Page 87 - 1958-03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA!
jConsfrucfori fruntaşi
de pe şan tieru l noii
, ojelării Martin
Hunedoara
IOAN RAŢIU ( ID
inginer , Ieri, dimineaţa a avut loc la
şeful sectorului utilaje şi transport1 Succesele
PETRU IONESCU
fierar betonist, şef de brigadă
IOAN TRUŢESCU
maistru la'montaj
Sector fruntaş pe exploatare
LUPENI (de la subredăcţia
noastră voluntară). Munca a-
vîntată a brigăzilor din sectorul
1 B al minei Lupeni a început
să dea roade. După ce luni de-a
rîndul acest sector nu şi-a înde­
plinit pianul, datorită unor cau­
ze obiective, acum a păşit pe
drumul cel bun.
Numai în decada a Il-a a lu­
nii martie, printr-o mai bună or­
ganizare a locurilor de muncă,
brigada minerului Gheorghe So-
Caratiflafe şl safstafle
Colectivul de muncitori, teh­
nicieni şi ingineri de la fabrica
„Ceramica" din Baru Mare de­
pune eforturi susţinuta pentru a
da lucruri, cit mai multe şi de
calitate bună. Cărămida refrac­
tară, atH de necesară Combina­
tului siderurgic din Hunedoara,
uzinelor „23 August" din Bucu­
reşti, „cît şi altora, se fabrică
aici .în cantităţi sporite. Pînăîn
ziua de 24 martie a.c. planul de
producţie a fost îndeplinit' în
Frumosul port al poienarilor este lucrat în
întregime de mîinile iscusitelor femei, şi ale har­
nicilor bărbaţi din Poiana.
Anul X Nr. 1020
Jn r M n / i
lam inaturilor
hunedoreni
HUNEDOARA (de la subre-
dacţia noastră voluntară). Mun­
citorii, tehnicienii şi inginerii
secţiei laminoare din cadrul
Combinatului siderurgic Hune­
doara, în cinstea zilei de 1 Mai,
au obţinut rezultate frumoase în
întrecerea socialistă în urma a-
plicării iniţiativei minerului Tu-
caciuc.
Astfel, între 1-24 martie a.c.
s-a obţinut o realizare a planu­
lui de producţie pe secţie în pro­
porţie de 114,3 la sută.
Dintre schimburi se remarcă
cele conduse de Gheorghe An-
drăşescu, care a avut o realizare
de 118,6 la sută, Alexandru Sa-
va, cu 112,1 la sută şi Petru
Constantin, cu 111,7 la sută.
Aplicînd iniţiativa minerului
Tucaciuc la specificul secţiei, s-a
ajuns ca angajamentul de 8 tone
laminate pe fiecare schimb, să
poată fi realizat.
Realizările obţinute în spori­
rea producţiei de către lamina-
tori, i-au determinat ca s.ă-şi ia,
noi angajamente în cinstea lui
1 Mai. Ei s-au angajat să dea
peste plan 2.500 tone laminate,
să reducă procentul rebuturilor
cu 2 la sută sub cel admis, să
sporească productivitatea muncii
cu 3 la sută şi să realizeze eco­
nomii la preţul de cost în sumă
de 350.000 lei.
GH. MARINOVICI
Iomon iucrînd în abatajul fron­
tal nr. 2, stratul 18, a reuşit să
extragă peste plan 232 tone căr­
bune.
Bine au muncit şi brigăzile
conduse de minerii Pompiliu
Radu şi Carol Peter, care lu-
crînd la pregătiri şi-au depăşit
sarcinile de plan cu 15 şi res­
pectiv 43 m.c.
ADOLF PALIEVICI
VERON1CA STANESCU
proporţie de 107,5 la sută, iar
pianul de calitate cu sută la sută.
S-au evidenţiat în mod deosebit
echipele de la prese conduse de
Paraschiva Senzaconi, Maria
Boldeanu. şi. Maria Tein, iar de ia
fasonarea manuală Gavril Ma­
nea, Ioan Ardeleana şi alţii. E-
forturi susţinute au depus şi
muncitorii de la celelalte secţii,
in obţinerea acestor frumoase
rezultate.
iii®
]N CLIŞEU: Femei din comuna Poiana, ra­
ionul Sebeş, în minunatele lor costume ţărăneşti.
Ce măsuri a luat conducerea
exploatării rartaifare Uricani pentru
amări extracţii decărbuneînanul 1938
Mina Uricani se situează în Conducerea întreprinderii, în
fruntea tuturor exploatărilor car­ cadrul şedinţelor operative, a a-
bonifere din Valea Jiului reali- nalizat şi a căutat să asigure o
zindu-şi pînă la 25 martie a.c. linie de front corespunzătoare
planul de extracţie în proporţie cu planul de producţie trasat ex­
de 110,4 la sută. ploatării. Altă preocupare a con­
Vineri 28 martie 1958 4 pagini 20 bani Am rugat pe tovarăşul inginer ducerii minei Uricani a fost îm­
losif Peşiţ, şeful sectorului II, bunătăţirea compoziţiei grupe­
Plenara Com itetului sector fruntaş pe exploatare, să lor, prin stabilizarea cadrelor de
ne spună ce măsuri a luat con­ mineri , şi şcolarizarea lor, asis­
EM regional al fem eilor ducerea minei şi. sectorul pe tenţa tehnică acordată grupelor
care îl conduce, spre a obţine a- chiar la locul de muncă, îmbu­
ceste rezultate frumoase. nătăţirea aprovizionării cu ma­
sediul Comitetului regional al terial lemnos şi în special cu
Fişă pentru un viitor femeilor, din oraşul Deva, o şe­ La mina Uricani — a spus material lemnos pentru armare,
erou de roman dinţă plenară la care iau parti­ tov. ing. I. Peşiţ — problema repartizarea pe lingă fiecare bri­
cipat membrele comitetului şi gadă a cîte unui tehnician cave
preşedintele comitetelor raionale transporturilor a fost multă vre­ în afară de sarcinile obişnuite,
şi orăşeneşti ale femeilor. Cu me problema nr. 1 pe care con­ răspunde de brigada ce i s-a în­
aoesit prilej a fost prezentată o credinţat.
expunere asupra lucrărilor Con­ ducerea a luptat din toate pute­
ferinţei Naţionale a Femeilor din rile să o rezolv^. Prin problema
R.P.R. de către tovarăşa Corne­ transporturilor, înţelegem trans­
lia Sîntlmbreanu, secretara Co­
mitetului regional al femeilor. portul cărbune- ________ r Valoroasa ini-
Din expunere a reieşit entuzias­
mul cu care femeile din întrea­ lui !a suprafaţă, j . . , . _ „J ţiativă a lui Tu-
ga ţară au participat la aceste
lucrări, dragostea pe care au de ia sura mi. I n te r v iu c o t o v .m g .I o s i f j caciuc a dat un
manifestat-o fată de hotărîrea
partidului privind reorganizarea nei pînă la pre- j P e ş iţ Ş6flll SGCtorilîuî j no,u avînt pro-
muncii în rîndul femeilor.
i. . " Ţ T " paraţia Lupeni. j H 3.1 m in e i U r ic a n i | ducţiei de cărbu-
Pe marginea expunerii, un nu­
...Vând să venim în ajuta- Ochii tui de copil, derprinşi de ° măr de 16 participante au luat In ultima vre­ ne în exploata­
cuvîntul, arătînd interesul cu rea Uricani. Imediat după ce a
rul tinerilor membri ai cenaclu- acum cu imaginea mizeriei, au. care femeile din regiunea noas­ me (cam de 6 luni), prin scur­ apărut în presă ştirea despre ini­
tră au urmărit lucrările Confe­ tarea traseului C.F.I. cu circa ţiativa lui Tucaciuc, 19 brigăzi
rilor literare, care nu găsesc, vdzut ginge Auzul lui pîngârit rinţei Naţionale cît şi rezultate­ 4,5 km., transportul cărbunelui din totalul de 23, alu îmbrăţi­
le pe care le-'au obţinut în ulti­ se face la staţia de culbutare şat-o şi succesele n-au întîrziat
cică. uneori subiecte de aciua. & şi de vorbele de mul limp. Băibăteni. Prin aceasta s-a îm­ să se arate.
bunătăţit sistemul de aprovizio­
Utate, am rugat pe un coalcaubmo-o cin- In cadrul plenarei au mai lu­ nare cu „goale", precum şi cu
at cuvîntul tov. Maria Petrila,
rator al nostru să intocmeas tecul sinistru al gloanţelor. secretara Comitetului executiv
că un model de fişă al unui La 10 ani, burghezia îl în­ al Consiliului Naţional al Feme­
erou literar contemporan, deci văţase pe micul ucenic tot ce ilor din R.P.R., şi tov. David
Lazăr, secretar al Comitetului material lemnos. Datorită măsurilor amintite,
regional P.M.R. Hunedoara,
al unui erou al zilelor noas­ putea să-l înveţe... care au arătat sarcinile ce stau In luna ianuarie s-a trecut la încă din luna ianuarie, exploa­
în faţa organizaţiilor de femei în
tre. Şi băiatul a crescut, a ajuns perioada actuală. reorganizarea personalului din tarea minieră Uricani şi-a înde­
Colaboratorul, om de cu- miner şi a trăit — firesc —
vînt, ne-a prezentat următoa­ viaţa de cline a minerilor. sectorul transport la suprafaţă, plinit şi depăşit cu mult planul
rele : la conducerea căruia a trecut şi angajamentele luate. De exem­
A văzut apoi, cu aceiaşi inginerul Alexandru Szuszer. plu, pe luna februarie, mina
Eroul nostru e un bărbat ochi în care s-a reflectat altă-
Datorită conducerii competente Uricani şi-a realizat planul în
cam de 45^ ele ani, puternic, e- d d d slngele minerilor căzuţi,
a noului şef de sector, în ulti­ proporţie de 114,1 la sută, iar in
nergic, inteligent. E de mese­ cum flutură steagul libertăţii mul timp nu am mai dus lipsă luna martie pînă în ziua de 25
rie miner şi — la ora ănd în­ — şi urechile lui au auzit, ca de „goale". Pe de altă parte, şi inclusiv, cu 110,4 la sută, si-
cepe acţiunea cărţii — e unul pe o mîngîiere, un cutării nou: sectorul electromecanic şi-a îm­ tuîndu-se în fruntea tuturor ex­
dintre cei mai buni şefi de „tovarăşe!“. Atunci.., s-au deş- bunătăţit mult activitatea redu- ploatărilor miniere din bazin.
brigadă din Lupeni. Asta nu tepM u emu[ nostm forţe pg cînd la minimum accidentele teh­
înseamnă însă că s-a născut mre romancierii cu greu le pot nice. I. BALAN
aşa, şef de brigadă, energic, i,m g ina d descrie: 3.400 tone
puternic, şi... de 45 de ani. de cdrbune lunar peste plan l Din ^vaofajele de care se bucura
N u l N-avea nici 10 ani cînd Q dfrâ ^ im pm e resped j eonfraefanfii d@ cereale
a venit la Lupeni, fiind unul on- . *
din cei 9 copii ai unui nevo- L o 'u[ de m m că ?. ^ a[es
iaş de prin nordul Ardealului. dM re cde mfl. g fd e . abafaj
A venit m taicâ'su & a înce- frontal. 52 metri lungime, 3 0 Preţurile ferme sînt stabi­ porumb vor beneficia de un spor 0 Pentru, că prin contract
put. să-înveţe, mai întîi lăcă- meM lătime> depmte dg puţ_ producătorul este ' obligat să
tuşeria. In 1929 era ucenic la A d a m U împiedică să..?i ia lite pentru o calitate • medie a de preţ de 10 la sută peste trajisporte produsul la bază, iar
statul este obligat să plătească
pi epuraţie. angajamente mari şi mai ales produselor. De exemplu: grîul preţul calculat la calitatea pro­ pentru transport 0,07 lei/kg.,
trebuie să aibă în medie 75 kg. dusului predat. înseamnă că pentru cele 20 tone
A se nota bine anul 1929... $ă ş[ fe.,ţină; .m tbhtd m gaja. greutate hectolitrică, 3 la sută va mai primi încă 1.400 lei.
corpuri străine şi 14 la sută ti­ Să presupunem că o gospo­
Ucenicul se afla la grevă, Un- __________________ dărie colectivă, o întovărăşire ° Sporurile care în exemplul
nostru se ridică la suma de
ga taică-su, în curtea uzinei. ( Continuare In pag. 3-a) 5.014 lei, fac ca gospodăria să
încaseze 33.014 lei în loc de
ie ( miditate. sau asociaţie simplă de produ­ 28.000 lei.
Hotărîrea prevede că atunci cători, contractează şi predă înseamnă deci că producăto­
rul primeşte în realitate 1,65
[ rodase de larg consum cînd calitatea produsului predat statului 20 tone grîu ; produsul
lei/kg. în loc de 1,40 lei cît era
este superioară condiţiilor predat este cu 3 la sută supe­ preţui.
fn afară de cărămida refracta­ şeşte ă dea în fiecare zi mari medii fixate, (cele arătate mai rior calităţii medii stabilite. Cît Colectivişti, întovărăşiţi şi ţă­
ră, care de altfel constituie ba­ ca i de teracotă pentru sus), producătorul primeşte spor va primi pentru cele 20 tone ? rani individuali! Pentru a vă
za producţiei de la fabrica „Ce­ populaţia regiunii noastre. Mo­ de preţ pentru fiecare procent In primul rînd primeşte 28.000 spori veniturile băneşti, pentru
ramica" din Baru Mare, aici se torul secţiei, după cum se ex­ a contribui la îmbunătăţirea
mai produc şi cantităţi însemna­ prima un tovarăş din conduce­ de umiditate şi corpuri străine lei valoarea produsului predat, continuă a nivelului de viaţă al
te de plăci de teracotă pentru re, este .tov. Aurel Deatc care, poporului nostru muncitor, con­
sobe. Secţia de bunuri de larg datorită înaltei calificări, reu­ în minus şi pentru fiecare punct calculată la preţul de contrac­ tractaţi cantităţi sporite de ce­
consum din cadrul fabricii, reu- reale cu statul!
şeşte să obţină cele mai frumoa­ în plus la greutatea hectolitri­ tare care presupunem că este
'A
se rezultate. că. de 1,40 lei/kg. In al doilea rînd
ARGILA P E S T E PLAN • Pe lingă sporurile de preţ mai primeşte trei la sută spor
pentru calitate, gospodăriile co­ de preţ pentru calitate, adică
Cariera Crivadia, secţia anexă care lucrează, să aibă pînă în lective şi întovărăşirile agrico­
a fabricii ..Ceramica" din Baru ziua de 24 martie o depăşire de 740 lei. Cum însă prin hotărî-
Mare, alimentează în permanen­ 52 la sută. In felul acesta ei îvor le, care contractează şi predau re are dreptul şi la un spor de
ţă cu argilă uzina „Victoria" depăşi cu mult angajamentul cel puţin 20 tone grîu, secară şi 10 la sută pentru că predă cel
Călan şi Combinatul siderurgic luat, ca pînă la sfîrşitul anului orzoaica la un loc, siau cel puţin puţin 20 tone, gospodăria, înto­
20 tone porumb, precum şi mem­ vărăşirea sau asociaţia mai
brii gospodăriilor colective, ai primeşte sub această formă încă
întovărăşirilor şi producătorii 2.874 lei.
individuali care se asociază
pentru a contracta şi preda în J
comqn cel puţin 20 tone grîu, '
din Hunedoara. Echipa condusă să dea 3.000 tone de argilă. secară şi orzoaica, sau 20 tone
de Ioan Gali ştie cît de necesa­
ră este argila la spoitul oalelor EROISM
de turnare, după ce au fost căp­
tuşite cu cărămidă. Deşi condi­ Citeva zile cu soare au dezgheţai să, îşi smulge casca de la urechi şi
ţiile de muncă sînt oarecum zăpada din munţi, au umplut pira- o aruncă pe masă.
grele şi numărul muncitorilor ieie, au umplut riurile, iar Mure-
redus, cariera reuşeşte să dea şui, bătrînu! Mureş, n-a mai pulul — Ce-o mai fi şi cu tăcerea asta?
multe tone de argilă peste plan. ţine piept. S-a luptat din răsputeri, Dar dacă, cumva...
Echipa lui Ioan Gali a reuşit, dar avalanşa hidrologică l-a răpus,
datorită ambiţiei şi priceperii cu Resemnat, el a dat frîu liber valu- Gîndul care i-a fulgerat o clipă
creierul obosit, o înspăimîntă. Işi
pune din nou casca la urechi şi
rilor sale. Acestea au sărit peste cheamă masa de verificare. Peste cî-
maluri şi zburdind libere, s-au nă- iova minute răspunsul soseşte scc,
puştit înlr-o joacă drăcească peste necruţător:
lunca bătrînului rin. — Deranjament. Toate circuitele cu
Dar joaca valurilor eliberate din vestul ţării s-au întrerupt,
matcă n-a d u r a t---------------------------------------------- Peste o jumătate
mult. Un ger as­ 0 faptă întîmpSată de oră, un auto­
pru le-a îngheţat nu de mult camion albastru pe
şopotul. Apoi, o care erau • însc-
'e
ninsoare abundentă, cu fulgi mari şi rate iniţialele P.T.T.R.", a ieşit din
grei, le-a ţinut o noapte întreagă oraş şi a pornit cu viteză pe şosea-
sub bombardament. Pomii, stilpii de ua spre llia. Cei cîjiva oameni careo-
telegraf, sîrmele acestora, casele sa- insoţesc, moţăie pe banchetele de
tului din apropiere, toiul a îmbătri- lemn montate pe platforma autoca-
nii în citeva ore: Plete aibe de ză- mionului, acoperită cu. o prelată. Nu
padă, atîrnau greu, arcuind sîrmeie era ceva nou pentru ci. Restabiti- ¦-"g
de telegraf. Spre dimineaţă, timpul rea deranjamentelor, e specialitatea
s-a mai înmuiat, dar vîntul s-a as- lor. De aceea, tăcerea şi moţăiala
prit. Zăpada s-a umplut de apă, va- sînt fireşti.
Iurile au prins ochi şi salbele de Cît să fi mers autocamionul ? De-
argint ale sfîlpilor de telegraf s-au odată, şoferul Ioan Chirlea îrînează
1rupt, sub' greutatea copacilor prăbu- şi maşina se opreşte. Gheorghe Teo- V y' * ~ sfei&ia
dorescu, care conducea .grupul şi -'v ' ' ' ' "
7 • ... / . . . - . .i.v l şiţi de furia vînluiui, turburînd oglin­ care stătuse în cabină alături de şo­ m&m m; 1 ® ' r' ~
da apei pe mai multe hectare în jur. fer, sare jos, speriat. Un copac în­
cărcat cu zăpadă, de pe marginea
De aici a început tot ce va urma... şoselei, a fost prăbuşit de o ratată
de vint, cu zgomot, peste capota
—• Alo llia I Alo llia !...
De aproape o oră, telefonista de GH. PAVEL
la centrala Devei cheamă llia la te­
lefon. Dar llia nu răspunde. Nervoa- (Continuare în pag. L-a)