Page 86 - 1958-03
P. 86
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI tfr.
¦ ll.UlLAL.il "Ijrprwi
Răspunsurile lui N. S. xdiim&le sJtliu • .u ltim ele ştir i • juilimjela ştiri-
Hruşciov la întrebările puse
de un ziarist mexican
MOSCOVA 26 (Agerpres). — primejdui aplicarea cu succes a
TASS transmite: „Sînteni de principiilor coexistenţei paşnice
acord cu toate formele de schimb între popoare, N. S. Hruşciov a
economic, folosite în practica subliniat că coexistenţa paşnică
comercială internaţională cu poate fi împiedicată numai de
condiţia respectării principiului război şi de pregătirile de răz Tratativele dintre delegaţia C.C. al P.S.U.G. Rezoluţiile congresului Campania de semnături
egalităţii în drepturi şi avanta boi. Imperialiştii s'înt aceia care şi Biroul Politic al C.C. al P.C. din Austria Uniunii Tineretului
jului reciproc, a lichidării dife se tem de întrecerea paşnică, a împotriva creării pe teritoriul Franţei de baze
ritelor restricţii şi discriminări", spus el ; noi însă susţinem că BERLIN 26 (Agerpres). — relaţiile de prietenie dintre Comunist din Norvegia americane pentru arme rachetă
a declarat N. S. Hruşciov, prim fiecare dintre sisteme — socia ADN anunţă: La Viena au a- P.S.U.G. şi P.C. din Austria.
secretar al C.C. al P.C.U.S., răs- list sau capitalist — să-şi afirme OSLO 26 (Agerpres). — Du
punzînd la întrebările puse de superioritatea pe frontul muncii
Manuel Mejido, corespondentul paşnice şi nu pe frontul războ vut loc tratativele între delegaţia Tratativele dintre delegaţia pă cum anunţă ziarul „Frihe- PARIS 26 (Agerpres). — In tamentul Gironde această peti
iului. întrecerea economică în C.C. al P.S.U.G. şi Biroul Poli P.S.U.G. şi Biroul Politic al ten“, la Oslo a avut loc cel de Franţa se desfăşoară cu succes ţie a şi fost semnată de 3U.00U
ziarului mexican „Excelsior".
Aceste răspunsuri sînt publi tăreşte coexistenţa paşnică, sai- tic al C.C. al Partidului1Comu C.C. al P.C. din Austria au vă al 28-lea congres al Uniunii Ti strîngerea de semnături pe peti de persoane. Acelaşi număr de
cate în numărul din martie al vînd popoarele de primejdia u- nist din Austria. dit deplina unanimitate în toate neretului Comunist din Norve ţia Consiliului Naţional al păcii semnături au fost strînse în
revistei „Mejdunarodnaia jizni”. nui nou război şi contribuind la problemele discutate. Partidul gia. Congresul s-a desfăşurat împotriva creării pe teritoriul centrele populate şi în întreprin
îmbunătăţirea traiului lor în In perioada dintre 16 şi 23 Comunist din Austria sprijină sub lozinca „Pentru pace, mun ţării de baze americane pentru derile din departamentul Sena
In politica sa comercială — a condiţii de pace. martie, se spune în comunicatul întrutotul cererea P.S.U.G. pri că şi socialism". Congresul a e- rachete şi arme atomice. Potri
spus N. S, Hruşciov — Uniu cu privire la tratative, în Aus
nea Sovietică porneşte de la ne La întrebarea referitoare la po tria, la invitaţia Comitetului vind apropierea dintre cele două xaminat sarcinile Uniunii Tine vit relatărilor presei, în depar inferioară.
retului Comunist din Norvegia
cesitatea dezvoltării sub toate ziţia guvernului U.R.S.S. faţă Central al Partidului Comunist state germane şi reunificarea în legătură cu creşterea şoma „Borba“ despre primejdia
aspectele a legăturilor economi de eliberarea ţărilor care în tre din Austria, s-a aflat o delega Germaniei prin crearea unei jului în ţară. Participanţii la înzestrării Bundesroehrului
ce internaţionale, deoarece ele cut au fost colonii, N. S. Hruş ţie a Partidului Socialist Unit confederaţii, P.S.U.G. sprijină Congres au adoptat în unanimi
ciov a arătat că oamenii sovie din Germania condusă de Her- întrutotul lupta dusă de Parti tate o rezoluţie care condamnă cu arme atomice
sînt importante nu numai pen tici simpatizează şi înţeleg nă man Matern, membru al Birou dul Comunist din Austria pen crimele colonialiştilor francezi
tru stabilirea unui comerţ nor lui Politic al C.C. al P.S.U.G. tru asigurarea independenţei şi în Algeria. Intr-o altă rezoluţie BELGRAD 26 (Agerpres).— de disensiunile dintre partici
mal între ţări, ci, în primul rînd, zuinţa popoarelor acestor ţări Delegaţia a dus tratative cu Bi neutralităţii ţării. Cele două par adresată guvernului norvegian, Ziarul „Borba" a publicat sub' panţii la coaliţia antihitleristă,
pentru contribuţia adusă la dez de a scutura jugul robiei colo roul Politic al Comitetului Cen tide sînt întrutotul de acord că congresul a protestat cu hotă semnătura lui I. Almuli un arti militarismul german a pus mjai
voltarea relaţiilor politice nor niale, de a se elibera de sub tral al Partidului Comunist din în actuala situaţie principala rîre împotriva planurilor de a col consacrat înzestrării Bun- întîi bazele noii sate puteri, iar
male, Ia stabilirea încrederii în jugul puterilor imperialiste. A- Austria, şi a avut posibilitatea sarcină în lupta popoarelor pen se aduce ofiţeri germani în deswehrului cu arme atomice. acum se străduieşte să-şi creeze
ceste popoare pot conta că să stabilească contactul şi sa tru destinderea încordării şi pen Norvegia. Sînteni din nou martorii unui o putere nucleară nelimitată îm-
tre state. U.R.S.S., fără să se amestece în facă schimb de păreri cu nume tru politica înţelegerii reciproce moment hotărîtor al istoriei ger piedioînd lichidarea „războiului
Caracterizînd relaţiile comer treburile interne ale statelor, fă roşi activişti ai partidului. este de a se obţine încetarea ex Ca preşedinte al Uniunii Ti mane, precum şi al istoriei eu rece", realizarea unui acord cu
perienţelor cu arma atomică şi neretului Comunist din Norve ropene şi universale, scrie auto privire la dezarmare şi crearea
ciale ale U.R.S.S. cu ţările A- ră să pună vreo condiţie, le va In comunicat se arată că crearea unei zone denucleariza- gia a fost ales în unanimitate rul articolului. Acei care conduc unui sistem de securitate. Ger
mericii Latine, N. S. Hruşciov ajuta să-şi întărească indepen membrii delegaţiei P.S.U.G. au te în centrul Europei. Peer Svendsen. iar ca vicepre destinele celor 52 milioane de mania occidentală nu produce
denţa cucerită cu mare greutate. vizitat întreprinderi industriale şedinte Egil Andersen. Congre germani din Germania occiden încă arma atomică, însă a şi în
a arătat că după război, deşi şi agricole, au stat de vorba cu Delegaţia P.S.U.G. şi Biroul tală au început din nou să cree ceput s-o cumpere, ceea ce în
comerţul U.R.S.S. cu aceste ţări In domeniul economic aceste muncitori, reprezentanţi ai inte Politic al C.C. al P.C. din Aus sul a ales noua componenţă a
a sporit considerabil, totuşi vo ţări nu mai trebuie să se plo lectualităţii şi cu ţărani din di tria, se spune în încheiere în conducerii şi secretariatului U-
lumul realizat nu este încă su conească în faţa foştilor lor asu ferite regiuni ale Austriei', fiind comunicat, consideră necesară nfunii Tineretului Comunist din
ficient, iar posibilităţile lărgirii pritori, a spus N. S. Hruşciov. primiţi pretutindeni cordial. întărirea continuă a legăturilor Norvegia.
comerţului rărnîn în mare mă Ele pot obţine acum tot utila dintre cele două partide şi între
jul, maşinile şi documentaţia Vizita delegaţiei P.S.U.G., se -s f O
sură nefolosite. Ei a spus că tehnică necesară în condiţii reci
Uniunea Sovietică ar putea li
vra ţărilor Americii Latine mai
multe tipuri de utilaj industrial proc avantajoase din ţările so subliniază în continuare în co clasa muncitoare a celor două Un ansamblu chinez ze forţă militară nelimitată ger seamnă acelaşi lucru.
şi maşini necesare industriali cialiste. U.R.S.S. acordă deja municat, a întărit şi mai mult ţări. de cîntece şi dansuri mană. In încheiere I. Almuli arată
că toate ţar' • europene trebuie
zării lor, precum şi diferite ma ajutor dezinteresat popoarelor dă spectacole în Japonia In articol se arată în conti să-şi dea seama de primejdia
nuare că includerea Germaniei pe care o prezintă înzestrarea
terii prime în schimbul mărfu din Asia şi Africa în dezvolta Reacfinnea din danemarca PEKIN 26 (Agerpres). — Chi occidentale în Uniunea Europei Bundeswehrului cu arme atomi
na Nouă anunţă: La inivitaţia ce şi reînvierea militarismului
rilor care formează tradiţiona rea economiei şi culturii lor, a- cere „ revizuirea“ politicii externe a ţării Asociaţiei de prietenie japono- occidentale va duce la accentua
chineză, la 24 martie a părăsit rea încordării în Europa şi în german. Iugoslavia nu poate pri
lul export al ţărilor Americii La jutor care nu este legat de nici Pekinul plecînd spre Tokio un întreaga lume, la înarmarea mi vi cu indiferenţă înarmarea Ger
ansamblu chinez de cîntece şi
tine. un fel de condiţii cu caracter dansuri. litarismului german. Profitînd maniei occidentale.
N. S. Hruşciov a declarat că, politic sau militar. N. S. Hruş COPENHAGA 26 (Agerpres). nul, contrar dorinţei majorii In cele 50 de zile cit va dura
poporului, să accepte aducerea turneul ansamblului chinez în
pornind de la politica sa de pace ciov şi-a exprimat convingerea — Imediat după sesiunea din pe teritoriul Danemarcei a ra Japonia, acesta va vizita, în a-
decembrie a Consiliului N.A.T.O. chetelor cu rază lungă de ac
şi de la cunoscutele principii ale că poporul mexican înţelege scrie ziarul „Land of Folk", ţiune cu focoase atomice şi să
primească focoase atomice pen
coexistenţei paşnice, U. R. S. S. prea bine deosebirea care există cercurile „care exprimă punctul tru arma rachetă „Tactica"
de vedere al guvernului ameri-
este gata să stabilească relaţii între acest ajutor şi „ajutorul" can“ şi-au exprimat speranţa că Situaţia nenorocită a japonezilor izgoniţi
de americani de pe insulele Bonin
normale diplomatice, comerciale, statelor imperialiste, care încă
culturale şi de altă natură cu tuşează economia ţărilor mici şi
toate ţările cu care, din diferite duce la pierderea a tot ce este forţele proatlantice din Dane Fără îndoială, scrie „Land fară de Tokio, şi oraşele Sizuoka.
marca şi Norvegia vor începe of Folk", că ziarul „Berlingske Nagava, Osaka, KoBe, Fukuoka
cauze, pînă în prezent nu în mai scump pentru popoare — li lupta împotriva „neutralismu- Tidende" încearcă să obţină şi Iawata, unde va da specta TOKIO 26 (Agerpres). — lor izgoniţi de americani de pe
lui“ care, după părerea ameri „revizuirea" politicii oficiale a cole cuprinzînd diferite dansuri, Săptămiualul japonez „Siukan insulele Bonin (situate la sud-
treţine astfel de relaţii. Sînteni bertatea şi independenţa lor. cană, a fost manifestat Ia Pa Danemarcei şi să intensifice muzică vocală şi instrumentală Sintio" a publicat recent un ar vest de litoralul principalelor
ris de Htansen şi Gerhardsen. „războiul rece". clasică şi modernă. insule japoneze — N.R.). După
gata să dezvoltăm cu ţările A- N. S. Hruşciov a declarat că ticol în care se vorbeşte despre cum reiese din ştirea publica
Ziarul arată că în momentul tă de săplămînalul japonez, a-
niericii Latine cele maHargi le popoarele care duc- în prezent o de fată cercurile conservatoare situaţia nenorocită a japbttezi- cum 13 ani comandamentul mi
militariste din Danemarca în litar american, declarînd că in
gături culturale, să sporim le luptă eroică - împotriva jugului cearcă să exercite presiuni a- tenţionează să construiască pe
insule „un obiectiv secret" a
găturile sportive, să facem colonial pot conta totdeauna pe supra guvernului pentru a confiscat pămîntul populaţiei
schimba politica oficială a tă localnice şi a izgonit-o din insu
schimb de turişti, a spus N. S. sprijinul moral şi politic al rii fată de arma atomică şi ra In întreaga Germanie ia amploare mişcarea le. Izgoniţi de pe pămînturi şi
chetele cu rază medie de acţiu de protest împotriva politicii înarmării atomice lipsiţi de orice mijloace de e-
Hruşciov. U.R.S.S., inclusiv pe sprijinul ne. Printre altele, în ziarul „Ber-
dusă de cercurile guvernante de la Bonn
Răspunzînd la întrebarea da în cadrul Organizaţiei Naţiuni
că întrecerea economică nu va lor Unite.
Comunicatul ou privire la tratativele dintre
delegaţiile de partid şi guvernamentale lingske Tidende", care conduce BERLIN 26 (Agerpres). — împotriva primejdiei atomice. înarmărilor atomice. După cum x-istentă, 8.000 de locuitori de
ale ÎL P. Ungare şi I. 0. Germane această campanie, se publică în ADN .anunţă : In R. D. Germa Ziarele publică declaraţia or anunţă ziarul „Neues Deutsch- pe insule s-au găsit la un pas
mod periodic articole în care se nă şi R. F. Germană ia amploa land" pentru grevă s-au pro de moarte din cauza foametei.
' BERLIN 26 (Agerpres). — Germania şi a Partidului Mun încearcă să se ponegrească po re mişcarea de protest împotri ganizaţiei din Potsd'am a comi nunţat de acum delegaţii la con Ajutorul acordat de guvernul
ADN anunţă : Intre 20 şi 25 citoresc Socialist Ungar, situa ziţia Danemarcei la sesiunea de va politicii înarmării atomice tetului german al luptătorilor ferinţa organizaţiei locale din japonez, după cum scrie săptă
martie, la invitaţia Comitetului ţia internaţională actuală, lup la Paris a Consiliului N.A.T.O. pentru pace. Organizaţia chea Nurnberg a P.S.D.G., în nume mânalul, ou le uşurează ou ni
Central al Partidului Socialist ta comună pentru menţinerea Autorii articolelor cer să se a- dusă de cercurile guvernante de mă pe locuitorii Berlinului oc mic situaţia. Mulţi dintre ei au
Unit din Germania şi a guvernu şi întărirea păcii, construcţia ducă modificări declaraţiei co la Bonn. cidental să-şi intensifice mişca le a 10.000 de social-democraţi, murit de foame, alţii — familii
lui Republicii Democrate Germa socialistă în cele două ţări, în mune făcute recent la Stokholm rea de protest împotriva mili participanţii la conferinţa orga întregi — şi-au pus capăt zile
ne, o delegaţie de partid şi guver tărirea continuă a unităţii sta de miniştrii Afacerilor Externe La 25 martie conducerea cen tarismului, să creeze un front nizaţiei locale a sindicatului lor, nevăzînd o scăpare din si
namentală a Republicii Popu- telor socialiste şi dezvoltarea ai ţărilor din nordul Europei, trală a partidului Iiberial-demo- unit de luptă împotriva primej metalurgişt-ilor şi numeroşi alţii. tuaţia tragică în care se aflau.
iare Ungare a făcut o vizită în legăturilor frăţeşti între R. D. declaraţie care urmăreşte des crat din Germania a dat publi diei de război, să ceară ca au
R. D. Germană. Germană şi R. P. Ungară. A- tinderea încordării internaţiona cităţii o declaraţie în care sub torităţile orăşeneşti vest-germa- Conducerea sindicatului vest- „Inapoiaţi-ne pămîntul stră
cest schimb de păreri a arătat le şi ducerea de tratative. liniază, în legătură cu dezbate ne să rupă cu politica antipopu gernxan al constructorilor a .a- bunilor noştri!“ — aceasta este
In comunicatul dat publici deplina unanimitate în toate rile din Bundestag în problema lară ,a cercurilor guvernante nunţat că va lu.a apărarea tu cererea locuitorilor din insulele
tăţii la 25 martie se anunţă că problemele examinate. „Berlingske Tidende" cerc des înarmării atomice, că pentru vest-germane. turor muncitorilor constructori Bonin pe oare ei o prezintă gu
in timpul vizitei delegaţiei de chis şi cu hotărîre, scrie ziarul germanii din răsăritul şi apu vest-germani care vor refuza să vernului S. U. A. Cererea cu
partid şi guvernamentale un In scopul adînoirii colaborării „Land of Folk“, ca guver sul Germaniei există doar o In toate regiunile R. D. Ger participe la construirea de baze privire la lichidarea dominaţiei
gare au avut loc tratative cu mane se organizează mitinguri pentru rachete şi la instalarea americane în insulele Bonin şi
delegaţiile Comitetului Central cele două partide au căzut de singură cale — lupta hotărîtă şi adunări de protest împotriva de mecanisme pentru lansarea Okinawa răsună tot mai puter
al Partidului Socialist Unit din acord să facă schimb de dele planurilor de înarmare atomică de rachete. nic în Japonia. Pentru înapoie
Germania şi guvernului Republi gaţii pentru studierea experien Max Reimann cheamă poporul a Germaniei occidentale. Numai rea acestor insule Japoniei se
cii Democrate Germane, care au ţei reciproce şi să organizeze in regiunea Dresda 'au partici Comitetul din Hamburg al pronunţă Partidul Comunist,
decurs într-o atmosferă de sin consfătuiri comune şi .consultări german la lupta împotriva înarmării pat la asemenea mitinguri şi a- luptătorilor pentru pace a trimis Partidul socialist, Consiliul ge
în problemele privind construc dunări zeci de mii de locuitori. la Bonn o delegaţie care a fost neral al sindicatelor din Japo
ceră prietenie. ţia socialistă, politică comună atomice a Germaniei occidentale Peste 6.600 de oameni de cul însărcinată să ceară deputaţilor
tn cadrul tratativelor a avut (ie pace, unitatea şi coeziunea tură şi ştiinţă din regiunea Pot- din Bundestag să voteze împo nia şi toate forţele progresiste
partidelor pe baza marxism-le- BERLIN 26 (Agerpres). — sdam .au adoptat un apei în triva înarmării atomice a Bun din ţară.
loc un schimb de păreri în pro ninismului şi în alte probleme ADN anunţă : Max Reimann care cer organizarea unui refe destagului.
blemele privind politica şi lup care interesează cele două părţi. prim secretar al C.C. al Parti
ta Partidului Socialist Unit din dului Comunist din Germania, a cientă. Acum este necesar ca rendum popular în întreaga
majoritatea poporului să acţione Germanie cu privire la o zonă
ze activ împotriva adepţilor po denuclearizată în Europa cen
liticii de pregătire a unui război
rostit în seara zilei de 24 mar atomic. Poporul vrea ca patria trală. Printre semnatarii apelu
tie la postul de radio „Deutscher să fie salvată şi pace3 să fie lui se numără cunoscutul scrii
Demascarea activităţii de spionaj dusă Freiheitsender 904“ o cuvîntare apărată.
tor Arnold Zweig, Walter Frie- VINERI 28 MARTIE 1958
de puterile occidentale de-a lungul în care, în numele Comitetului In numele Partidului Comu drich, preşedintele Comitetului SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
Central al Partidului Comunist nist din Germania, Max Rei
frontierelor Uniunii Sovietice din Germania, a chemat popu german al luptătorilor pentru DEVA: Articolul 420; PETROŞANI: şat)) BARD MARE; Drumuri şi des
laţia Republicii Federale Ger mann a chemat pe toţi munci pace, şi alţii. Floarea de piatră) ALBA IULIA: O tine; 1L1A: Infernul îngerilor; ZLAT-
IONDRA 26 (Agerpres). - de radio de pe vasele, tancurile mane la acţiuni active de masă torii şi ţăranii, pe toţi meşteşu aventură în Marea (Saraibelcr; ORAŞ N A : Malva; TEIUŞ: Călătorie în ti
Ziarul „News Chronicle" anun şi avioanele sovietice. împotriva politicii de înarmare garii şi intelectualii la acţiuni Pe adresa Bundestagului vest- TIE-: Călătorie în tinereţe) SEBEŞ: Tai nereţe; APOLDU DE SDS: .Vultur 101;
ţă că procurorul general al An atomică a Germaniei occiden comune pentru a sili Bundesta- german sosesc sute de scrisori fun Ia Nagasaki) BRAD: Etlisse i HA SIA4ERIA: Prologul: LONEA: Pasărea
gliei a intentat un proces re In afară de aceasta, una din tale. gul să renunţe la înarmarea ato şi telegrame în care reprezen ŢEG: Richard al IlI-lea (regele coco furtunii.
vistei studenţeşti ,,Isis“ din Ox tre cele mai preferate metode de mică a Germaniei occidentale. tanţii vieţii publice din R. D.
ford, care a publicat un articol spionaj împotriva Uniunii So Germană cer oa guvernul fede SELEGŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
redacţional în care se demască vietice practicată pe scară lar M. Reimann a subliniat că El a cerut să se obţină in ral să, renunţe la planurile înar
activitatea de spionaj dusă dc gă de Occident este provocarea mării atomice a Bundeswehru
puterile occidentale de-a lungul de incidente de frontieră, care întregul popor german a urmă cluderea Republicii Federale lui. Pe .adresa lui Gerstenmaier., Programul I: 5,10 Muzică popu la cobză; 16,20 Sfaturi gospodăreşti)
frontierelor Uniunii Sovietice. de obicei constau în aceea că preşedintele Bundestagului, au lară romînească; 6,30 Muzică uşoa 16.30 Gintă Neceaev; 17,00 Cîntă Co
Ziarul arată că darea în jude un avion al unei puteri occiden rit cu indignare cuvîntărite ros Germane într-o zonă denucleari- fost trimise printre altele tele ră; 7,15 Concert de dimineaţă; 8,30 rul Radio; 17,30 „Cutezătorii") 18,05
cată a acestei reviste s-a făcut tale „îşi pierde direcţia" şi tre grame din partea lui C. Correns, Muzică; 10,00 Muzică din operete; 11,03 Prin sălile de concert ale Capitalei ;
„în baza legii cu privire la păs ce deasupra teritoriului sovietic. tite în Bundestag de adepţii gru zată în Europa. Adresîndu-se preşedintele Consiliului naţional Din muzica popoarelor; 13,20 Concert 19,00 „Dansuri vechi clandeze"; 19,15
trarea secretului de stat". Autorul, care, potrivit declaraţiei a! Frontului Naţional al Germa de prînz) 14,00 Muzică instrumentală; Teatru la microfon: „Leonardo da
unui redactor al revistei „Isis“, pului lui Adenauer. muncitorilor şi membrilor de 14,45 Muzică populară sîrbească;„ 15,05 Vinci") 20,35 N c i' înregistrări, ale or
După cum s-a mai anunţat, a urmat o pregătire specială niei democrate, din partea prof. Concert de estradă)' 17,25 "Muzică u- chestrei de. muzică populară „Doina
autorul articolului „Cum şi pen pentru a lucra în această re Totuşi, după cum a arătat M. sindicat, M. Reimann i-a che Stamm, • rectorul , universităţii şoară 'ratmînească* 19,05 Din , viaţa Argeşului" din Piteşti; . 21,15 Ciuta
muzicală a oraşelor şi regiunilor pa Aida Moga; 21,30* „Părinţi şi copii”;
Reimann, majoritatea din Bun mat să-şi demonstreze hotărîrea ,.Humboldt‘G din partea foştilor
generali ai Wehrmachtului —
destag care sprijină pe Adena In lupta, pentru o politică de
uer va tinde, şi pe viitor prin pace prin organizarea de greve
toate, mijloacele spre înfăptuirea de protest, şi încetarea temporară
înarmării atomice a Germaniei a lucrului.
tru ce sînt provocate incidente ţea de spionaj,, arată că toate occidentale şi zădărnicirea unei Primul secretar al C. C. al Korfess,rLatrnann; Brandt-şi al triei; 22,30 Selecţiuni din opera „Dra 22.30 Doine şi jocuri populare roniî-
acestea sînt făcute pentru a
le de frontieră11, ,a arătat că provoca convorbiri între postu conferinţe internaţionale la nivel P.C.G. ,a .subliniat de asemenea ţi). . G" ^ cul şi. fata“j Programul II: 14,03, Din neşti; 23,15 Concert de noapte. ;.
de-a lungul frontierelor sovietice rile de radio sovietice şi piloţii necesitatea realizării unităţii de cîntecele compozitorilor noştri) 14,20 BULETINE DE ŞTIRI : 5,00: 6,00:
înalt. . acţiune între comunişti şj socia Din Germania occidentală so Gîntă clarinetistul, Traian, Lăşcpţ/ Fă1
— din Iran şi pînă la Marea sesc nujneroase ştiri. c.u privire-
In prezent, a: spus în conti
Baltică — sînt instalate posturi avioanelor sovietice „oferindu-se nuare M. •Reimann-, lupta împo lişti care trebuie să stea în frun la acţiunile, oamenilor, muncii gărăşanu) 14,40 Muzică uşoară, de 7;00: 11,00:' 13.00: 15,00: 17,00: 19,00:
tea luptei clasei muncitoare îm care cer să se declare o grevă 20,00: 22,00 : 23.52 (programul I); 14,00.
de radio de recepţie pentru inter astfel material" staţiilor de as triva înarmării atomice în cadrul politică generală în semn de Henry Mălineanu* 15,00 Muzică vocală
ceptarea emisiunilor posturilor cultare. parlamentului nu mai este sufi protest împotriva politicii cursei
potriva primejdiei unui război a- de tineri compozitori rdmîni) 15,30 16,00: 18,00: 21,00: 23,00 (programul
tomic. • -vv;A <• . *a Melodii populare. romîpeşti executate R)- ' ...... :
:___ _•_____ . tx- î i * ' 1*'- ^
Redacţia şi administraţia zîafulul str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită in nnmeidr conform aprobării Direcţiunii Genrrale P 1.1 R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. - Ţipară! i {ntrcp^nfcre*
fcf Mai" ~ DEVA.