Page 89 - 1958-03

Nr. 1020
V IA Ţ A DE PA R TID
H illi
Sil s
La mina Lupeni sînt organi­
zaţii de bază care in munca de
primire in partid au dobîndit o
experienţă preţioasă.
Organizaţiile de bază nr. 2 —
subteran, nr. 8 — transporturi
şi organizaţia de bază de la a-
telierul de grup primesc în fie­
care lună candidaţi şi noi mem­
bri de partid. Aceste organizaţii
de bază s-au îngrijit ca munca
de primire în partid să contri­
buie la îmbunătăţirea compozi­
ţiei sociale a partidului. Aşa de
exemplu, toţi candidaţii primiţi
în ultima vreme de către orga­
nizaţia de bază nr. 2 sînt nu­
mai mineri fruntaşi. Printre ei
se numără tov. Alexandru Or-
ban, Sigismund Kovacs, Vasile
Costea şi alţii. De asemenea,
printre candidaţii primiţi în
cursul acestei luni de către or­
ganizaţia de bază nr. 8 se nu­
mără tovarăşii, Mihai Văduva,
Gheorghe Soîalvi, Carol Kaco-
czi şi Âlfred Csilic, cunoscuţi în
sectorul de transporturi ca oa­
meni care depun interes în ve­
derea bunei desfăşurări a mun­
cii. La atelierul de grup, can­
didaţii de partid primiţi de orga­
nizaţia de bază sînt mai ales
muncitori tineri, utemişti care
se disting atît în producţie cit
şi în munca de organizaţie, aşa
cum sînt tovarăşii Andrei Sereş,
Matei Dănilă, Anton Duban şi
alţii.
Şi alte organizaţii de bază de
la mina Lupeni au obţinut rea­
lizări în munca de primire în
partid. La baza acestor realizări
stă munca cu oamenii din sec­
tor. activitatea educativă pe care
organizaţiile de bază, comuniş­
tii, o desfăşoară în nudul mine­
rilor şi muncitorilor. Organiza­
ţia de bază de la atelierul de
grup, de pildă, acordă o mare
atenţie îmbunătăţirii activităţii
organizaţiei U.T.M. pe care o
îndrumă în direcţia bunei desfă­
şurări a învăţămîntuiui politic
U.T.M., organizării de acţiuni
cultural-educalive şi de sprijinire
a luptei minerilor pentru spori­
rea producţiei de cărbune. Nu
de mult biroul organizaţiei de
bază de partid a chemat strun­
garii din atelier, şi mai ales pe
cei tineri, să execute în timpul
liber prin muncă voluntară 2.000 dobîndit o experienţă care poa­
bucăţi şuruburi şi bolţuri, piese
de care minerii duc lipsă. Tine­
rii strungari, în frunte cu ute-
miştii, au răspuns acestei che­
mări executînd piesele de care
avea nevoie mina. In astfel de Lupeni e dator să studieze ex­ ( resc să se trateze pe cont
acţiuni oamenii cresc, şi cei mai perienţa pozitivă a organizaţii­ [propriu la Băile Borsec, pot
buni dintre ei, cer primirea în lor de bază care desfăşoară o Lbeneficia de cură balneară to t;
rîndui comuniştilor. Birourile or­
ganizaţiilor de bază din sectoa­
rele 11, VII şi Vili au repar­
tizat membrilor de partid sarci­
na de a se ocupa îndeaproape
de pregătirea din punct de ve­
dere politic a minerilor şi mun­
citorilor cu care lucrează la a-
celaşi loc de muncă şi care au
perspective de a deveni candi­
daţi.
<z><
Aproape în fiecare zi, din
Combinatul siderurgic Hunedoa­
ra iau drumul spre întreprinde­
rile producătoare din ţară, mii
de tone de metal, iar spre alte
unităţi şi către comerţul socia­
list, însemnate cantităţi de în­
grăşăminte chimice, produse
metalice de larg consum ele. O
însemnată contribuţie la dobîn-
direa acestor realizări, o aduce
tineretul care cuprinde peste
60 la sută din numărul total a!
muncitorilor, inginerilor şi tehni­ pentru o mai bună atragere a
cienilor.
Datorită faptului că tinerii si
derurgişti au muncit întotdeauna
cu elan pentru îndeplinirea sar­
cinilor de plan, comitetul de par­
tid şi conducerea combinatului
le-au încredinţat în ultima peri­
oadă o serie de agregate impor­
tante cum ar f i : furnalele nr. 2
şi 3, termocentrala nouă, fabri­
ca de aglomerare, cuptorul nr.
3 de la oţelăria Martin şi altele.
In urma acestor hotărîri, toţi ti­
nerii au înţeles că aceasta este
o cinste pentru ei şi în conse­
cinţă au luptat în permanenţă ca
prin obţinerea unor rezultate
cît mai bune în toate domeniile
de activitate, să confirme pe de­
plin încrederea acordată.
In afară de agregatele sus-a-
minlite ce au fost date sub pa­
tronaj, pentru a putea cuprinde
mai bine pe toţi tinerii în între­
cere şi a-i angrena in comple-
xr'alea problemelor ce stau în
faţă, comitetul U.T.M. din com­
binat a îndrumat organizaţiile
de bază ca la rîndui lor să or­
ganizeze tineretul în cît mai
multe forme de muncă specifi­
ce tineretului. Astfel, pe lingă
agregatele patronate au mri
fost create trei schimburi de ti­
neret la alte secţii, cum sînt
Dar nu toate birourile organi­
zaţiilor de bază de la mina Lu­
peni simt răspundere pentru a-
ceastă sarcină deosebit de im­
portantă. In sectorul III, spre
exemplu, birou! organizaţiei de
bază nu acordă atenţia cuvenită
muncii de primire în partid, nu
acordă sprijin minerilor şi
muncitorilor care doresc să de­
vină candidaţi de partid. Mai
mult, sînt neglijate şi alte sar­
cini ce stau în faţa biroului cum
ar fi pregătirea şi convocarea
lunară a adunărilor generale ale
organizaţiei de bază, trasarea
de sarcini concrete membrilor
de partid, buna desfăşurare a
învăţămîntuiui de partid etc.
La fel se prezintă lucrurile şi
în organizaţia de bază nr. 4, al
cărei secretar e tov. Ioan Gros.
Aici, pînă nu de mult nici mă­
car nu fusese înfiinţată organi­
zaţia de bază U.T.M. Invăţă-
mîntul de partid ca şi cel poli­
tic U.T.M. se desfăşoară slab.
Chiar membrii biroului orga­
nizaţiei de bază neglijează sar­
cina statutară de a-şi ridica ni­
velul politic şi ideologic. Nu
este deci de mirare că aici mun­
ca de primire în partid se des­
făşoară defectuos.
Trebuie, de asemenea, arătat
că organizaţiile de bază din sec­
toarele I A, I B, şi altele, deşi
primesc candidaţi, nu desfăşoa­
ră o muncă de primire în par­
tid la nivelul cerinţelor şi posi­
bilităţilor pe care Ic au. In a-
ceste sectoare sînt mineri şi
muncitori de frunte, care doresc
să devină candidaţi dar nu pri­
mesc sprijin calificat din par­
tea birourilor organizaţiilor de
bază. In aceste sectoare mimai
o parte din membrii birourilor
organizaţiilor de bază sînt an­
trenaţi, pe bază de sarcini con­
crete, în munca de primire în
partid a celor mai înaintaţi
muncitori.
La mina Lupeni sînt organi­
zaţii de bază care în domeniul
muncii de partid au obţinut rea­
lizări de seamă pe cîtă vreme
altele neglijează această sarci­
nă deosebit de importantă. Or­
ganizaţiile de bază din sectoa­
rele II, VII, VIII şi altele au
te servi drept îndreptar în mun­
ca celorlalte organizaţii de bază
în vederea îmbunătăţirii muncii
de primire în partid.
Comitetul de partid al minei
activitate rodnică în direcţia pri­
mirii în partid şi, pe baza aces­
tei experienţe, să acorde tutu­
ror organizaţiilor de bază un
ajutor mai calificat în munca
de întărire a rînduriior partidu­
lui prin primirea de candidaţi
din rîndui minerilor şi munci­
torilor fruntaşi.
A. B. ' regiunea Autonomă Ma-
Problemele producţiei
dezbaterea tinerilor siderurgişti
schimburile conduse de tovarăşii
Pavel Văduva de la O.S.M., Ca-
tra Francisc de la oţelăria elec
trieă şi schimbul inginerului
Viorel Ardeleariu de la uzina
cocso-chimică. De asemenea,
tinerilor în producţie şi rezolva­
rea altor probleme, au luat fiin­
ţă pînă acum un număr de 113
brigăzi de tineret şi 31 posturi
U.T.M. de control.
Pentru extinderea metodelor
bune folosite de unele brigăzi
de tineret, posturi U.T.M. de
control şi organizaţii de bază,
comitetul U.T.M. din combinat
organizează la finele fiecărui tri­
mestru o consfătuire unde se a-
nalizează faptele pozitive şi lip
şurile ce au existat în munca
acestor forme de activitate ti­
nerească, decernează drapele de
fruntaşi în producţie şi nume­
roase premii în obiecte şi bani.
O astfel de consfătuire cu brigă­
zile de tineret, posturile U.T.M.
de control şi birourile organiza­
ţiilor de bază U.T.M., a avut loc
recent în sala C.F.U. a combi­
natului. De data aceasta însă,
la consfătuire a participat şi o
delegaţie de tineri de la mina
Lupeni.
Lin referatul prezentat cu a-
ceastă ocazie de tov. Verbuncu
Petru, activist cu producţia şi
calificarea în cadrul comitetului
U.T.M. pe combinat, s-au des­
prins îndeosebi succesele pe
care unele brigăzi şi schimburi
de tineret le-au obţinut în creş­
Concursul ziarului „ Drumul socialismului U
Pe malul drept al Streiului,
cam prin locurile unde apa îşi
domoleşte undele învolburate de
munte, sînt aşezate satele co­
munei Strei Sîngeorgiu.
Băţălarul — cu vestiţii agri­
cultori şi pescari, Strei Sîngeor­
giu — cu fete oacheşe şi prie­
tenoase, Strei Săcel — cu ne­
întrecuţi povestitori de basme,
Strei Ohaba — cu meşteri zi­
dari şi tîmplari, Chilidul — cu
dibaci fluieraşi şi căluşari, Va­
lea Stngeorgiuhii — cu minări
feciori veşnic cu doina pe bu­
ze, Gridul — cu oameni aprigi
la mînie dar şi ia treabă.
In ţoale aceste sate a pătruns
suflul vieţii noi aducător de
belşug. Cele 7 sate au păşit pc
drumul recoltelor bogate. In
fiecare sat a luat fiinţă cîte o
Colectiv sportiv
ou a c tiv ita te frumoasă
Colectivul sportiv, organizat
pe iîngă întreprinderea „Cera­
mica" "din localitatea Baru Ma­
re, desfăşoară, după reorganiza­
rea lui, o activitate frumoasă.
Acest colectiv numără peste
300 de membri care activează în
diferite ramuri sportive ca : atle­
tism, fotbal, schi, trîntă, şah,
tenis de masă. popice etc.
Cu prilejul spartachiadei de
iarnă a tineretului, acest colec­
tiv sportiv a obţinut succese re­
marcabile, reuşind ca 4 tineri
luptători să se califice pentru a
lua parte la faza pe regiune.
UnuT dintre ei — Zoltan Sas —
s-a clasat pe locul 11 pe regi
une, Ia trîntă, categoria 79 kg.
Dintre membrii colectivului
sportiv, o activitate deosebită,
atît la locui de muncă cit şi în
sport, desfăşoară Alexandru Pa-
roczai, maistru gazogenist —
popicar şi şahist; ing. Victor
Vasiu — schior, fotbalist şi ju­
cător de tenis de masă, liie
Grozav, strungar în fier — po­
picar.
NICL SBIJCHFA
funcţionar
| BOLNAVII
r suferinzi de boli carcliovas-
v calare şi endocrine care do-
timpul anului. 3 MONTEVIDEO 27 (Agerpres)
( Staţiunea acordă cazare)
L în camere cu 2—3 paturi, j
\m asă şi tratament în bune
>condiţiuni.
t Reţineţi Jocuri din timp
r adrestndu-vă la Direcţia
1Staţiunii balneare Borsec,
ţohiară.
terea producţiei. Şi ca exemplu
buri au fost date schimburile
concluse de tovarăşii Ioan Bar-
toch, Mihai Ciobanu, Ioan Ia-
cob şi Mîtcă Hie, care în inter­
valul de la 1-18 martie a.c., au
făcut ca planul la furnalul nr.
2 să fie realizat în proporţie de
106,4 la sută, iar la furnalul 3
cu 105,7 la sută. S-a mai subli­
niat faptul că de la luarea cup­
torului 3 Martin sub patronaj
şi pînă în prezent, tinerii care
l-au deservit au reuşit să dea
pînă acum în afara prevederilor
de plan o cantitate de 667 tone
oţel. Luat pe brigăzi, vorbitorul
a arătat că cele mai bune re­
zultate de la acest Cuptor le-a
înscris brigada lui Mogonea
Constantin care în aceeaşi peri­
oadă, a dat în plus 233 tone o-
ţel, brigada îndrumată de Topor
Loghin 227 tone şi cea a lui No-
jogan Alexandru cu 207 tone
otel peste plan.
Realizări importante au dobîn­
dit în perioada 1-18 martie şi
tinerii de la fabrica de aglome­
rare care şi-au depăşit planul
de producţie cu 33,50 la sută ;
schimbul de tineret condus de
inginerul Ardeleanu Viorel de
la uzina cocso-chimică cu o de­
păşire a planului de 14 la sută;
brigada de tineret a lui Sires-
chi Vasile de la laminoare care
a laminat cu 274 tone mai mult
oţel şi multe alte schimburi şi
brigăzi din combinat.
Faptul însă că referatul pre
DRUMUL SOCIALISMULUI.
întovărăşire agricolă.
Pe bună dreptate, atunci cînd
au ocazie, oamenii din satele
acestei comune spun mindrin-
du-se: „7 sate cu 7 întovărăşiri
agricole".
In prezent, în comună există
un număr de 155 familii nou
înscrise, care au adus în înto­
vărăşirile agricole o suprafaţă
de 123,28 ha. teren arabil.
Pentru întărirea economico-or-
ganizaiorică a întovărăşirilor se
desfăşoară o muncă susţinută
de atragerea de membri noi
şi mărirea suprafeţelor înscrise
de membru vechi. In acest scop
sînt popularizate rezultatele
bune, obţinute de întovărăşirile
agricole, în cadrul căminelor cul­
turale unde sînt organizate pro­
grame şi conferinţe pe teme din
care ţăranii muncitori pot trage
învăţăminte şi pot vedea avanta­
jele lucrării pămîntului în co­
mun.
In curînd, odată cu primii mu­
guri ce vor prinde viaţă, drume-
find pe Valea Streiului vei au­
zi uruitul tractoarelor, care se
va sparge ca un chiot nou pe
culmile împădurite ale dealuri­
lor.
ION MARINESCU
învăţător
La i i piiicS ic culccfare
i lapidai
Dacă te vei afla în satul Chi­
tici înir-una din dimineţi, vei
rămîne surprins de mulţimea
bărbaţilor şi femeilor care îm-
pînzesc străzile cu găleţi şi
damigene îndreptîndu-se spre
punctul de colectare ,a laptelui.
Pe bătrînul Ioan Ştef, colec­
tor, înconjurat de. eprubete, bi­
doane, fie cald, fie frig. îl vei
vedea cu faţa înroşită de su­
doare grăbindu-se ca un flăcău
„să nu ţină oamenii de la trea-
bă“
«î
hunedoreni
zentat a oglindit în cea mai
mare parte numai părţile pozi­
tive din munca tinerilor side­
rurgişti, a constituit obiectul u-
nor vii şi ample discuţii. Majo­
ritatea acelor care au luat cu-
vîntul, au subliniat în special
problema întăririi disciplinei so­
cialiste a muncii care încă mal
lasă de dorit; ridicarea gradu­
lui de calificare tehnico-profesi-
onal, organizarea mai judicioa­
să a muncii în cadrul unor bri­
găzi, educarea tinerilor etc.
A. DORU
t t¦0 •6•'8•*0• •#••••*$¦ •o ¦ ¦ e o ¦
Fişă pentru un viitor erou de roman
(Urmare din pag. l-a)
meat (in urma însuşirii iniţia­
tivei lui Mihai Tucaciuc) : „O
tonă de om pe schimb, zilnic,
peste sarcina planului“ !
Şi-a organizat o brigadă mo­
del, pe grupe specializate : ră­
pire, tăiere, înaintare, armare.
Treaba merge strună aşa.
Comuniştii l-au ales pînă la
urmă, pe eroul nostru, secre­
tar al organizaţiei de bază a
sectorului său. Iar pe reverul
uniformei lui de miner, poţi
vedea Ordinul şi Medalia Mun­
cii...
Aceasta este. pe scurt, soarta
unuia din cei 9 copii necăjiţi ai
s . . ; : *»• »•¦ » t » t t « t : t ,t .*• »¦» s .».!• « • o - *
mhi n e t r 3 [im fopei fu . Maurii» Thoroz
n U B 3 tl 3 plen» EI. il F. E. Francez
2.389 k g . lină
contractată
în comuna Ciopotiva
Preţurile avantajoase oferite
de către stat contractanţilor, au
făcut ca numărul acestora să
crească simţitor în acest an.
Astfel, în comuna Ciopotiva,
raionul Haţeg, un număr de 185
de cetăţeni, precum şi gospodă­
ria agricolă colectivă „Pămî.nt
desţelenit", din satul Ostrov, au
încheiat contracte cu statui pen­
tru predarea cantităţii de 2.389
kg. iînă, rea!izîndu-se astfel plă­
nui pe comună în proporţie de
114 Ia sută.
In afară de gospodăria colec­
tivă, care a contractat cantitatea
de 200 kg. Iînă, ţăranii munci­
tori cu gospodărie individuală
Petre Ciorogar a contractat 45
kg. iînă, Petre Fiian, Farcaş Itu,
Petre Groza, Ion Opric N. şi Ion
Opric C. au contractat între
20-30 kg. Iînă.
N1COLAE BEŞLIU
învălător calităţii Sakiet Sidi Yussef şi care îl atestă activitatea socia­
Dîndu-şi seama de avantaje­
le ce le obţin prin contracta­
rea laptelui, ţăranii muncitori
din Chiliei au contractat de la
1 ianuarie a.c. şi pînă în pre­
zent cantitatea de 17.177 litri
lapte.
Numai în ziua de 17 martie,
la punctul de colectarea lapte­
lui s-a adunat cantitatea de
333 litri. Printre cei care au
contractat lapte se numără ţă­
ranii muncitori Roman Stoicoi
şi Gheorghe Stoncioi, care pre­
dau zilnic cîte 10 litri de lapte.
M. I.
Printre numeroasele expo­
nate ale expoziţiei regionale
de artă plastică, lucrările
lui Iiiliu ILandelsmari din Al­
ba Iulia ocupă un loc de
frunte.
In clişeu : una din lucrări­
le lui luliu Handelsman.
Adunarea generală a cooperatorilor
De curînd colectivul coopera­
tivei „Partizanul" din Petroşani,
a ţinut o adunare generală pen­
tru a analiza munca depusă de
cooperatori pe timp de un an.
Din darea de seamă a consiliu­
lui de conducere prezentată de
tov. lo'an Farcaş, vicepreşedinte
cu producţia, a reieşit că da­
torită muncii pe care a dus-o
consiliul cooperativei cu spriji­
nul U.R C.M. Deva, şi al orga­
nelor locale, în anul 1957, au
nevoiaşului din nordul Ardea­
lului
însemnările colaboratorului
nostru s-au oprit aici. A supus
fişa discuţiei unor tovarăşi. Un
seriilor care se documentează
de vreun an la Hunedoara,
căutînd un model de erou pozi­
tiv, ne-a sp u s:
— Fişa e întocmită cam ne-
indcmînatic Prea multe cali­
tăţi intr-un singur tip. Unde
poţi găsi, în viaţă, un aseme­
nea om ?
Tinărul miner Jurj Gheorghe
din Lupeni ne-a dat însă cu lo­
tul alt răspuns :
— Ce tot umblaţi cu „fişă“
Prior 3
TELEGRAME EXTERNE
PARIS 27 (Agerpres). Du­ cesar să obţinem cît se poate
pă cum s-ia anunţat, în cadrul mai repede unitatea de acţiune
plenarei C.C. al Partidului a tuturor muncitorilor şi forţe­
Comunist Francez a luai cuvîn- lor democratice. Dacă în calea
tul la dezbateri Maurice Tho- uniunii antifasciste există pie­
rez, secretar general al C.C. dici, răspunderea pentru aceas­
al P.C.F. Lia baza greutăţilor ta revine conducerii partidului
economice ale Franţei, a spus socialist care se eschivează cu
Thorez, este războiul din Alge­ încăpăţînare de la unitate, cău-
ria care costă anual 700 miliar­ tînd să stabilească o „simetrie"
de de franci. Războiul din Al­ falsă între pericolul reacţionar
geria determină stituaţia eco­ şi aşa-numitul „pericol comu­
nomică şi politică a ţării noas­ niSit“ .
tre. Operaţiunile militare iau Thorez a arătat că conducă­
amploare tot mai mare pe zi torii partidului socialist se de­
oe trece. Creşte numărul fami­ clară doar în vorbe adversari
liilor îndoliate. Bombardarea ai reacţiunîi, în realitate însă
inumană şi provocatoare a lo­ oi colaborează cu ea, fapt pe
înăsprirea relaţiilor ou Tunisia liştilor din guvern, poziţia lor
arată că cercurile reacţionare fată de războiul din Algeria,
aflate la putere caută să extin­ precum şi tactica colaborării
dă războiul. Ele nu se dau în cu partidele de dreapta în ale­
lături de la izolarea diplomati­ geri. Poziţia conducătorilor so­
că şi morală a ţării noastre. cialişti este o piedică pentru
Politica războiului colonial dezvoltarea frontului unit şi a
este, fireşte o sursă a fascis­ uniunii antifasciste. Această
mului. piedică trebuie învinsă. Tocmai
In opoziţie cu aceasta, a de aceasta îşi dă seama fiecare
spus în continuare Thorez, se om al muncii, fiecare cetăţean
desfăşoară acţiunile maselor al republicii.
populare şi creşte neliniştea Partidul Comunist, a spus
poporului în faţa intensificării în continuare Thorez, nu şi-a
activităţii elementelor subversi­ călcat niciodată angajamentele,
ve. Muncitorii şi elementele de­ nu s-a dezis niciodată de obli­
mocrate, a continuat el, nu lasă gaţiile sale electorale. Noi vrem
fără ripostă nici o manifestare să mobilizăm naţiunea pentru
fascistă. Ele consideră pe bună ca ea să bareze calea aţîţători-
dreptate că frontul unit înseam­ lor fascişti şi admiratorilor pu­
nă acţiune. In această luptă, terii dictatoriale, pentru ca ea să
Partidul Comunist îşi ocupă cu obţină respectarea voinţei sale.
cinste locul său. El consideră Sîntem întotdeauna gata să
telul său final — socialismul, sprijinim orice pas înainte în
— adică cea mai largă demo­ interesul poporului, prin ur­
craţie. Astăzi însă, el apără mare să sprijinim un guvern
chiar şi libertăţile democratice, care să corespundă năzuinţelor
limitate şi insuficiente, se stră­ poporului exprimate la alege­
duieşte să le lărgească. rile din 2 ianuarie 1956.
Poporul care îşi mobilizează In încheiere Thorez s-a pro­
forţele împotriva fascismului nunţat pentru crearea unui gu­
şi războiului, acordă partidului vern democratic, guvern în ca­
nostru o încredere tot mai ma­ re comuniştii şi-ar asuma par­
re, fapt dovedit de toate alege­ tea lor de răspundere în înde­
rile parlamentare parţiale. Cît plinirea programului de reîn­
de dezamăgiţi trebuie să fie a- noire şi pace, aceleaşi pentru
ceia care au dorit îndepărtarea toţi cetăţenii republicii.
de pe arena politică a Partidu­ Comuniştii, a spus el, chea­
lui Comunist Francez — ste­ mă Ia unitate de acţiune, la
garul libertăţii. unirea tuturor muncitorilor şi
Pentru a răspunde cerinţelor forţelor republicane pentru apă­
de moment, a subliniat Maurice rarea libertăţilor împotriva fas­
Thorez, este necesar să întărim cismului, pentru asigurarea pă­
şi mai mult mişcarea maselor cii şi a progresului social.
împotriva fascismului. Este ne­ Lucrările plenarei continuă.
Declaraţia Biroului Politic
al P. Co din Venezuela
P. C. cere juntei guvernamentale să intensifice
lupta împotriva reacţiunii
ţară alegeri. Aceste alegeri vor
Ziarul venezuelian „El Natio­ pune capăt situaţiei în care
nal" a publicat o declaraţie a ţara s-a aflat în ultimii zece
Biroului Politic al Partidului ani.
Comunist din Venezueia. In de­
claraţie Partidul Comunist cere In declaraţie se arată că situa­
juntei guvernamentale să intensi­ ţia politică prin care trece Ve­
fice lupta împotriva elementelor nezuela cere în mod impetuos
reacţionare care încearcă să li­ consolidarea unităţii naţionale
chideze cuceririle poporului ve­ cu participarea celor patru par­
nezuelian. tide (Partidul Comunist, Uniu­
nea democrat republicană, Par­
Noi, se arată în declaraţie, tidul „Acţiunea democratică" şi
sprijinim măsurile luate de gu­ Partidul creştin democrat „Cop-
vern împotriva unor cunoscuţi pei" — N.R.) şi a celorlalte
complotişti. Totuşi, considerăm forte care sînt reprezentate în
că aceste măsuri sînt prea sla­ junta patriotică.
be şi insuficiente. Reafirmăm că
sprijinim guvernul provizoriu în Declaraţia este semnată de
intenţiile sale de a organiza în •Jesus Paria, Gusta-ve Machado,
şi Pompeio Marchez.
fost obţinute o serie de succe­ Ion Mihalcea, Ioan Hafner,
se. Astfel, planul anual al pro­
ducţiei globale a fost realizat Gheorghe Jugariu şi aiţii.
în proporţie de 129,60 la sută, Lucrările adunării generale
productivitatea muncii a cres­ au apreciat că realizările obţi­
nute au fost totuşi sub nivelul
cut cu 12,22 la sută, iar sarcina posibilităţilor. Cei care au luat
reducerii preţului de cost a fost parte ia discuţii, printre care
Dezideriu Smaiovici, Costescu
depăşită cu 0,35 la sută. Renta­ Napoleon, Petru Stoica şi alţii,
bilitatea pe întreaga cooperati­ au criticat cu asprime conduce­
vă a fost de 12,58 Ia sută, reali- rea cooperativei care a dus o
slabă activitate. Din discuţii a
zîndu-se un beneficiu de 439.000 reieşit că din conducere au
Iei. Cele mai bune merite în pro­ muncit mai serios doar doi, trei
ducţie ie-au avut cooperatorii tovarăşi. Consilierii au muncit
puţin şi în special preşedintele
Ştefan Mureşan. Acesta din ur­
mă a avut şi alte abateri ; obiş­
şi cu ,,eroi!“ L-am cunoscut în­ nuieşte să înjure şi să vină la
dată. Ăsta-i Andraş — baci al serviciu în stare de ebrietate.
nostru, adică Nagy Andrei, şe­
ful de brigadă. Numai că fişa Adunarea generală a coopera­
asia a dumneavoastră, deşi e- tivei „Partizanul" a calificat ac­
xaciă de fapt, e tare sărăcuţă. tivitatea consiliului de conduce­
Andraş — baci a făcut mult re ca nesatisfăcătoare. In proiec­
mai multe. Sectorul nostru s-a tul de hotărîre, care a fost a-
legat să dea 3.000 de tone doptat pe anul 1958, pe iîngă
peste plan pînă la 1 Mai, dar altele s-a hotărît desărcinarea
noi am dat deja, pînă acum, din funcţia de preşedinte a tov.
în martie, 4.000! Ştiţi cine e Ştefan Mureşan.
primul în întrecere ? Andraş — Pentru viitor, colectivul co­
baci al nostru... Şi dacă vreţi operativei „Partizanul" din Pe­
să mai aflaţi alte asemenea troşani şi-a propus să obţină re­
fapte, dacă vreţi să cunoaşteţi zultate mai bune, rezolvînd pro­
şi alţi oameni ca el, veniţi la blemele ce ie stau în faţă : ri­
noi, în mină. Există cîţi vreji... dicarea calificării muncitorilor,
deschiderea de noi secţii etc.
GRIGORE ANGHEU
corespondent