Page 88 - 1958-03

Pag. 2
17' 'BUDAPESTA — Corespon­
dentul Agerpres anunţă: Du­
pă cum s-a anunţat, recent a
avut loc la Seghedin premiera
piesei „Steaua fără nume" de
Mihail Sebastian. care s-a bucu­
rat de o foarte bună primire
din partea publicului.
Ziarul budapestan „Magyar
Nemzet“, organul central al
Frontului Patriotic Popular, a
publicat o recenzie semnată de
un corespondent special al ga­
zetei, in care siirit elogiate atit
calităţile piesei cit şi străduin­
ţa interpreţilor de a prezenta
un spectacol la nivel înalt.
După premieră, regizoarea
piesei, Vergenţi fda, a decla­
rat următoarele :
„Ne bucură faptul că am
putut prezenta publicului nos­
tru o piesă atit de valoroasă
ca „Steaua fără nume". încă
de la prima citire, colectivul
de interpreţi a rămas entuzias­
mat atit de tema piesei, cit şi
de măiestria artistică a dra­
maturgului romîn.
Sintem siguri că această pie­
să va fi prezentată şi pe scena
altor teatre".
—o —
Ccmfracfări
de a n im a le
HAŢEG (de la subredacţia
noastră voluntară). Cunoscîtul
avantajele pe care le au ţăra­
nii muncitori care contractea­
ză cu statul, in comuna Săla-
şu Superior, s-au contractat 18
boi şi 3 bivoliţe.
Printre contractanţi se numă­
ră ţăranii muncitori Alexe Co­
maţi, Samoilă Tirea, Ion Ar­
mean, Ştefan Mang, Antal Ca-
tuţa şi alţii.
=00:
Intre 27 martie şi 1 aprilie
1958, pe ecranul cinematogra­
fului „Fitimon Sîrbu" din Deva,
rulează mult aşteptatul film in­
dian „Articolul 420“ — realizat
de popularul artist şi regizor
Raj Kapoor.
Ca şi celelalte filme indiene,
actualul film pune In antiteză
cele două h u n i: lumea venală
a banului şi lumea celor mulţi
şi obidiţi, care luptă pentru
dreptate.
In acest film, a>dorul. urin­
eipal este Rai
Kumar Saxena
( interpretat ele
Ruj Kapoor), li-
năr absolvent al unui institut de
artă, băiat cinstit şi sărac. Pe
drumul spre Bombay, unde
vrea să-şi încropească un rost
in viaţă, tinărui Raj păşeşte
plin de voie bună, guta să în-
frîngă toate greuiăţilc, prin cele
două arme pe care le a re : di­
ploma de absolvire a institu­
tului şi medalia de aur a cins­
tei pe care a citşigat-o in şcoa­
la.
Ajuns în oraş, intilneşte şi
se împrieteneşte cu lumea ce­
lor mulţi — lumea exploatată
şi chinuită ce doarme pe cal-
daPimuri, scăldîndu-se în lipsuri
şi intilneşte lumea rapace a ba­
nului, a huzurului, lumea lipsei
de omenie. Armele lui, în care
îşi pusese atita nădejde, se do­
vedesc ineficace în Bombay.
Capitaliştii nu se lasă cîştigali
de calităţile lui Raj. Lor le tre­
buie doar bani şi iar bani. Oa­
menii simpli, oamenii de pe tro-
tuoare, de pe spatele cărora
trăiesc paraziţii societăţii —
capitaliştii — îl înţeleg pe Raj
clar nu-l pot ajuta. Soarta lor
e la fel de grea cu a lui. Prie­
tenia dintre el şi ei ia un carac­
ter trainic.
Cu chin cu vai, tînărui veni!
la oraş să înfrîngă viaţa, de
abia îşi găseşte un loc de lu­
cru la o spălătorie. Cîştigul c
foarte mic. In această situaţie
Raj intilneşte pe tînăra Vidya. joritate a cetăţenilor a înţeles Datorită faptului că cetăţenii roşi cetăţeni conştienţi dc im­ priveşte realizarea propunerilor
Idila se înfiripă şi progresează pe deplin că aceasta reprezintă din raionul Hunedoara au văzut portanta autoimpunerii nu cerut făcute de către cetăţeni în adu­
—o -
Prin muncă
voluntară
Cetăţenii din satul Vâlcelele
Bune, comuna Bretea Romînâ,
raionul Haţeg, au construit un
pod de piatră pe uliţa numită
Coasta Bună. Unii au cărat cu
căruţele piatră şi nisip, alţii
au făcut săpăturile pentru fun­
daţie, iar alţii au zidit podul.
Printre participanţii la mun­
ca voluntară pentru construirea
podului se numără ţăranii
muncitori Petru Drăgoescu,
Ion Tărtulea, Ion Grigorescu,
Gruiţă Colcer, Dumitru Grigo­
rescu şi mulţi alţii.
ION GRIGORESCU ion cu ajutorul fondurilor din ceca că în adunările popi.:’are 28 februarie. La aceeaşi dată în şi executarea următoarelor lu­
corespondent
i•>•*L-**t‘ *&-*
•¦O»«O*-*C*
•-0. . C . • O» . C* • •
icolae cBeudean
LUPENI — De multă vreme
la Filatura Lupeni se punea pro­
blema pieselor de bronz care so­
licitau sudură şi nu se puteau
face, iar pieseie erau trecute la
deşeuri. Tov. Nicoiae Beudean,
sudor, s-a gîndit cum ar putea
înlătura acest neajuns ca piese­
le să fie recondiţionate şi folo­
site.
După mai multe încercări el
a reuşit să sudeze aceste piese
cu sîrmă de alamă şi praf de
mangal. Sudurile de probă fiind
supuse analizelor tehnologice
au dovedit că se încadrează în
normele de rezistenţă. Prin a-
ceastă inovaţie se face economic
de materiale neferoase şi se a-
duce întreprinderii o frumoasă
economie.
De asemenea, sudorul N. Beu­
dean, observînd cu cîtă greutate
se fac secţionările de ţeava cu
diametri mici sau tăieri de fier
lat de dimensiuni mici, a re­
dus Ia o rotiţă dispozitivele cu
două rotiţe de la pistol, aşa în-
cît jetul de gaze aprinse din
pistol urmează exact drumul ro­
tiţei dispozitivului. Cu acest dis­
pozitiv se pot executa secţio­
nări la piese şi tuburi pînă la
un diametru de 10 mm.
MATEI SILVIAN
dueîndu-i pe cei doi tineri In
pragul căsătoriei.
Raj îşi dă seama că sărăcă­
ciosul lui ciştig nu-i poate da
posibilitatea să se căsătorească
cu Vidya şi temporar, crede el,
se lasă antrenat de milionarul
Sonachand Dharmânând în toi
felul de afaceri dubioase. Milio­
narul avea nevoie de Raj pen­
tru inteligenţa lui. Adesea, Raj
mai târziu vrea să rupă relaţiile
cu lumea afaceriştilor, dar ei il
şantajează cu condamnarea pe
baza articolului
420. Raj decade
încet şi sigur. îşi
face o „situa­
ţie", se bucură de huzur, dar
tânjeşte după viaţa adevărată
şi cinstită din care s-a des­
prins.
La un moment dat, specu­
lanţii pun Ia cale o afocere
murdară pentru a stoarce toţi
banii sărăcimii. Afacerile au
fost făcute în numele fui Raj.
In faţa Iui Raj, se iveşte di­
lema : colaborarea pe mai. de­
parte cu societatea descompusă
în care a intrat, sau lupta cu
orice riscuri împotriva ei, pentru
recîştigarea prieteniei celor de
pe trotuar şi a inimii lui Vidya
care l-a părăsit pentru viaţa
lui murdară din ultimul timp.
Dezlegarea ţrâmîntărilor o
vom urmări cu un deosebit in-
ieres pe ecran,
Una din principalele acţiuni
de masă care ridică forţa orga­
nizatorică şi mobilizatoare a
sfaturilor populare, precum şi
iniţiativa creatoare a maselor şi
care contribuie în mod notărilor
ia înflorirea comunelor şi sate­
lor este acţiunea de autoimpune-
re.
fn raionul Hunedoara, datori­
tă faptului că acţiunea de auto-
impunerc a fost larg populariza­
tă în rîndul maselor, marea ma­
un ajutor preţios în acţiunea de traduse în fapt hotărî riie ce 1c- majorarea sumelor ce le-au fost nările populare. Astfel, în comu­
înfrumuseţare şi buna gospodă­ au luat în adunările populare, hotărî te în adunările popuiarc. na Sîntandrei odată cu încasa­
rire a satelor şi comunelor. Cu
ajutorul fondurilor din autoim-
punere în cea mai mare parte
din satele raionului nostru, s-au
înfăptuit pînă acum construcţii
impunătoare de şcoli, cămine
culturale, electrificări de sate,
construcţii de poduri, reamena-
jări de localuri şi dotarea lor cu
mobilier, conducte de apă şi alte
numeroase lucrări la care cetă­
ţenii şi-au adus o contribuţie
însemnată nu numai prin su­
mele votate dar şi prin muncă
voluntară. Numai în cursul a-
nuiui 1957, s-au construit în ra­
autoimpunere trei şcoli elemen­ numeroşi cetăţeni cum sînt cei comuna Rapoltu Mare, s-a în­ crări noi : 6 construcţii de că­
DRUMUL SOCIALISMULUI- Nt 1020
* 0 » *C« -«-O-
( Urmare 'din pag. I-a ) păcii răsturnaţi. Roman Vraciu. Le-
------------------------------------ ontin Burza şi Ioan Miiescu se o-
motorului. Chirlea sare şi el din ca- cupă de această treabă. Printre ei e
bina. Sar şi ceilalţi. Privesc cu du- şi şoferul Chirlea. E greu. Apa e
natom or ŞTIRI DIN PETRSLA rere la motorul sfărîmat. Cineva zice destul de adincă. Totul trebuie făcut
timentul radiatoare au redus ¦^OOOOOOOOOOOOOOOOOOOO' abia auzit: din barcă.
10,1 la sută din procentul de
rebut admis. Echipa lui Ioan !a — Bine că nu s-a întîmplat mai Sus pe stîlp, nu poţi sta mult.
Ciubuc, de la sortimentul tu­
CALAN — In lupta pentru buri, şi-a depăşit planul cu 26 f ntrecerea socialistă pentru rău. Dacă nu oprea la timp, copa- Miinile îngheaţă, trupul asaltat din
a da patriei cît mai multe pro­ la sută, cea a lui Teodor Mol- continua sporire a produc­
duse, muncitorii secţiei turnă­ dovan, de la sortimentul caza­ cui s-ar fi prăbuşit peste prelată şi toate părţile de rafalele vintuiui rece
torie de la uzina „Victoria" — ne de încălzire centrală, are ţiei şi productivităţii muncii la
Călan, antrenaţi în întrecere o depăşire a planului de 48 la cărbune, se desfăşoară cu mult sub ea eram noi... îşi pierde elasticitatea. Pe Moraru
socialistă în cinstea zilei de 1 sută. Echipa lui Iosif Novac, de succes. Minerii petrileni se stră­
Mai, obţin succese frumoase în la sortimentul cochile, a depăşit duiesc, ca în cinstea zilei de Accidentul neprevăzut a îngreunat trebuie să-l schimbe cineva. Iov lg>.
producţie. pianul cu 53 la sută, iar echi­ 1 Mai, să obţină cele mai fru­
pele lui Ioan Barboni, Ana moase realizări pe combinat. continuarea drumului. Noroc că i-a reţ îi ia locul. Munca continuă,
In primele două decade ale Şerban şi Fricderich Glauber,
lunii martie, planul global ol de la sortimentul tucerie sani­ De la începutul acestui an şi luat un autocamion care venea din O mînă de tineri luptă să supună
secţiei turnătorie a fost depăşit tară, şi-au depăşit planul cu pînă în prezent, minerii de aci
cu 12 la sută, iar preţul de 16—47 la sută. au dat patriei peste plan, mai urmă şi avea aceeaşi direcţie. capriciile naturii. Fiecare minut este
cost a fost redus cu 0,8 la sută. bine de 11.000 tone de cărbune.
Brigăzile de tineret de la sor­ Grupul tinerilor îşi continuă dru- cucerit cu preţul unor încordări su­
De asemenea, rebuturile pe în­ timentul radiatoare, conduse de Brigăzile minerilor Gheorghe
treaga turnătorie au fost reduse A. Lixnndru, V. Crişan, G. Neagu, Francisc Bartha, Pamfil inul, un timp cu autocamionul de praomeneşti. Frigul, vintul, zăpada,
cu 3 la sulă, faţă de procentul Vucsta, I. Zerbeş şi A. Lingu­ Crainic, Victor Pefer, Grigore
admis. rar, şi-au depăşii sarcinile de Marcu, Cornel Cenuşe se numă­ ocazie, apoi coboară. Ţinta călăto- apa revărsată, se împotrivesc cu în-
ră printre brigăzile fruntaşe ale
La sortimentul tuburi, radia­ plan cu 20—30 la sută. minei, care şi-au adus şi îşi a- riei e aproape. De pe marginea şo- căpăţînare asaltului curajoşilor lu-
toare, tucerie sanitară, sarcini­ duc o importantă contribuţie Ia
le de plan au fost depăşite cu IOSIF CRAŞCA creşterea producţiei de cărbune. selei, departe, aproape de matca Mu- crători. O încleştare extraordinară
47 şi 32 la sută, iar la secţia
emailaj planul a fost depăşit R©< ie 1 reşului, se văd firele rupte, cîţiva intre om şi natură,
cu 60 la sută.
copaci răsturnaţi peste ele şi stîlpii Trec orele, trece ziua, soseşte a
Tinerii care lucrează la sor-
de telegraf stingheri, ruşinaţi parcădoua zi. Lupta n-a încetat o clipă,
re
dc cele înlîmpiate. Oamenii privesc Firele pe o rază de 30 de stîipi au
şi tac. De la ei pînă îa locul deran- fost înlocuite, iulian Moraru lucrea-
jamentului, apa Mureşului sclipeşte în ză la ultimul stîlp. Simte că puterile
bălaia soarelui palid. îl părăsesc dar nu coboară. Aliinile
— O barcă, spune cineva. îngheţate desfac firele mai mult in-
Oamenii pleacă în căutarea bărcii stinctiv. Din barcă i se întinde firul
şi se intorc peste un timp. Barca gă- nou. II prinde în palmă, îl fixează
sită e mică dar n-au ce face. Se pe ceaşca de porţelan. Îşi pune cas-
îmbarcă şi pornesc în larg. ca la urechi şi lansează apelul. Bu-
Tînărul Ioan Bodea şi-a schimbat zele îi sînt crăpate de ger. Abia mai
pentru un moment meseria cu aceea poate rosti:
de barcagiu. Trage vîrtos la rame. — Mia. llia ! Aici linia interurbană
Roman Vranciu, Ioan Miiescu, Le- 2-1. Vorbesc de Ia stîlpul...
}, rin grija comitetului de în- ontin Burza şi Iulian .Moraru se pre- — Te aud. Sînt masa de verifi-
reprindere al minei s-a
gătesc de lucru. Gheorghe Teodores- care. Sint ilia...
constituit recent o formaţie co­
cu, conducătorul lor, cercetează îm- O clipă mai tirziu, Iulian Moraru,
rală compusă clin 00 persoane. prejurimile. De grupul barcagiilor nu aproape îngheţai, coboară in barcă.
Această formaţie va prezenta, în
SIMERIA. - Nu de mult a gricole, a comitetului orăşenesc cinstea zilei de 1 Mai, un fru­ s-a despărţit nici şoferul Chirlea. Barca mînală de acelaşi Ioan Bodea,
avui loc adunarea generală a de partid şi a sfatului popular mos program, de cintece popu­
băncii cooperativă de credit şi orăşenesc în ceea ce priveşte lare rontmeşti şi marşuri. — Poate c-o să-mi daţi şi mic ce- piu teste spre şosea. Deranjamentul e
economii „Ogorul nou'h Darea îmbunătăţirea activităţii ei, ţapi
de seamă expusă în foia mem­ care a contribuit la mărirea In acest scop se fac pregătiri va de lucru, a spus el. înlăturat. Circuitele cu vestul ţării
brilor de către vechiul comitet numărului de împrumuturi, acor­ intense, repetiţiile ţinîndu-se cu
a oglindit munca depusă, pre­ date. regularitate. Inginerul Liviu O ciocnire abia perceptibilă cu au intrat în funcţiune,
cum şi lipsurile ce s-au mani­ Costea se îngrijeşte ca toţi co­
festat in activitatea vechiului Darea de seamă a specificai riştii să fie prezenţi la repetiţii, stîlpul de telegrafşi barca se o- Undeva, pe marginea şoselei, un
că în munca dusă de vechiul iar tov. G. Francisc, dirijorul
comitet. comitet au existat şi uncie lip­ corului, care a absolvit nu de preşte. Liniorul Iulian Moraru se grup de tineri se îmbrăţişează: Gbe-
Banca-cooperativă de credit suri care au frinat în bună
parte dezvoltarea băncii-coope­ mult şcoala populară de artă urcă pe stîlp. încep lucrările de res- orghe Teodorescu, şeful de lucrări,
şi economii a sprijinit pe ţăra­ rativă. Din cei 9 membri ai co­ din Petroşani, depune mult suf­
nii muncitori din raza ei de mitetului. au activat permanent let în pregătirea fiecărei bucăţi tabilirea circuitului leietonic. Ioan Bodea. Roman Vraciu, Iov
activitate acordindu-lc ‘împru­ numai 3. Slaba activitate a co­ din program.
muturi necesare pentru satisfa­ mitetului a făcut ca la sfirşitul Vîntul suflă cu putere. Gerul par- Igreţ, Iulian Moraru, Ioan Miiescu,
cerea nevoilor lor gospodăreşti.
că se aspreşte. Cîţiva oameni pica- Leontin Burza, ioan Chirlea...
că înapoi la şoseadupă materiale. Pe traseul restabilit, o telegramă
Sus, pe stîlp, Moraru îşi pune cen- fulger este înregistrată cu multă gri-
tura de siguranţă. Vînlului nu-i con- jă. Ministerul Poştelor şi Telecomu-
vine acest nou obstacol în cale, şi-l caţiifor, aduce mulţumiri celor caro
loveşte din toate părţile cu palmele au 4at dovadă de eroism. Undeva,
într-un birou al redacţiei ziarului lo-
In cursul anului 1957, aproape anului 1957 banca-cooperativă , .. „. , , . , cal, un reporter abia sosit de la
sale reci şi aspre. 1 trcle deranjate faţa locului, scrie cu înfrigurare, un
Se asfaltează strada reportaj pe care l-a intitulat „Ero-
toate cererile solicitanţilor de să numere numai 331 membri, sînt scoase pe rînd. ism‘\
u curînd s-au început lu­
împrumuturi au putut fi rezol­ :n loc de 500 cît fusese plani­ crările de asfaltare a străzii Orele Irec. Firele noi sînt aduse
Republicii din oraşul Petrila. Au cu greu. O altă echipă înlătură co-
vate acordindu-se 86 de împru­ ficat la început. fost aduse mari cantităţi de ni­
sip şi piatră care s-au depozitat
muturi pe termen scurt şi lung Datorită slabei preocupări în pe marginea străzii, iar un grup
de muncitori lucrează la nive­
in valoare totală de 94 500 lei. in ceea ce priveşte adularea larea străzii şi aşezarea bordu­
rilor pentru trotuare. Pînă acum
Pentru acordarea celor 86 le părţilor sociale subscrise, s-a a- au fost aşezate borduri pe o dis­
tanţă de 100 m. 1. Lucrările con­
împrumuturi, cooperativa s-a juns Ia sfirşitul anului, la un tinuă.
folosit atit de fondurile proprii, deficit de 2.500 lei. Nu s-n ur­ M1HAI GOR1301 aa
formate din părţile sociale sub­ mărit de asemenea achitarea I. C. I. !L Simeria
scrise ele membri, cît şi de ba­ cu regularitate a ratelor din în plină dezvoltare
nii acordaţi în acest scop de împrumuturile luate. SIMERIA — Datorită cantităţii spo­ GALL ERNO: Sociologia burgheză din Romînia
rite de lapte colectat, conducerea în­
către banca agricolă regională. Din cei 331 membri şi-au a- treprinderii LC.l.L., a hotărit să ia Lucrarea tov. Gali Erno este re se ocupă de ,,sociologia de
o serie de măsuri pentru mărirea ca­ primul studiu critic mai amplu catedră11, de cercetările sociolo­
Un ajutor preţios l-a primit chitai în întregime părţile so­ pacităţii de producţie. In 1957 s-au cu privire la gîndirea sociolo­ gice ale şcolii monografice din
banca-cooperativă ' din partea ciale subscrise numai 140 de efectuat reparaţii capitale şi moder­ gică burgheză din Romînia.
consiliului regional al băncii, ă- membri, ceea re a făcut ca nizări la 12 centre de colectare şi Bucureşti.
fondul de bază al buncii-coo- prelucrare a laptelui şi la secţia de Primul capitol al lucrării ex­ In alte capitole sînt analiza­
brîifzeturi din incinfa fabricii. pune sintetic condiţiile în care
fterativă, în loc să fie de 66.206 a apărut sociologia burgheză, te concepţiile despre societate
In anul 1958, s-a început construirea caracterul şi funcţia ei socială ale lui P. Andrei, curentul de­
Răspunsui ceferiştilor s-a -ridicat doar la 28.200 unei noi clădiri care va cuprinde o precum şi principalele curente terminismului geografic, deter­
lei. prin aceasta, iimitindu-se secţie de brinzetnri, prevăzută cu o şi direcţii de dezvoltare. In ce­ minismul biologic, rasismul ş.a.
fabrică de giiiaţă, necesară păstrării lelalte capitole autorul anali­
sim erieni în bună parte numărul de îm­ produselor şi un atelier pentru con­ zează de pe poziţiile materialis­ Ultimul capho! este destinat
prumuturi ce se puteau, acorda. fecţionarea şi repararea diferitelor am­ mului istoric, principalele con­ analizei critice a concepţiilor
balaje. Toate acestea s-au făcut cu sco­ cepţii sociologice liberale, ţă­
SIMBRIA — Nu de mult, ce­ La discuţii pe marginea dă­ sociologice burgheze ale unor
feriştii depoului de locomotive rii de seamă an. hiat parte nu­ pul introducerii unor sortimente de răniste, reformiste, fasciste şi gîndilori maghiari din Romînia.
C.F.R. Sibiu, au iansat o chema meroşi membri, care nu făcut
re la întrecere socialistă, in cin­ n seamă de propuneri cu pri­ brinzetnri speciale, care nu s-au fa­ dezvăluie caracterul lor apolo­ In încheiere autorul prezin­
stea zilei de ? Mai către toate vire la mărirea numărului dc bricat pînă acum la Simeria. tă rolul sociologiei burgheze
depourile de locomotive din în­ membri, creşterea numărului de getic, de apărare a regimului ca suprastructură ideologică a
părţi sociale subscrise! achita­ CORNEL ST1RCESCU societăţii capitaliste şi arată ne­
treaga ţară. rea în întregime n . părţilor so­ burghezo-moşiereisc. cesitatea luptei permanente îm­
Luînd cunoştinţă de această potriva ideologiei burgheze.
ciale. — propuneri care vor Un capitol special din lucra­
chemare, ceferiştii depoului de contribui la îmbunătăţirea ac­ 288 pag. — 6 iei.
tivităţii noului comilet.
locomotive Simeria, s-au anga­ G. AŞIN: „Sociologia urii faţă de om“
jat să depăşească planul de pro­ In noul comitet de conduce­
ducţie cu I la sută, să reducă j re si în comisia de revizie au Apărută în colecfia „In a- propovăduiesc cultul „eroilor11
consumul specific de combusti­ insi (deşi cei mai huni membri jutorul celor ce studiază mate­ şi al „elitei". Autorul critică
ai băncii-conperativă, care s-au rialismul dialectic şi materia­ pe Dewey, Sidnev, Hook, Fle-
bil faţă dc norma tehnică cu 4 angajat să muncească în aşa lismul istoric", broşura anali­ meling şi alţii oare încearcă
la sută, să reducă timpii de zează concepţiile sociologice ale să adapteze 1-a noile condiţii
imobilizare a locomotivelor în Jet incit să înlăture deficien­ ideologilor burghezi americani teoriile ultra-reacţionare şi an­
reparaţii cu 10 la sută şi să eco- reacţionari, care neagă rolul tiumane ale lui Carlyle şi Niet-
nomisească 480 tone de combus­ ţele şi lipsurile ce există în ac- creator al maselor în istorie şi zsche.
tivilalea cooperaIivei.
tibil convenţional. mine culturale, două construcţii Ideologiei urii faţă de om i
noi şi trei prelungiri de şcoli, se opune marxism-leninismul
v . F. VALF.R FLOREAN! două amenajări de cămine cui — ideologia oamenilor muncii,
turale, trei electrificări de sate, a cărei trăsătură de bază este
7 construcţii de poduri şi pode­ încrederea nemărginită în for­
ţe, două reparaţii de cămine ţele creatoare ale poporului, a
culturale, 7 reparaţii de şcoli, celor ce muncesc.
procurarea de mobilier pentru
tare, două cămine culturale, s-au din Călan, Hăjdat, Sîntandrei casat în proporţie de 90 la sută, două cămine culturale, patru 40 pag. — 0,75 lei.
electrificat patru sate, s-au cons­ etc. şi-au achitat sumele ce le iar în comunele Peştiş şi Hăjdat construcţii de fîntîni şi altele.
truit 8 poduri, 3 fintîni publice reveneau pe întreg anul. Numai în proporţie de 80 la sută. H. WELLS:
şi s-a procurat mobilierul nece­ în cadrul adunărilor s-au înca­
sar pentru două cămine cultura­ sat peste 16.000 lei. Spre d‘ o- Multe comitete executive ale Pragmatismul — filozofie
le etc. sfaturilor populare comunale
sebire de anii precedenţi nume­ s-au orientat just şi în ceea ce a imperialismului
Faptul că în raionuî Hunedoa­ Lucrarea lui H. Wells este o
ra au fost alese în adunările critică a filozofiei pragmatice
populare 72 comitete de cons- j armă ideoligică a imperialis­
trucţii care să se ocupe efectiv mului american de la începutu­
dc executarea lucrărilor votate rile ei şi pînă în zilele noastre.
şi că în jurul lor există un activ Ocupîndu-se de influenţa pe
format din sute de ţărani mun­ care pragmatismul a exercitat-o
citori, arată în mod grăitor im­ şi o exercită asupra diferitelor
debitul total de lei 266.103 votat Astfel, debitul pe anul 1958 este rea integrală a sumelor de au­ portanţa pe care o reprezintă laturi ale vieţii publice din
mai mare fată de anul trecut toimpunere comitetul de cetăţeni autoimpunerea ca formă orga­ S.U.A., autorul critică teoriile
pe anul 1957, a fost încasat în cu peste S8.000 lei. în frunte cu deputatul raional nizatorică de legătură cu masele iui Oliver Wendal ITolmes în
întregime. La electrificarea şa­ Gheorghe Sîncrăianu a mobili­ teoria dreptului, ale lui J. Fiske
lelor Dăbîca, Hăjdău, Sohodol Prin munca de lămurire dusă în mobilizarea şi antrenarea a- în istorie, W. James în psiho­
de deputaţi şi de membrii comi­ zat cetăţenii la începerea lucră­ cestora la conducerea treburilor logie, J. Dewey în teoria educa­
şi Rnpollu Mare, pe lingă su­ tetelor executive ale sfaturilor rilor de construcţie a căminului de stat şi obşteşti. ţiei etc.
mele votate, numeroşi cetăţeni populare comunale s-a reuşit ca cultural. Aici s-a executat pînă
an donat însemnate sume de în prezent întreaga fundaţie şi Sfaturile populare noi alese, jţ Bogată în exemplificări, lu­
bani pentru procurarea de ma­ numai pînă ia data de 15 mar­ s-a procurat restul materialelor sînt chemate să dea un şi mai j crarea lui Wells dă cititorului
teriale. tie, fondurile de autoimpuneri puternic avînt acţiunii de auto- posibilitatea să cunoască toa-
pc anul în curs să fie încasate pentru construcţie. In satul Pe- impunere, să dezvolte iniţiativa f e subtilităţile la care recurg
De la începutul anului 1958 ;n proporţie de 38,5 la sulă. ştişu Mare, cetăţenii, mobilizaţi creatoare a maselor şi să mobili- j exponenţii curentului pragmatic
şi pînă în prezent, în toate co­ de deputaţi, au procurat majori­
munele din raion s-au ţinut a- Acolo unde comitelele execu­ tatea materialelor necesare elec­ zeze cît mai mulţi oameni ai j pentru ca sub masca unei filo­
tive au mobilizat masele la a- trificării satului.
dunări populare pentru votarea chilarea sumelor datorate, s-au muncii !a opera de ridicare a j zofii pe care ei o pretind mate­
fondurilor de autoimpunere pi­
nivelului economic, gospodăresc rialistă să strecoare un idealism
anul în curs. O dovadă grăitoa­ obţinut realizări importante. De In cadrul adunărilor populare
re a faptului că cetăUnii sînt exemplu, în comuna Sîntandrei, ţinute în acest an au fost vota­ şi social cultural ai satelor. de cea mai pură speţă.
hotărîţi să folosească aceste debitul pe anul 5958, a fost în­ te pe lingă continuarea lucrări­ Expunerea este vie, deseori
fonduri din plin, este ch'ar n- casat îri întregime Ia data de lor începute în anii precedenţi SEPT1M1U POR
secretar al Comitetului caustică, făcînd lectura plăcu­
tă şi accesibilă unor cercuri
executiv al Slaiului popular largi de cititori.
raional Hunedoara 256 pag. 5,50 Ici