Page 92 - 1958-03

Pag. 2 } «»'*. N. . ' . j»1. rsi ....- D R U M U L . S O C I A L I S M U L U I ^ r , 1021

• P;V'?2r' vTpWir r •'

Creşte numărat celor ce rizltează Gazetele de perete din oraşul Deva

expoziţia de artă plastică l

p a r t i c i p ăCititorii noştri au fost iinfor* artistic. Reţinem din lucrările
expuse ale tov. Ioan Budiu,
maţi despre deschiderea în ora­ „George Enescu", „Diminea­ îmbunătăţirea activităţii ga­ nală P.T.T.R. In articolul: „Spre Organizaţiile U.T.M. din şcoli
şul Deva a expoziţiei regionale ţa , „Flori de toamnă" care, a-
de artă plastică. Aci şi-au expus lături de lucrările lui Victor Mi- zetelor de perete, mai ales după îmbunătăţirea continuă a mun­ trebuie să se ocupe mai mult
lucrările artişti amatori şi pro­ hăilescu „Primăvara", „Peisaj”, iniţierea de către redacţia ziaru­ cii în sectorul poştal”, se rela­ de formarea tineretului şcolar
fesionişti din întreaga regiune. „Apus", „Fetiţă dormind”, dau lui „Drumul socialismului" a tează că în ultimul timp s-a
Expoziţia demonstrează cu vi­ expoziţiei un aspect interesant. concursului „Pentru cea mai bu­ îmbunătăţit simţitor munca de
nă gazetă de . perete", constituie prezentare şi achitare a manda­
goare afirmarea unor talente ti­ Merită a fi menţionate lucrările o preocupare de seamă a Comi­ telor, precum şi faptul că in
tetului orăşenesc de partid Deva. ultimele luni, P.T.T.R. Deva s-a
nere alături de cele consacrate tovarăşilor Cornel Ghizema — In acest scop, s-aui luat măsu­ situat. printre unităţile fruntaşe

penelului; vizitatorii •— pînă a- „Flori în ghiveci”, Victor Iro-

cum în număr de aproximativ denca — „Deva", N. Paştina — rile corespunzătoare cunoaşterii pe ţară. Comitetul orăşenesc U.T.M. portarea lor atît în şcoală cît elevilor cercurilor. Totuşi, pe
6.000 - - avînd posibilitatea să şi popularizării concursului. ¦ Pe- olt de reuşită pe atît de Deva, în cadrul comisiilor ce lu­
vizioneze pictură în ulei, în cre­ „Vînzătoarele de flori”, P. Ra­ crează pe lîngă diferite secţii, şi în familie. lîngă faptul că există o preocu­
ion, pastele, caricatură, acua­ Astfel, într-o şedinţă organi­ bine este' „prinsă" nota criti­ a analizat munca ce trebuie des­
rele. Cu ocazia vizitării expozi­ du — „Fetiţa mea", A. Berna d zată. de către. Comitetul orăşe­ că : „Secţia vînzări cu bucata făşurată în rîndul elevilor, în ve­ Procesul .instructiv şi educa­ pare din partea elevilor pentru
ţiei s-a putut constata că regiu­ nesc P.M.R., au fost instruiţi toţi şi activitatea sa“. Autorul arti­ derea organizării educative a ţia comunistă a elevilor formea­ însuşirea materialului la aceste
nea Hunedoara este bogată nu „Haţeg”, „Casă ţărănească" şi secretarii organizaţiilor de bază colului critică prostul obicei în­ timpului liber. Anul acesta, ză un întreg care ajută la for­ forme de învătămînt politic, pînă
numai în resursele sale de sol P.M.R. şi membrii colectivelor cetăţenit la chioşcul propriu al spre deosebire de alţi ani, cei
şi subsol, în construcţii măreţe, altele. ¦f,' de redacţie ale gazetelor de pe­ Difuzării- presei, de a se vinde mai buni utemişti au fost nu­ marea viitorului cetăţean cu acum la nici o formă de studie­
ci, această regiune are posibili­ rete, prelucrîndu-se cu aceştia, publicaţii pe sprinceană, cumpă­ miţi să muncească pentru or­ înalte calităţi morale. De multe re a statutului nu s-au învăţat
tăţi imense pentru dezvoltarea Dintre sculpturile prezentate regulamentul concursului. In a- rătorilor (în special acelea cu un ganizarea duminicilor tineretului ori s-au discutat în .această cla­ cînteoe revoluţionare, nu s-au
din şcoli
artei. merită a fi reţinute cele expuse să probleme legate de compor­ organizat excursii, vizite în în­
Vizitatorul se opreşte înde­ Se poate aprecia că activitatea
de tov. Irmgard Hatzack- — educativă ce s-'a desfăşurat în tarea elevilor, iar abaterile cît treprinderi, măsuri care contri­
lung înaintea portretelor regreta­ cadrul clubului elevilor este in­
tului artist ,al penelului Sava Al- „Culesul viilor", ale tovarăşei ceastă şedinţă tiraj mai scăzut) teresantă, cu un conţinut bogat de mici, nu sînt trecute cu ve­ buie mult la educarea în rîndul
bescu, decedat de ourînd. Por­ —¦ axat pe problemele ce preo­
tretele sale dintre care enunţăm Ana Olaru-Costin — „Ţărancă”, s-a precizat de P e n tru c ea mai bună In acelaşi arti­ cupă marea masă ,a elevilor. derea, şi sînt analizate de către elevilor a dragostei fată de pa­
„KarI Marx” „Lenin”, „Dece- S-a constatat însă de către con­
baf", -„Moţ”, sînt adevărate care dovedesc multă măiestrie. asemenea care g a z e tă de p e r e t e col este critica­ ducerea clubului elevilor că e- organizaţia U.T.M. a clasei. trie, de respect şi conştiinciozi­
capodopere. tă şi vînzătoarea xistă multe deficienţe în ce pri­
Intenţionat am lăsat la urmă este rolul gaze­ veşte comportarea elevilor în Să creăm o opinie tate fată de muncă.
Publicul vizitator admiră mult şcoală cît şi în afara şcolii. sănătoasă
tablourile pictorului Avram impresiile culese cu privire la telor de perete ca mijloc de Elisabeta Domocoş care nici k
Mentzel „1907 — schiţă de com­ agitaţie, de popularizare a re­ pînă astăzi nu a ajuns să cu­ Despre unele cazuri In scopul educării elevilor în
poziţie", „Mineri’ din Petrila”, zultatelor pozitive dobîndite de noască ce publicaţii externe apar
„Prepâraţia Petrila”, „Drumul caricaturile tov. Eugen Handers- oamenii muncii din întreprinderi deşi aceasta este una din sar­ de indisciplină Dacă sînt organizaţii U.T.M. spiritul dragostei faţă de patrie
spre Zlatna”, care au în ele mă­ şi instituţii, a metodelor folosite cinile de seamă ale tovarăşei de clasă unde se duce o susţi­ a mîndriei faţă de realizările
iestria coloritului • şi abilitatea man. Pot fi considerate ca o de fruntaşii în producţie şi de mai sus-amintită. Al treilea arti­ Unii elevi nu au o compor­ nută activitate pentru a impri­
pictorului consacrat. combatere a lipsurilor şi a ati­ col tratează despre activitatea tare respectuoasă faţă de vîr- ma elevilor respect faţă de mun­ clasei muncitoare obţinute sub
artă care descreţeşte fruntea. Lu­ tudinilor nesănătoase care . se lucrătorilor din sectorul auto al stnici şi faţă de profesori, folo­ că, faţă de cei mai vîrstnici, conducerea partidului, s-au or­
De apreciere se bucură şi lu­ mai manifestă. Direcţiei P.T.T.R. Deva şi despre sesc un limbaj caracteristic bu­ mai sînt organizaţii U. T. M., ganizat cu elevii şcolilor din o-
crările tov. Ioan Budiu, datori­ crările lui Handersman, stîrnesc realizările obţinute de aceştia. levardierilor, se abat în mod re­ care tolerează abaterile unor e- raş întîlniri cu tov. Paul Du-,
tă simplităţii lor clare şi redate In urma acestei şedinţe, or­ petat de la disciplina şcolară. levi de la regulamentul şcolii. bovschi, vechi luptător pentru
un viu interes în rîndul vizitato­ ganizaţiile de bază P.M.R. din O altă gazetă de perete afla­ Aşa sînt elevii: Vaier Bîrcea- Aşa este cazul elevilor Vaier cauza clasei muncitoare, care
oraş au luat măsuri concrete în tă în concurs este şi cea de la nu şi Alexandra Ghinescu de la Bîrceanu, Cristian Muşat, A- le-a vorbit despre înaltele tră­
rilor ; ele exprimă cu multă cla­ această privinţă. Punerea în Sfatul popular regional. Merită şcoala medie” nr. 2 „Decebal", lexandna Ghinescu, Loghin La­ sături morale ale IJ.T.C.-iştilor
practică a măsurifor indicate de a fi scos în evidenţă faptul că, care sfidează orice sfat al pro­ zăr, de la şcoala medie nr. 2, care şi-au jertfit chiar viaţa
ritate specificul caricaturii şi se în cadrul concursului, la această fesorilor şi al organizaţiei sau Georgeta Rusu de la şcoala pentru triumful cauzei socialiste
către Comitetul orăşenesc PMR gazetă de perete a fost scoasă U.T.M. In scopul combaterii a- nr. 1 care în loc să fie atenţi la sau întîlniri ale elevilor cu tov,
bucură de o apreciere deosebită. este ilustrată concret prin îm­ o ediţie specială, închinată „Săp- cestor atitudini s-au organizai orele de curs, cîntă în clasă sau Aneta Almăşan oare a vorbit e-
bunătăţirea activităţii multor tămînii Mondiale a Tineretu­ convorbiri ale profesorilor cu e- se plimbă, în timp ce profeso­ levilor despre condiţiile de stu­
In fiecare zi, prin faţa lucră­ gazete de perete. Acum, cele mai levii, pe teme de morală, cum rul predă lecţia. Combativitatea diu create studenţilor de regi­
multe gazete de perete tratează lui". a fost convorbirea ce s-a orga­ faţă de lucrurile negative ce mul de democraţie populară.
rilor expuse, se perindă un mare nizat la şcoala medie nr. 2 cu se petrec în şcoală trebuie să
probleme variate, legate de via­ Printre gazetele de perete din tov. Nicolae Ţirlea, cu tema : ducă la formarea unei opinii îm­ Nu este suficient ca pe
număr de oameni veniţi din toa­ oraşul Deva, care participă la „Despre conduita morală a ele­ potriva eleyilor nedisciplinaţi. baza • lipsurilor constatate în
ţa întreprinderii. Materialele sînt concurs şi a căror activitate este vului". Este foarte necesar ca Nu s-a reuşit încă pînă acum şcoli să se organizeze numai
te colţurile regiunii spre a lua demnă de remarcat se numără pe baza cunoaşterii fiecărui e- ca în clasa X-a A şi B de la convorbiri, ci e bine ca elevii să
redactate cu mai multă grijă lev să se organizeze astfel de şcoala medie nr. 2 să se creeze fie antrenaţi la organizarea di-'
cunoştinţă de lucrările executate convorbiri pe fieoare clasă, fie o opinie care să dezaprobe ac­ feritelor activităţi culturale şi
la orele educative, fie în cadrul tivitatea unor elevi ca Gh. Să- sportive care ajută Ia educarea
cu multă grijă şi dexteritate a- adunărilor U. T. M. vescu şi Cristian Muşat. Com­ simţului de frumos, şi discipli­
portarea acestor elevi are o in­ nă.
tît de artiştii profesionişti oît şi Experienţa a dovedit că acolo fluenţă negativă şi asupra al­
,undev qr^anjzaţiile .U.. T. M. se tora. Faţă de aceste manifestări, Organizaţiile U.T.M. din şcoli
de cei amatori. ocupă periodic de a analiza organizaţiile U.T.M. trebuie să au obţinut realizări frumoase în
'comportarea elevilor, de a pre­ ia cele mai urgente şi mai po-; acest sens. mobilizînd un mare
N. CAZAN trivile măsuri statutare chiar. număr de elevi la diferite sim­
pozioane cu teme diferite cum
iar unele gazete de perete şi-au şi acelea de la I.A.R.T., între­ Secţia rămîne însă cheia e- a fost: „Dacă toti tinerii din
ducaţiei. Profesori ca tov. N«- lume", „Despre armata sovie­
Returul campionatului regional de fotbal propus să realizeze şi- alte o- prinderea „1 Mai", Justiţie, sfa­ talia Leahu, Nădejdea Avram, tică" sau pe teme ştiinţifice
Dumitru Susan şi alţii ştiu să „Despre taifunuri". La viziona­
Incepînd cu duminică, 30 martie, amatorii de fotbal din biective neprevăzute în concurs, tul popular al oraşului şi altele. folosească din, plin posibilită­ rea filmelor participă în fiecare
regiunea noastră vor putea urmări jocurile din cadrul returu­ săptămînă un mare număr. de
lui campionatului regional de fotbal. In prima etapă sînt pro­ dat fiind natura activităţii în­ Cu toate că pînă la sfîrşitul elevi.'
gramate următoarele întîlniri:
treprinderii sau instituţiei res­ concursului există încă timp,

pective. colectivele, de redacţie ale gaze­

Unirea Alba Iulia — Aurul Zlatna De pildă, colectivul de redac­ telor de perete trebuie îndruma­
Parîngul Lonea
Minerul Aninoasa — Minerul Vulcan ţie al gazetei de perete de la te cu şi mai multă grijă de că­
Minerul Ghelar
Victoria Călan —- Corvinul Deva Spitalui unificat şi-a propus ca tre organizaţiile de bază P.M.R.
C.F.R. Teiuş.
Constructorul Hunedoara — Şurianu Sebeş în afara materialelor de analiză pentru a desfăşura o activitate

Dinamo Orăştie — ce apăreau obişnuit’ să expună şi mai bogată, cunoscînd că prin

Metalul Cugir — ia gazeta de perete şi portrete aceasta ele contribuie efectiv la

C.F.R. Simeria — ale ffftfffâ'şilor în producţie, să îmbunătăţirea muncii- în între­

deschidă n.Tbricar‘„Ce se întîrn- prinderi şi instituţii; 'Cdncurshl ţile de a insufla elevilor înalte ''Comitetul orăşenesc U.T.M.

Tot duminică va începe şi campionatul de juniori, catego­ plă nou în secţii", să folosească trebuie să constituie pentru toa­ zenta în faţa acestora aspecte calităţi c a : cinstea, modestia, Deva trebuie însă să dea o mai
mai mult epigramele şi notele te colectivele de redacţie ale din viaţa oamenilor de seamă, curajul, respectul faţă de oa­ mare importantă organizării e-
ria superioară, la care participă 6 echipe. In etapa din 30 critice etc. gazetelor de perete un prilej de acolo şi rezultatele la învăţătu­ meni. dueative a timpului liber al ti­
îmbunătăţire a întregii lor ac­ ră sînt mai bune. nerelului, prin atragerea unui
martie sînt programate următoarele meciuri: Demnă de menţionat este şi Nu frebuie neglijat număr însemnat de instituţii
Putem da de exemplu clasa
Aurul Brad — Corvinul Hunedoara

Jiul Petroşani ' Minerul Lupeni . activitatea gazetei de perete tivităţi. X-a B de la şcoala medie nr. învâţămîntul politic culturale din oraş, în sprijinirea
Flacăra Orăştie PETRU JURCONI 1, „Dr. Petru Groza" unde sînt activităţilor educative organiza­
— Metalul U. M. Cugir „Fulgerul" de la Direcţia regio-
puţini elevi care se abat de la Anul acesta în toate te cu tineretul Pentru rezolva­

regulamentul şi disciplina şco­ şcolile a fost introdus învăţă- rea cazurilor de indisciplină ce

Comisiile permanente si rolul lor lară. In această clasă există o mîntul politic U.T.M. Lecţiile se mai manifestă la unii elevi,
atitudine prietenească între e- predate, în majoritatea cercuri­ organizaţiile U.T M. trebuie să
levi, modestie şi respect faţă lor de studierea statutului U.T.M. fie mai active, mai combative
de profesori şi de alţi oameni sînt legate de munca ce o des­ şi să Ţină o permanentă legătu­

Hotărîrea plenarei C.C. al tate şi prevederi sociale, aprovi­ Comisiile permanente vor că­ comisiilor permanente, acestea în vîrstă. Eleve ca Teodora Tri- făşoară elevii, de comportarea ră cu părinţii elevilor şi condu­
P.M.R. din 27-29 decembrie zionare, comerţ şi cooperaţie, în- uta să vină cu propuneri de lu­ ccnducîndu-se după planul lor pan, Teodora Lazăr, Margareta lor. Cercurile de studiere a sta­ cerile şcolilor. Aceasta în sco­
1956, pune în faţa sfaturilor văţămînt şi cultură, urbanistică, crări sau acţiuni, a căror înde­ de muncă şi răspunzînd de ac­ Cristea, Elena Roşianu fac cin­ tutului U. T. AL, conduse de tov. pul cunoaşterii mai bine a si­
populare sarcini multiple în dez­ etc. plinire poate fi realizată în în­ tivitatea ce o desfăşoară numai ste organizaţiei U.T.M. prin în­ Maria Voitanovici, Liviu Bănea- tuaţiei fiecărui elev si Pentru
tregime sau în cea mai mare în faţa sfaturilor populare. Dar, treaga lor activitate şi compor­ să şi Maria Stan, au o bună luarea din timp .a măsurilor co­
voltarea continuă a industriei In regiunea noastră, în sesi­ parte, din resurse locale şi comisiile permanente. în munca tare. Aici, tovarăşa Elena Do- frecvenţă. Munca depusă în respunzătoare.
socialiste, transformarea socia­ unile de constituire au fost ale­ folosirea contribuţiei benevole a lor, trebuie să ţină un strîns roga. diriginta clasei, se intere­ cerc, are ca rezultat îmbunătă­
listă a agriculturii, precum şi se 6 comisii permanente pentru cetăţenilor. Cînd nevoile o cer, contact cu comitetele executive. sează nu numai despre felul cum ţirea situaţiei la învăţătură şi SOFIA MUNTEANU
sarcina dezvoltării tuturor ra­ sfatul popular regional, 58 co­ comisia permanentă poate invi­ Intre comisiile permanente şi învaţă elevii ci şi despre com­ o comportare demnă din partea
murilor economice şi social-cul- misii permanente pentru sfa­ ta la şedinţă salariaţii Comite­ comitetul executiv trebuie să secretar al ComiMnlui
turale. La rezolvarea măreţelor turile populare raionale şi ale tului executiv, specialişti, căro­ existe deci, un spirit de colabo­
sarcini ce stau în faţa sfaturilor oraşelor de subordonare regio­ ra să le ceară părerea asupra rare şi ajutor reciproc. Comi­ orăşenesc U.T.M. Deva
problemelor ce le dezbat. tetele executive sînt obligate
populare un: rol important nală şi 549 comisii permanente să dea tot concursul comisiilor Unele măsuri pentru întărirea
îl au comisiile permanente. pentru sfaturile populare comu­ Ca organe de sprijin ale sfatu­ permanente, ele sînt datoare să educaţiei în rîndul elevilor
Acestea sînt organe de spri­ nale şi ale oraşelor de subordo­ rilor populare, comisiile perma­ dezbată propunerile făcute de
jin ale sfaturilor populare, nare raională. nente trebuie să . ajute sfatul comisii, în prezenţa reprezentan­ Cadrele didactice de la şcoa­ prinde o culegere de folclor din îngrijire un grup de morminte,
direct subordonate acestora, or­ popular la întărirea legătu­ ţilor acestora, în cel mult 10 zi­ la medie nr. 1 din Alba Iulia satele raionului Alba, culese de ale eroilor romîni şi sovietici.
ganizate după specificul şi ne­ Comisiile permanente nou a- rilor cu masele şi atragerea a- le de la primirea lor. Comitetele şi-au organizat activitatea pe către membrii cercului respec­
voile vitale ale regiunii, raionu­ lese, pentru a atrage mase cît cestora la conducerea treburilor executive au datoria să- aducă tema educării patriotice a elevi­ tiv. In şcoală s e . vor pune ba­ Pentru cinstirea memoriei ti­
lui, oraşului sau comunei. m aţjjrgi de oameni ai muncii, statului, să folosească larg ini­ în mod sistematic la cunoştinţa lor. zele unui mic muzeu şcolar cu neretului luptător pentru liberta­
e necesar să-şi constituie acti­ ţiativa creatoare a oamenilor membrilor comisiilor permanente piese care grăiesc despre isto­ te şi democraţie, în şcoală s:a
Cu ajutorul comisiilor perma­ ve în care intră muncitori, teh­ muncii. De aceea o preocupare hotărîrile proprii şi ale organe­ Apreciind că lecţia rămîne şi ria, etnografia şi folclorul „băl- înfiinţat un colţ comemorativ.
nente, deputaţii şi masele de nicieni, oameni de ştiinţa, mem­ deosebită a preşedinţilor şi se­ lor superioare în toate chestiu­ pe mai departe, principala formă grădean” precum şi cu docu-' De asemenea, s-a fiotărît invita­
oameni ai muncii sînt atraşi în bri ai G.A.C., gospodine etc. cretarilor comisiilor permanente nile care privesc activitatea a- a muncii noastre instructiv-edu- mente privind trecutul şcolii. rea mai' des în mijlocul elevi­
mod organizat în munca de zi trebuie să fie antrenarea în cestora. De asemenea, trebuie cative, învăţătorii şi profesorii lor, a ilegaliştilor, a fruntaşilor
cu zi. Rolul comisiilor perma­ Pentru a-şi putea îndeplini muncă a activului, activizarea să ţină lunar şedinţe de infor­ şcolii şi-au propus să accentu­ In lunile care urmează, se vor în producţie, a colectiviştilor, a
nente este de a studia şi a face sarcinile ce le revin, comisiile cetăţenilor atraşi în jurul comi­ mare cu preşedinţii comisiilor eze cu şi mai multă tărie na­ intensifica vizitele la întreprin­ foştilor combatanţi pe frontul
propuneri în legătură cu măsu­ permanente trebuie să-şi desfă­ siilor. Fiecare activist să pri­ permanente. Aceste şedinţe de tura ei educativă, prin lecţii ca deri şi deplasările la sate cu antifascist, a militarilor fruntaşi
rile pe care sfaturile populare - şoare activitatea în mod organi­ mească o sarcină concretă care informare, nu trebuie să ducă cele despre „Ţara mea" ţinută echipa artistică, spre a lega su­ ai armatei populare, care să le
urmează a le lua în vederea re­ zat pe baza unui plan de muncă să o ducă la îndeplinire. la subordonarea comisiilor faţă la clasa I-a de către învăţăto­ fleteşte pe elevii noştri de cla­ vorbească elevilor despre munca
zolvării multiplelor sarcini ce le întocmit pe o perioadă de trei de comitetul executiv, ci ele tre­ rul Eustaţiu Damigeana, sau sa muncitoare şi ţărănimea sa­ şi activitatea lor.
stau în faţă. In acelaşi timp, cu luni. Aceste planuri se sprijină Comisiile permanente studie buie să aibă un caracter de co­ „Horia, Cloşca şi Crişan" pre­ telor şi a contribui la ridicarea
sprijinul comisiilor permanente, pe obiectivele principale ale pla­ ză activitatea întreprinderilor de laborare. Ordinea de zi trebuie dată la clasa Ill-a de către în­ nivelului cultural de masă, al Colectivul pedagogic al şco­
sfaturile populare controlează nului de muncă al Comitetului interes local, a instituţiilor şl a să fie susţinută de membrii co­ văţătoarea Raveca Cioara. sătenilor. lii este hotărît a creşte elevii
felul cum organele subordonate executiv şi al secţiunii ce se organizaţiilor economice şi fac misiilor permanente, dîndu-li-se ca oameni bine pregătiţi pentru
duc la îndeplinire hotărîrile par­ ocupă cu problemele respective. propuneri comitetelor executive astfel posibilitatea ca aceştia sa Oraşul Alba Iulia, în împreju­ Organizaţia U.T.M. din şcoa­ viaţă din punct de vedere al cul­
pentru dezvoltarea acestora. De adîncească problemele. rimile sale, oferă un bogat ma­ lă a iniţiat şi a organizat lua­ turii generale şi tot atît de buni
tidului şi guvernului, percum şi In alcătuirea planurilor de asemenea, comisiile permanente, terial istoric pe baza căruia'se rea sub patronajul şcolii a mo­ cetăţeni, apărători ai cuceririlor
iau parte la pregătirea ordinei In vederea activizării comisii­ poate scoate în evidenţă trecu­ numentului „Horia, Cloşca şi poporului muncitor;
propriile lor hotărîri. muncă şi stabilirea sarcinilor lor permanente, a îmbunătăţirii tul de luptă şi glorie al poporu­ Crişan", amenajarea unui colţ
de zi a sesiunilor sfatului popu­ muncii lor, se pot organiza lui nostru. De aceea, toate cla­ „Horia" pe „Dealul furcilor". Prof. LASCU T1T LIVIU
Gomishle permanente, consti­ ce le au, comisiile permanente lar şi a şedinţelor comitetului e- schimburi de experienţă între sele şi-au planificat să viziteze
xecutiv. Colaborează la întocmi­ raioane, oraşe şi comune, la care temeinic muzeul local, cetatea, De asemenea, se vor lua spre directorul şcolii medii nr. 1 din
tuie un minunat mijloc de des­ trebuie să ţină seama că sînt rea proiectelor de hotărîri şi să la parte preşedinţii şi secre­ vechea aşezare romană, să între­
făşurare a unei vaste munci de organe de studiu şi adîncire a pregătesc corapoarte asupra pro­ tarii comisiilor. prindă mici excursii în apropiere Aibă Iulia
educare politică în rîndul popu­ problemelor, de control şi nu de blemelor ce se discută. Ele pot şi altele mai mari la Sibiu ş:
prezenta şi din proprie iniţia­ Comitetele executiVe au dato­ în întreaga ţară, la sfîrşitul a-
laţiei, de punere în valoare a executare, Să nu-şi ia sarcini tivă rapoarte şi proiecte de ho­ ria să .le dea sprijin în organi­ nului şcolar. Elevii sînt antre­
tărîri în problemele ce se dez­ zarea muncii comisiilor perma­ naţi în studierea istoriei locale
iniţiativei creatoare a celor ce care revin organelor operative bat. . . prin consultarea documentelor Aeroportul TAROM Deva
nente. In felul acesta, se reali­ şi a tratatelor despre Alba Iu-
muncesc, a aptitudinilor şi ta­ cum au făcut unele din vechile O atenţie deosebită trebuie iia, prin culegerea şi studierea aduce la cunoştinţă, că începînd cu data de 1 aprilie 1958,
zează practic participarea mase­ folclorului local, colecţionarea cursa de pasageri Bucureşti— Deva şi retur circulă zilnic du­
lentelor lor. comisii permanente, care şi-au dată raporturilor dintre comisii­ pă următorul orar:

Ele studiază problemele din înscris în planuri: construirea Plecare 17,00 Bucureşti 8,30 Sosire
Sosire 18,20 Deva 7,10 Plecare
ramura lor de activitate, contro- . de poduri, şcoli, cămine cultura­
Informaţii de orice natură se pot obţine la Agenţia
lează felul cum sînt duse la în­ le etc. TAROM din Deva, telefon nr. 52.

deplinire hotărîrile sfatului Este necesar ca în propuneri­

popular, şi ale organelor supe­ le pe care le prezintă comitetu­

rioare de stat, precum şi ale in­ lui executiv spre rezolvare co­

stituţiilor şi întreprinderilor misiile permanente să dea dova­

de interes local, analizează dă de o orientare justă şi să le permanente şi comitetele exe­ lor Ia conducerea treburilor sta­ de obiecte de muzeu şi altele.

propunerile juste venite din ţină seama de posibilităţile de cutive. Comisia permanentă este tului. Pe măsura posibilităţilor, sini t ÎNTREPRINDEREA DF. CONSTRUCŢII DRUMURI ?
masa şi le prezintă comi­ realizare. Să nu facă propuneri f Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 8
tetului executiv. Comisiile per­ subordonată numai sfatului GH. CIURl.EA solicitaţi să contribuie la alcă­
manente se formează pentru de lucrări cu fonduri şi materi­ popular pe lingă care funcţio­ activist al tuirea monografiei oraşului. In f. ANGAJEAZĂ _:
principalele ramuri de activitate nează. Comitetul executiv deci, acelaşi scop, numărul al II lea
ale din fondul centralizat, care nu poale da dispoziţie obligatori' Sfatului popular regie na'! al revistei cercului lifefar va cu­ ! stenodactilografa sau dactilografă perfectă, cu pregătire şi i
e ss agrîcolă, gospodării, sănă* Hunedoara
riefiind planificate, nu vor putea ¦ practică îndelungată. Salariu lunar lei 650—725. t

fi- executate. •v