie vizuală şi de partid, ne vom strădui sa sporească cu 5 la sută.
agitaţie. Cu ajutorul panoului spre el în speranţa că poate în- astfel, „îndrumătorul" să fie un Joi, 20 martie, în ziua tn care operei lui. Elevele S. Torsan, realizăm obiectivele propuse.
se pot populariza succesele ob­ tr-o bună zi, vor putea să ci­ adevărat îndrumător în munca s-au împlinit 2.000 de ani de la M. Crişan, R. Gherda, M. Da- Intrucît sectorul porcine Ia
ţinute in producţie, se pot com­ tească şi altceva, deoarece ti­ minerilor, să-şi justifice pre­ naşterea lui Ovidiu, la şcoala vid şi elevul I. Crefu au recital In sectorul vegetal să depăşim noi nu este dezvoltat, avînd în
bate în mod eficace atitudinile medie nr. 1 Alba lulia s-a or­ producţia de grîu cu 12 la sută, vedere profilul stabilit pentru
apoi din versurile exilatului de la secară cu 20 la sută, la orz gospodărie, ne propunem în

înapoiate, aspectele negative din tlurile rubricilor le-au învăţa! zenţa sa în sala de apel. ganizat o oră educativă deose­ la Tomis şi poezii închinate a- cu 10 la sută, la ovăz cu 15 la schimb realizarea planului de
bită : prof. de limba latină Por- celuia care poate fi socotit sută, la porumb cu 15 la sută. producţie în sectorul viticol în
activitatea minei. „pe dinafară". p. u firie Pop, a evocat în faţa ele­ Prin îngrijirea culturilor respec­ proporţie de 115 fa sută. In acest

vilor figura marelui poet şi a drept un poet al nostru. tive producţia va fi mai mare sector, preţul de cost va fi scă­
Mai mul! sprijin învăţămîntului seral reliefat valoarea nepieritoare a
L. T. L. decît prevederile de plan cu 8 zut de asemenea, cu 5 la sută.
Aceste realizări le vom putea

Am trecut de sfîrşitul celui şi instituţiile care au elevi la administrativ, să fie trimişi în Noaptea inginerului ~ înfăptui prin unele măsuri or­
de-al doilea trimestru şcolar şi cursul sera! şi în unele locuri delegaţii sau să fie reţinuţi la ganizatorice dintre care enun­
rezultatele la învăţătură ale ele­ au încercat zadarnic să deter­ şedinţe şi supraîncărcaţi cu sar­ ( Urmare din pag. l-a) numai 10 zile, faptul că nu se calitate, evitîndu-se în acelaşi ţăm : îngrăşarea a 35 ha. vie cu
vilor secţiei serale de pe lîngă mine conducerea unor întreprin­ cini exemplu tov. Pop Gheor­ 30 tone îngrăşăminte la ha, e-
şcoala medie nr. 1 din Alba Iu- deri ca în lumina H.C.M. nr. ghe, angajat la fabrica „Arde­ --------------------------- - apelează aproape de loc la sfa- timp şi efectul coroziv al ga- feditarea lucrărilor tehnice la
lia continuă încă să fie inferioa­ 2047/54 să creeze condiţii pri­ leana". Unii directori de între­ timpul optim etc.
re celor de la cursurile de zi. elnice de muncă angajaţilor lor prinderi ca P. Popa de la ,.Ho­ să cadă de acord, să rezolve turile oamenilor de specialitate, zului asupra conductelor,
care sînl elevi şi să le permită ria", inlerpretează greşit preve­ _Un venii important ne este a-
Pentu preîntîmpinarea unei a- frecventarea cursurilor. Dacă u- derile H.C.M. nr. 2.000 şi 1.360, oarecum problema. E vorba spune destul. Joa/v Vizeş, Ni- Al doilea obiectiv, de ase- sigurat, spre deosebire de gos­
tari situaţii, profesorii care în­ nii şefi de instituţii au înţeles consideră că dacă salariaţii lcr podăria de stat Orăşlie, de către
cadrează această secţie, au făcut lucrul acesta, alţii nu îi dau im­ au deja studiile cerule de iege doar de om...Mereu cu mirosul colac Pîrîu, Vasile Balcan. menea. La sfîrşitul. procesului ferma de păsări. Intrucît reali­
tot ce le-a stat în putinţă spre portanţă. Aşa se explică de ce pentru postul pe care 11 ocupă, zările sectorului avicol au fost
a uşura înţelegerea lecţiilor de Barbu Cornelia de la spitalul nu mai trebuie ajutaţi să-şi ăsta de sulf, de hidrogen sul- Ludovic Greff, Vasile Herban... tehnologic, în tipare, sulful destul de importante pînă acum,
către elevi în clasă, lămurirea unificat de adulţi din localitate, continue şcoala (cazul elevei E- ne propunem a complecta nu­
problemelor rămase neclare în a fost nevoită să se retragă de lena Pleşa). Cine poate oare o- furat în nări. Fondurile? Nu-i Ce oameni minunaţi! Atît dc prinde contur şi cantităţile mărul găinilor pînă Ia 2.000,
orele de consultaţie etc. Totuşi, la şcoală deoarece nu i s-a sa­ pri pe un om al muncii să-şi stabilind data de 15 aprilie a.c.
procentul promovaţilor nu com­ tisfăcut cererea de a nu face desăvîrşească pregătirea teore­ un motiv. De ce se scumpesc complexe, atît de noi, de grele cresc. Deja a şi fost expediat Printr-o furajare raţională şi a-
pensează stiădariia pedagogilor. serviciu în schimbul II ; aşa se tică ? Cine are dreptul să -J fe­ limenfarea cu materii necesare,
Cauza ? explică de ce Gheorghe Popa, rece pe un om, de un post oare­ ta tarife? şi totuşi, problemele se rezol- un vagon la Timişoara. Cali- vom asigura desfăşurarea unor
maistrul la atelierele de repara­ care, dacă el are capacitatea şi cantităţi apreciabile de ouă prin
Majoritatea elevilor secţiei se­ ţii I.R.T.A. Partoş reţinut per­ dorinţa să se ridice ? Darea în funcţiune avuse loc ~°d, se produce; sulf. Sulf, pen- lalea, ireproşabilă. O spune a- magazinul Costal şi vom pre­
rale, manifestă interes pentru manent peste orele de serviciu, da ouă de cea mai bună calita­
studiu şi dragoste de muncă şi absentează des de la şcoală şi Directorii de întreprindere vi­ fără avarii fără neplăceri prea tru prima dată în ţară... dresa de mulţumire primită din te la incubatoare.
după prestarea celor 8 ore de cu loafă bunăvoinţa arătată faţă zaţi, trebuie să mediteze asupra
serviciu şi după cele .4-5 ore de situaţiei şi să-şi schimbe atitu­ mari. Se pare că din punct de La început, gazul de cocs, partea beneficiarului, Colectivul de muncitori din
curs, ei mai găsesc timp, seara de carte, situaţia şcolară îi este dinea faţă de învăţămîntul se­ gospodăria de stat Petreşti este
tîrziu, ori în zilele de sărbătoa­ ameninţată; aşa se explică şi ral. Situaţia se cere remediată vedere mecanic totul e pus la cu 20 grame de hidrogen sul- Şi lotuşi mai e ceva. La gîn- pe deplin convins că, reaîizînd
re, să-şi pregătească lecţiile. In­ faptul că Elena Pleşa, elevă imediat. Trebuie să înţelegem obiectivele amintite va fi la înăl­
sîrguincioasă, antrenată mereu că, crearea unei intelectualităţi punct Recapitula în rind june- furat pe metru cub... Urtnăreş- dul tehnologiei de fabricaţie, ţimea sarcinilor ce-i stau în faţă.
succesele. înregistrate de către în tot felul de acţiuni în cadrul noi nu se poate face împiedicînd
unii din elevi nu se explică prin întreprinderii „Horia", nu are pe eleivi de a urma cursuri su­ donarea electroţiltreîor, rezer- l9 cu. atcf . e, drum“l ^ azaluL som,wl ^ speriat Nu, nu Director
perioare. Stropirea lui tn scrubere cu so- merge cum ar trebui sa tncar-
dezinteres din partea lor. Unora limp să frecventeze regulat voarelor. pompelor, compresoa- luţla formală din săruri de ar- gă. De altfel situaţia e oare- AVRAM CAZAN
dintre elevii rămaşi în urmă nu şcoala şi să ţină pas w colegii prof. LIVIU TIT LASCU retor, preîncălzitoarele... Da, sen, captarea hidrogenului sul- cum explicabilă: oameni noi,
le lipseşte bunăvoinţă, ci posi­ ei. Frecvente sînt cazurile la e- merg! furat de către soluţie, regenera- agregate noi, proces tehnolo- secretarul organizaţiei de bază
bilitatea de a învăţa. directorul şcolii rnedii nr. i rea soluţiei în regeneratoare, gic nou, încă necunoscut în
levi'i care lucrează in aparatul Şi oamenii. Nu f.se aştepta. FRANCISC KRISBOY
Cadrele didactice ţin o perma­ Alba lulia Cinci luni de caliiicare e pu- ţormarea sulfului, trecerea lui fără, lipsa experienţei... Dar
nentă legătură cu întreprinderile preşedintele comitetului sindical
ţin. Dar au muncit. S-au pus ta filtrare, topire şi apoi la nici 80 la sută din planul cal­
la punct cu aparatura, cu pro­ turnarea în forme. ANDREI BINDER
culat la aproape întreaga capa­
cesul tehnologic, cu manevrele, La sfîrşit, gazul de cocs, a- citate de producţie a secţiei, Ing. şef
cu specificul secţiei. Şi ce ti­ proape pur — mai are doar un după numai zece zile de func­
neri îs ? Nişte copii aproape. gram de hidrogen sulfurat ţionare, nu e puţin. GHEORGHE GHERMAN

Aşteptase cu sufletul la gu- pe metru cub — ia drumul o- Gîndnrile se liniştiră. Ingi-

ră prima zi de funcţionare, ţelăriei. Unul din principalele nertil Beldeanu simţi cum a-

Operatorii, tot personalul de obiective ale secţiei desulfura- ces'tease împrăştie, cum iotul

altfel, s-a comportat, cum nu re e atins. Oţclarii folosesc un devine neclar, confuz. Ador-

se putea mai bine. Acum, după gaz de cocs de cea mai bună mise. —''Wv—- V 'V'.