Page 90 - 1958-03
P. 90
Pag. 4 DRUMUL SOGIALISMULU1 Nr. 1020
M rnâim I i 1. S. Hpuşcioy lr>X • juilirrteije s±uu • ju itk n eie ş iir i • Jriiimele ştiri
m Serge Groussanl, corespondent
al ziarului francez Figaro^
MOSCOVA 27 (Agerpres). TASS a- dării sau pe calea continuării „războiu-
nunţă: „Pravda" publică convorbirea lui rece“.
lui N. S. Hruşciov, prim secretar al Trebuie să spun de asemenea, a de-
C.C. al P.C.U.S., cu Scrge Groussard, clarat N. S. Hruşciov, că oamenilor
corespondent al ziarului „Le Figaro sovietici le este greu să înţeleagă po Smporfanfe propuneri făcute Ziarele democratice italiene
care a avut loc la 19 martie la Mos litica conducătorilor Franţei contem
cova. porane. Cercurile ei guvernante îm de delegafia U. R. S. S. despre expoziţia Crucii roşie a R. P.
N. S. Hruşciov şi-a exprimat satis ping adesea ţara la acţiuni care sînt Romîne la Roma
In contradicţie cu interesele naţionale,
facţia în legătură cu faptul că Grous în contradicţie cu judecata sănătoasă.
sard înţelege just sarcina economică
fundamentală a Uniunii Sovietice — să Înrăutăţind relaţiile ci cu Uniunea So la conferinţa de !a G en eva în problem a situaţiei ROMA 27. Corespondenţă specială. tul că Crucea roşie roinînă a fost pre
ajungă din urmă şi să înfreacu cele vietică, Franţa îşi slăbeşte poziţiile • energetice din E U R O P A Ziarele „Unita", „Avânţi", şi „II Tem zentă în regiunea Polesine în zilele
mai dezvoltate ţări capitaliste în ce şi în relaţiile cu Germania occiden po” din 26 martie 1958 se ocupă de tragice ale inundaţiilor care au fost
priveşte producţia pe cap de locuitor. tală, Anglia, S.U.A. Regretăm pro GENEVA 27 (Agerpres). — construcţia conductelor de pe- susţinînd că ea este de compe deschiderea expoziţiei Crucii roşii a în această provincie, precum şi în alte
Uniunea Sovietică, a spus N. S. Hruş fund că situaţia ia această întorsătură, TASS 'anunţă: La Geneva îşi trol. tenţa Agenţiei internaţionale R. P. Romîne la Roma. „Unita” pu ocazii.
ciov, rezolvă în prezent cu succes a- regretăm că nu găsim înţelegerea cu blică o fotografie reprezentînd un mo
ceastă sarcină măreaţă. Fără îndoială venită din parlea Franţei. continuă lucrările conferinţa ex Propunerile sovietice cu pri pentru energia atomică. ment de la deschiderea expoziţiei şi Radio Roma din 26 martie a scos
că oamenii sovietici, călăuzindu-se după perţilor guvernamentali din ţări vire la livrările de combustibil Secretarul executiv al comi arată că expoziţia prezintă o vastă do în evidenţă aceleaşi aspecte, menţio-
nemuritoarea învăţătură marxist-leiii- Referindu-se la problema algeriană, le Europei şi S.U.A. .care dis energetic în condiţii reciproc a- cumentaţie fotografică şi artistică a nînd că expoziţia face parte din pro
nistă vor rezolva cu succes toate sar !\I. S. Hruşciov a subliniat că ar fi cută situaţia energetică a ţări vantajoase au produs o puter siei econom-ice O.N.U. pentru activităţii Crucii roşii romîne în ulti gramul legăturilor şi schimburilor în
cinile ce le stau în fată. mai rezonabil ca francezii sa mani nică impresie asupra ireprezen- Europa, Tuomioja, a arătat că mii zece ani. tre Crucea roşie italiană şi asociaţiile
feste în această problemă înţelegerea lor europene. lanţilor diferitelor ţări. europe actuala conferinţă -are compe
După cum se ştie această tenţa să discute problema folo
Răspunzînd la întrebarea privind po pe care a manifestat-o Anglia faţă conferinţă urmează să elabore ne. Mai multe ţări din Europa sirii energiei atomice pentru re „II Tempo” scoate în evidenţă fap similare din alte ţări."
sibilitatea ca Uniunea Sovietică să a- de India şi Birmania. Sîntem pentru ze recomandări şi propuneri cu occidentală şi-au manifestat in zolvarea problemelor energetice
c.orde un ajutor sistematic ţărilor slab rezolvarea echitabilă a problemei al scopul de a rezolva importanta teresul pentru posibilitatea spo ale Europei. Tratative la Bona pentru crearea
dezvoltate, N. S. Hruşciov a declarat: geriene, a declarat el, pentru ca as problemă a bazei energetice din ririi livrărilor de cărbune din Delegaţia sovietică a prezentat
Considerăm că dacă se va obţine o piraţiile poporului algerian să fie sa diferite ţări europene, dată fiind Donbas. de asemenea propuneri concre unui pool al înarmărilor aparfinînd
slăbire a încordării internaţionale, din tisfăcute. Nu dorim slăbirea Franţei, creşterea progresivă a consumu Reprezentanţii unor ţări oc te privind elaborarea unei sche
economiile realizate la fondurile pe ci vrem consolidarea măreţiei ei. Cu lui de combustibil .în comparaţie cidentale, printre care S.U.A. şi me complexe de folosire a re statelor Uniunii vest—europene
care statele le cheliuiesc în prezent cit Franţa îşi va manifesta mai mult cu producţia care se constată Anglia au cerut; menţinerea liv surselor Dunării de la izvoare
pentru înarmarea lor şi forţele lor ar independenţa ca mare putere, cu atît în ultimii ani. rărilor „tradiţionale de combus pînă la gurile ei. Delegaţia so BONN 27 (Agerpres). TASS anun cordurile bilaterale în vigoare între
mate, s-ar putea aloca sume suficien mai uşor va îi să se obţină prin tibil din sursele neeuropene, a- vietică a declarat că 'această lu ţă: In urma tratativelor care au avut R. F. Germană şi Anglia, precum şi
te pentru acordarea unui ajutor real eforturi comune rezolvarea multor pro Delegaţia sovietică a prezen firmînd că ţările europene — şi crare ar putea fi efectuată nu loc la Bonn în zilele de 24 şi 25 acordul tripartit între R. F. Germană,
ţărilor slab dezvoltate. Cînd astfel de bleme atît europene cit . şi mondiale, tat la conferinţă o serie de pro în special Anglia — ar avea tot numai împreună cu ţările mem martie, Strauss, ministrul Apărării al Franţa şi italia trebuie să fie extins
ţări cer ajutor Uniunii Sovietice ea care de mult trebuiau reglementate. puneri constructive pentru re interesul să folosească nu nu bre ale Comisiei dunărene dar R. F. Germane, şi Sandys, ministrul pentru a se ajunge la un acord multi
vine în întîmpinarea lor şi le acordă ducerea deficitului crescând al mai resursele proprii ci şi să şi cu alte ţări dunărene intere apărării al Angliei, au elaborat pro lateral la care să poată participa
ajutor în măsura puterilor. Vom duce Se creează impresia, a arătat N. S. bilanţului energetic din ţările e- importe combustibil de peste o- punerea cu privire Ia crearea unui pool „membrii coienteresaţi ai Uniunii vest-
şi în viitor o astfel de politică. Sîn- Hruşciov, că iu multe probleme poli uropene şi mai ales din ţările cean. Reprezentantul S.U.A. a sate. al înarmărilor aparţinînd statelor Uni europene".
tem pentru acordarea unui ajutor de tica Franţei este subordonată Staielor Europei occidentale. afirmat în. continuare că pentru Delegaţia sovietică a declarat unii vest-europene. Scopul acestui pool
zinteresat şi real ţărilor slab dezvol Unite ale Americii. Vrem să sperăm, ţările europene nu -ar fi conve „Hotărîrea de la Bonn, scrie în le
tate pentru ca ele, lichidind înapoie a spus el, că Franţa se va debarasa Delegaţia sovietică, după ce nabil din punct de vedere eco că Uniunea Sovietică avînd va fi colaborarea în domeniul cerce gătură cu aceasta ziarSl „Die Welt“.
rea lor, să stea tot mai puternic pe de politica care contribuie tot maţ a arătat perspectivele creşterii nomic să exploateze resursele mari organizaţii de construcţie
picioare proprii şi din punct de vedere mult la slăbirea ţării. După părerea extracţiei cărbunelui în U.R.S.S. proprii. este gata să participe direct la tărilor, dezvoltării şi producţiei de ar înseamnă de fapt hotărîrea Republicii
economic. noastră, a spus el, schimbarea politicii prevăzute de planul cincinal de construirea unor hidrocentrale
externe a Franţei ar contribui la creş dezvoltare a economiei naţionale In cadrul conferinţei s-a în mament. Federale de a admite participarea An
N. S. Hruşciov şi-a exprimat convin terea prestigiului Franţei pe arena in a U.R.S.S. a declarat că posi cins 6 aprigă discuţie' asupra pe Dunăre.
gerea că folosirea energiei atomice ternaţională, a rolului marilor puteri bilităţile de export ale Uniunii posibilităţii Folosirii energiei da Propunerea delegaţiei sovieti Din comunicatul publicat după în gliei la activitatea triunghiului ger-
în industrie va contribui la transfor ale lumii. Sovietice cresc şi că Uniunea tornice pentru acoperirea defici
marea tehnico-materială şi la dezvol Sovietică este gata să sporească tului balanţei energetice a Eu ce -a fost întîmpi-nată pozitiv de cheierea tratativelor se spune că a- mano-franco-italian al înarmărilor”.
tarea mai impetuoasă a economiei so toate ţările dunărene.
vietice. El a declarat printre altele, livrările de cărbune în diferite
că pentru următorii ani s-a trasat sar Germania occidentală
cina de a crea capacităţi de 2-2,5 mi Răspunzînd la o întrebare privind ropei. Intr-adevăr, în raportul
lioane Kw de energie electrică pro stabilirea unor legături mai strînse în ţări ale Europei. O uriaşă mişcare de protest
dusă prin folosirea energiei atomice. tre U.R.S.S. şi Franţa în domeniul cul
Se poate spune cu certitudine, a decla Reprezentantul Uniunii Sovi secretariatului comisi-ei economi
rat N. S. Hruşciov, că în societatea
comunistă energia atomică va deveni etice a arătat că în urma lucră- ce europene „Situaţia energeti
una din cele mai importante surse de
energie. tural şi economic, N. S. Hruşciov a . rilor de prospecţiuni geologice că a Europei."' se spune că este îm potriva înarm ării atomice
declarat că este profund convins de efectuate în Donbas- în ultimii necesar să se prevadă constru
Referindu-se la importanţa primilor necesitatea dezvoltării acestor legături ani, rezervele explorate de căr irea în Europa, a unor centrale
sateliţi artificiali ai pămînluluî, "N. S.
Hruşciov a declarat că oamenii de rodnice. Cel ce se gîndeşte la comerţ, bune au sporit 'aproximativ de alomo-electrice după c-e va fi BONN 27 (Agerpres). După şini „Hensckel" din Kassel au intelectualităţii vest - germane,
ştiinţă nu se îndoiesc că în viitorul a spus el, nu se gîndeşte la război. trei ori în comparaţie cu perioa studiat - în. prealabil aspectul încheierea dezbaterilor de poli adresat la 26 martie o scrisoa ostile armelor nucleare".
apropiat vor putea face călătorii inter Subliniind că colaborarea economică da dinainte de război. economic al acestei probleme. tică externă, în cadrul cărora re Uniunii sindicatelor germa
planetare. Am salutat lansarea în nu trebuie să se limiteze numai *Ta majoritatea guvernamentală ne în care propun extinderea Potrivit aceleaşi agenţii, re
S.U.A. a unui salelit artificial al pă- domeniul comerţului, N. S. Hruşciov a Delegaţia sovietică a propus Reprezentanţii ţărilor vest- oreştin-democrată a reuşit să im. grevei lor asupra întregii ţări prezentanţii bisericii evangheli
mîntului, a spus în continuare N. S. amintit o serie de hotărîri, asupra că sporirea livrărilor sovietice de curopene, membre ale Eura-to- pună Bundestagului adoptarea în semn de protest împotriva vo ce, din Hamburg, Bremen, 01-
Hruşciov. Sperăm că acest eveniment, rora s-a căzut de acord anul trecut, petrol în diferite ţări ,ale Euro mului, au făcut tot posibilul să tului ¦din Bundeştag. denburg, din întreaga Bavarie
ca şi lansarea sateliţilor sovietici, va cu privire la intensificarea relaţiilor pei. Delegaţia a făcut de 'aseme planurilor de înarmare atomică, etc. au adresat marţi seara un
sluji cauza păcii şi progresului între sovieto-franceze, măsuri care, din pă nea propunerea cu privire ’îâ nu admită discutarea acestei în întreaga Germanie occidenta Tot la 26 martie comitetul de apel tuturor oamenilor politici
gii omeniri. cate, nu au fost traduse în ’daţă pînă probleme la. actuala conferinţă lă a început o uriaşă mişcare de pregătire a conferinţei pe în vest-germani şi conducătorilor
astăzi. Cele două părţi, trebuie să con protest. treaga Germanie a muncitorilor bisericii evanghelice în care îi
Groussard a întrebat dacă realiză tribuie la dezvoltarea pe o scară mai Vaste pregătiri militare ale autorităţilor din industria chimică a adresat cheamă să facă totul pentru a
rile materiale nu vor duce la dispariţia largă a legăturilor. In fruntea acestei mişcări se o scrisoare conducerii sindicatu împiedica traducerea în viaţă a
deosebirilor sociale, a barierelor naţio engleze împotriva Omanului lui muncitorilor din industria planurilor de înzestrare a Bun-
nale şi la o epocă în care contradic Referindu-se la posibilitatea constru află muncitorimea vest - germa chimică vest-germană In care deswehrului cu armament ato
ţiile politice îşi vor pierde orice sens. irii comunismului' în U.R.S.S. în con BEIRUT 27 (Agerpres). Ziarul „As niţii. S-au expediat de asemenea sule propune organizarea imediata mic.
diţiile încercuirii capitaliste, N. S. Siasa” anunţă că autorităţile militare de tancuri Şi maşini blindate, precum nă, care a organizat în tot cursul de acţiuni de protest împotriva
N. S. Hruşciov a subliniat că deo Hruşciov a atras atenţia interlocuto engleze se pregătesc să întreprindă şi alte mijloace tehnice militare. Pe dezbaterilor parlamentare mari înarmării atomice. Cererea în le Organizaţiile de tineret „Şoi
sebirile sociale şi barierele naţionale rului său asupra faptului că în pre vaste operaţiuni militare împotriva for aerodromul din Bahrein sosesc avioa mitinguri de protest în centrele gătură cu organizarea unei gre mii”, precum şi organizaţiile de
sint un rezultat al structurii de clasă zent însăşi noţiunea „încercuire ca ţelor de rezistenţă naţională din Oman. ne militare engleze. ve generale de protest în în tineret ale partidului liber-demo-
a societăţii burgheze. Aceste deosebiri pitalistă" necesită o precizare. In pre industriale ale ţării. treaga ţară a fost formulată în crat au dat publicităţii apeluri
şi bariere dispar numai în condiţiile so zent, a spus N. S. Hruşciov, nu se Intr-un port din peninsula arabică, Ziarul anunţă că întăririle militare Muncitorii grevişti de la ma adresate tinerilor din întreaga
cietăţii socialiste în care nu există ştie cine pe cine încercuieşte: ţările scrie ziarul au sosit cinci mari vase engieze ocupă poziţii de luptă pentru urma votului intervenit în Bun- ţară în care îi cheamă să refuze
capitalişti, mari latifundiari şi alte capitaliste pe cele socialiste sau invers. militare engleze de pe care au debarcai a înconjura armata dc eliberare din rile uzine de construcţii de ma- prestarea serviciului militar în
grupuri de exploatatori, rasişti şi co In ţările socialismului trăiesc un' mi 7.000 de soldaţi cu armament şi mu Oman. destag de numeroase alte sindi
lonialişti. Aşa dar, a subliniat N. 5. liard de oameni din cele 2,5 miliarde ale cadrul unor forţe armate înzes
Hruşciov, nu este vorba de progresul întregii populaţii a globului. Odată cu Campania electorală din S. U. A. cate ca : sindicatul muncitorilor
material al societăţii, ci de condiţiile formarea sistemului mondial al socia trate cu armament atomic.-
sociale în care ea se dezvoltă. lismului, situaţia din lume s-a schim Republicanii şi democraţii din industria hîrtiei şi cerami
bat radical şi nu în favoarea capitalis R ezoluţia grupului
Răspunzînd la o întrebare a ziaris mului, astfel că nici jiu se poaţe vorbi se acuză reciproc în problemele economice dar sint cei, din industria de prelucrare
tului francez, N. S. Hruşciov a arătat despre încercuirea capitalistă în sensul ds acord in menţinerea politicii „de pe poziţii de forţă" parlam entar liberal englez
că guvernul, sovietic a făcut multe a lemnului, din industria alimen
pentru dezvoltarea turismului străin. îm potriva înarm ării
In 1957 U.R.S.S. a fost vizitată de tară, de delegaţii celor 50.000
aproximativ 550.000 de străini. In a- atom ice a B undesw ehrului
ceeaşi perioadă peste 700.0110 de oa de muncitori din industria por
meni au plecat din Uniunea Sovietică vechi al cuvîntului.
în diferite ţări ale lumii. In cursul a- Referindu-se la activitatea Organiza ţelanului întruniţi Ia o conferinţă
nnlui trecut, U.R.S.S. a fost vizitată
de circa 11.000 de francezi şi circa ţiei Naţiunilor Unite, N. S. Hruşciov WASHINGTON 27 (Agerpres situaţia economică nu mai este că vor lua măsuri de-a drep la Bayreuth etc. LONDRA 27 IţAgerpreş). Po
6.000 de cetăţeni sovietici au vizitat a declarat că ca este un instrument Campania electorală din State bună". tul draconice pentru ia împiedi trivit relatărilor agenţiei Press
Franţa. ulii şi face unele lucruri în domeniul le Unite în vederea alegerilor ca orice posibilitate de integra Alături de muncitorii vest- Asociation, grupul parlamentar
reglementării problemelor internaţiona pentru congres, care vor avea Democraţii profită din plin de re rasială. Liderii democraţi, germani participă la lupta îm liberal a prezentat o rezoluţie
N. S. Hruşciov a subliniat că pro le. Totuşi, nu se pot închide ochii a- loc ia patru noiembrie, este în această situaţie intensîficînd la potriva înarmării atomice repre în care cere guvernului să st
blema deplasării străinilor este strîns supra faptului că unii membri cu in toi. Urmează să fie reînnoite 433 maximum campania lor prin care în sud se află în fruntea zentanţii intelectualităţii, ai cle opună înzestrării forţelor armate
legată de situaţia internaţională. Dacă fluenţă ai O.N.U. încearcă să comande de locuri în Camera reprezen lansarea de sloganuri demago agitaţiei •pentru menţinerea se rului, ai ţărănimii.
s-ar reuşi să se ajungă la o înţelegere altor ţări, căutînd să le impună linia tanţilor şi 33 locuri în Senat. gice şi prezentarea a zeci de gregaţiei rasiale, sînt îngrijoraţi vest-germane cu arma nucleară
în problema dezarmării, să se realizeze lor de politică externă care are pu „planuri economice” menite să de repercursiunile pe care leva Agenţia DPA relatează că vo şi „să ia toate măsurile posiblie
o slăbire hotărîtă a încordării interna ţine elemente comune cu ţelurile şi Actualele condiţii economice scoată Statele Unite din maras avea această atitudine asupra tul Bundestagului în faţvoarea pentru limitarea producţiei şi
ţionale şi stabilirea încrederii depline sarcinile nobile ale O.N.U. Fireşte că defavorabile din Statele Unite mul economic. Democraţii pre voturilor negrilor din nord. înarmării atomice „a provocat stocării acestei arme".
în relaţiile dintre state, atunci ar în această situaţie O.N.U. nu poate sînt în dezavantajul partidului zintă pe republicani ca un par Presa americană menţionează o profundă emoţie în rândurile
dispare, fireşte, si piedicile care stau fi o organizaţie de colaborare inter republican .aflat la putere. Repu tid al „incompetenţei economi că din această cauză ambele
in calea lichidării, în general, a re naţională în sensul deplin al cuvîn blicanii au de răspuns la nu ce" care a provocat declinul e- partide vor „eluda" problema ra SIMBĂTA 29 MARTIE 1958
stricţiilor in ce priveşte deplasarea tului. Ni se pare, a spus N. S. Hruş meroasele întrebări care. le sînt conomîc şi a ştirbit prestigiul
străinilor pe teritoriul U.R.S.S. şi al ciov, că este necesar ca în viitor să puse de alegători, în primul sială în cursul campaniei elec SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
ailor ţări europene şi, poate şi în ce se întărească O.N.U. şi să se obţină rî'nd în legătură cu declinul e- S.U.A. peste hotare. Sînt însă torale.
priveşte intrarea lor liberă în acesle ca ea să devină, în cele din urmă, conomic : şomajul în continuă anumite probleme pe care atît DEVA: Articolul 420; PETROŞANI: TEG: Richard al III-lea (regele coco
ţări. un organism mai eficace de colabora creştere, scăderea puterii de republicanii cît şi democraţii le In prezent republicanii sînt a-
re internaţională. Amintind o seric cumpărare a populaţiei, scum- consideră „tabu” în această •1armaţi de rezultatele unei ale Floarea de piatră; Vreau să cîntj şat); BARU MARE: Drumuri şi des-
N. S. Hruşciov a declarat în con de acţiuni paşnice din ultimul timp ale petea crescîndă, scăderea veni campanie electorală. Acestea se geri parţiale din statul A'îinnc-
tinuare că poporul sovietic are de guvernului sovietic, N. S. Hruşciov a turilor fermierilor, povara impo referă în primul rînd la proble sota, odinioară considerat ca un ALBA IULIA: O aventură în Marea •tine; ILIA: Infernul îngerilor; ZLAT-
mult faţă de Franţa o atitudine de declarat: credem că puterile occiden ma înarmării şi a experienţelor fief electoral republican unde
respect şi de sinceră prietenie cu ră tale vor păşi în cele din urmă pe a- zitelor. Şi, după cum sublinia atomice în care între cele două dmocraţii au înregistrat cîşti- Caraibclor; ORAŞTIE: Călătorie în N A :,M alva; TEIOŞ: Călătorie în ti
dăcini vechi şi trainice. Oamenii so ceeasi cale. " partide nu există prea imari' deo guri apreciabile în dauna repu tinereţe; .SEBEŞ: Dacă toţi tinerii nereţe;. APOLDD DE SOS: Vultur 101;
vietici respectă poporul francez pen ză revista „U. S. News and sebiri, ambele preconizînd inten blicanilor. Democraţii îşi îndrea din lume; BR A D : U lisse; HA- SIMERIA: Prologul: LONEA: Pasăre
tru geniul său creator, pentru tradiţi ptă. acum atenţia , asupra a 48 de furtunii. -
ile sale de libertate. Sîntem sinceri World Report”, „alegătorii ame sificarea cursei înarmărilor şi
.. interesaţi, a spus N. S. Hruşciov, ca respingerea propunerilor sovie districte importante din regiuni
Franţa să fie puternică şi prosperă. ricani au obiceiul de a schimba tice privitoare la interzicerea le industriale unde şomajul es
Aceasta depinde în mare măsură de experienţelor n'ornice. Criticile te' în creştere şi care sînt repre
felul în care vor evolua în viitor re partidul de La putere atunci cînd zentate în congres de republi
pe care le aduc democraţii re cani., De .asemenea . democraţii SELECŢIUNI DIN PRO GRAMUL DE RADIO :
S. U. Â. au lansai un nou safelsf publicanilor în această privinţă speră să înregistreze o sporire Programul 1 : 6,20 Din aclivitalea Iile de concert ale Capitalei; 17,30
artificial al pă mî nful ui G.A.S.; 6,45 A sosit poştaşul; 7,40 Aîe- Muzică de estradă; 18,05 Muzică popu
se referă, mai mult la „insufi de' voturi în districtele agrico lodii populare româneşti; 8,00 Materiale Iară romînească; 19,15 Cărţi şi eroi;
NEW YORK 27 (Agerpres)'. satelitul a intrat pe orbită. cienţa măsurilor de apărare". le unde fermierii.' care îşi văd din presă; 9,30 Roza vuiturilor; 10,00 19.30 Din cele mai< frumoase operete:
Dr. Richard Porter, preşedin Muzică distractivă; 12,11 Concert de
La 26 martie 'La Cap Can'ave- Pe de altă parte ambele par veniturile descreseînd. pe zi ce estradă;. 14,00; Muzică populară româ 20.30 Muzică de dans; .21,15 Emisiunea
ral (statul Florida)’ a fost lan tele „Comitetului american pen tide nu se pot hotărî asupra u- trece, sînt profund nemulţumiţi nească; -15,05 Muzică uşoar”; . 16,15
sai cu ajutorul unei rachete tru sateliţii pămîntului", a pre-' nej politici.de respectare a drep de politica ministrului Agricul Vorbeşte .Moşcbva; 17,25 De ţa stră „Cu zîmbetul pe buze”; 22,00 Muzică
„Jupiter-C“ un nou satelit arti cizat că primele date asupra turilor constituţionale ale popu turii, Ezr'a' Benson. dc dans; 22,30. La sfîrşit de săptămâ
ficial care, după cum se anun traiectoriei satelitului arată că laţiei de culoare, „U. S. News Democraţii au însă- în vedere
ţă, „corespunde întrutotul" cu moşi pentru nepoţi; 18,00. Cîntă A'a- nă, cîntec, joc şi . voie bună; 23,54—
.acesta a deviat de pe orbită ceea and World Report" arată că şi alegerile prezidenţiale ’ care
preşedintele Eisenhower nu mai - vor avea loc <în . 1960. Pentru i ia Angela; 19,45 Răspundem ascultă- 1 0,50 Muzică de dans. .
intenţionează anul acesta să tri prima oară democraţii recurg la
primul satelit american .„Explo torilor; 19,55,Noapte, bună, copii; 21,00
rator”. (Primul satelit artificial ce-va face ca „viaţa sa să du mită trupe în sud pentru a atacuri direct' împotriva preşe Aăuzică uşoară: 21,15 Cronica eveni BULETINE DE ŞTIRI : 5,00: 6.00
american cântăreşte împreună cu reze o perioadă relativ scurtă imp.une respecta.rea integrării dintelui , Eisenhower: ' „U: S. mentelor ¦internaţionale;' 21,30 Muzică 7,00: 11,00: 13,00: 15,00: 17,00: 10,00
şi nu va fi posibil să fie exploa News and World Report" ¦declară
ultima-treaptă a rachetei 30,8 tate în condiţii optime' datele rasiale in şcoli şi <aşa cum ia fo.A cg democraţii „vor intensifica a- de dans; .22,30 Aîuzică de dans. Pro 20,00: 22,00: 23,52 (programul I); *14,00.
laţiile internaţionale — dacă ele se funţi, adică aproape 14 kg)'. ştiinţifice transmise de posturile cazul la Little Rock, deşi guver- gitaţi.a politică în vederea re- gramul 11: 14,03 Concert de prînz; 16,00: 18,00: 21.00: 23,00 (programul
vor dezvolta pe calea slăbirii încor- Potrivit unor date neoficiale, sale de emisie”. nele statelor sudice au anunţat cuceririi Casei Albe". 15,00 Muzică populară; 16,30 Prin săi II).. ;v
Redacţia şi administraţia" ziarului str, 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P .I.IR . nr. 236 320 din 6 noiembrie 1919..— Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — DEVA.