Page 93 - 1958-03

DRUMUL SOCIALISMULUI
c h e i a succesului lucrărilor
din cam pania de prim ăvară
Organizarea temeinică a mun­
cii politice de masă în vederea
terminării la timp şi în condi-
;iuni bune a lucrărilor din cam­
pania agricolă de primăvară, a
preocupat in mod deosebit co­
mitetul comunal de partid din
comuna Slremţ, raionul Aibă.
Înainte de declanşarea campani­
ei de primăvară, comitetul co­
munal de partid a ajutat şi în­
drumat continuu organizaţia de
bază din întovărăşirea * din
Strernţ şi pe cele din satele Ge-
oagiu, Geomal şi Stremţ la in­
struirea agitatorilor cu proble­
mele noi, la repartizarea lor pe
circumscripţii electorale şi pe
grupe de case. De asemenea,
colectivele de redacţie ale gaze­
telor de perete au fost ajutate
să-şi întocmească planuri de
muncă în care să cuprindă şi
sarcinile din campania agricolă
de primăvară. Datorită ajutoru­
lui primit, la gazeta de perete
din Stremţ s-au publicat, de
pildă, articole care au tratat des-
pre pregătirea seminţelor şi în­
cercarea puterii de germinaţie
a lor, îngrijirea animalelor de
muncă, efectuarea arăturilor etc.
Pentru a urmări îndeaproape fe­
lul cum muncesc organizaţiile
de bază în direcţia asigurării
terminării în epoca optimă a în-
sămînţărilor, comitetul comu­
nal de partid a repartizat cîte
1-2 membri ai comitetului pen­
tru fiecare organizaţie de Bază
încredinţîndu-le sarcini precise
şi termene de executare a aces­
tora. In acest fel s-a putut efec­
tua un control şi o îndrumare
concretă, s-au putut lua la timp
măsuri pentru înlăturarea lipsu­
rilor şi neajunsurilor.
Campania de însămînţări
în atenţia organizaţiei de bază
de la S.M.T.
îndeplinirea la timp şi efec­
tuarea de lucrări la însămîn­
ţări a fost şi continuă să fie
sarcina principală actuală, pen­
tru organizaţia de bază de la
S.M.T. Orăştie. Această organi­
zaţie de bază s-a străduit şi in
bună parte a reuşit să ia o
seamă de măsuri privind îmbu­
nătăţirea muncii politice de ma­
să care să asigure realizarea
acestei sarcini. încă de pe la
începutul lunii februarie, cînd
încă nici nu se ierminaseră re­
paraţiile maşinilor, biroul orga­
nizaţiei de bază şi-a întocmit
un plan de acţiune privind în­
sămînţările de primăvară.
Aşa cum s-a stabilit într-una
din adunările generale, biroul
organizaţiei de bază a sprijinit
conducerea S.M.T.-ului în reor­
ganizarea brigăzilor. Membrii
şi candidaţii de partid au fost
repartizaţi pe brigăzii Aşa de
pildă, în brigada 10-a a fost
repartizat comunistul Geta
Vass, în brigada a 14-a candi­
datul de partid Ioan Faur, în
brigada 4-a comunistul Nico-
lae Cristea, în brigada 7-a
membrul de partid Aurel Oniga
etc.
Biroul organizaţiei de bază
a pus accent deosebit pe instrui­
rea lor cit mai temeinică. Cu
toţi aceştia s-a organizat o şe­
dinţă de instructaj cu prilejul
căreia li s-a vorbit cum trebuie
să se comporte în brigadă,
cum să ajute practic pe alţi
tractorişti, în creşterea cunoş­
tinţelor profesionale indieîndu-
li-se să se ocupe personal de
cîte 2—3 tractorişti.
înainte de deplasarea brigă­
zilor de tractoare la cîmp, s-a
organizat cu toţi şefii de briga­
dă, în majoritatea lor membri
şi candidaţi de partid, o cons­
fătuire la care s-a accentuat
Unde a sosit primăvara
Duduitul tractoarelor a spart mai
devreme, anul acesta, liniştea ogoare­
lor din gospodăria de stat Alba, sec­
ţia Galda de Jos. Ioan Marina, Nico­
lae Marcu, Simion Comşa, Victor Popa
Gligor Varvara, au prins voiniceşte ma­ făcut arăturile pentru însămînţat bor-
neta tractorului şi au pornit in marea
bătălie pentru piine multă şi bună.
In urma tractoarelor plugurile râs
toarnă brazdă adîncă. Vesele aleargă
grapele. Semănătorile scoase din hi­
bernare au intrat şi ele în funcţiune.
Muncitorii din secţia de la Galda
au adus primăvara mai devreme pe
ogoarele întinse. De asta sînt veseli.
Şi pentru a cinsti sosirea timpuriei
Zilele acestea, în cadrul unei
adunări generale a organizaţiei
de bază din întovărăşire s-a a-
nalizat stadiul în care se află
pregătirea pentru declanşarea
campaniei de primăvară la în­
tovărăşirea din Stremţ. După
referatul expus de către tov. Ef-
rim Rusan, preşedintele întovă­
răşirii, secretarul organizaţiei
de bază a făcut cunoscută celor
prezenţi chemarea la întrecere
lansată de către întovărăşiţi!* din
Bucerdea, privind încheierea la
timp şi în condiţiuni bune a lu­
crărilor din campania de pri­
măvară. In urma acestei şedin­
ţe, organizaţia de bază a şi luat
unele măsuri. S-a strîns sămînţa
pentru cele 10 ba. care vor fi
însămînţate cu porumb hibrid,
s-au luat măsuri de efectuarea
tuturor lucrărilor în comun (în
anul trecut numai o parte din
lucrări au fost făcute în comun),
s-a trecut la organizarea de
brigăzi de muncă etc. Totodată
s-au luat măsuri ca în organi­
zaţia de bază să se analizeze
periodic munca brigăzilor, să se
evidenţieze întovărăşiţi! fruntaşi,
să se extindă întrecerea socia­
listă pe brigăzi şi oameni.
In scopul intensificării mun­
cii politice de masă, comitetul
comunal de partid a analizat
recent şi felul cum munceşte
sfatul popular pentru terminarea
la timp a lucrărilor din cam­
pania de primăvară. Pe de altă
parte, comitetul comunal de par­
tid a ajutat la organizarea unor
conferinţe în cadrul căminului
cultural, cu prilejul cărora tehni­
cianul agronom Ioan Nicoară a
din nou asupra celor mai bu­
ne metode de muncă, verifieîn-
du-se totodată dacă brigăzile
cunosc sarcinile de plan.
Ţinînd seama de faptul că de
un real folos în munca orga­
nizaţiei de bază este activul
fără de partid, organizaţia de
bază a încredinţat tuturor ce­
lor din acest activ sarcini con­
crete la locul de muncă. Pen­
tru a-i ajuta să aplice maiVjitie
aceste sarcini, biroul organiza­
ţiei de bază a repartizat fie­
cărui membru sau candidat de
partid, unul sau doi tovarăşi
din activul fără de partid
de care să se ocupe şi pe care
să-i ajute permanent în realiza­
rea sarcinilor ce le-au fost în­
credinţate.
Pentru un ajutor mai efi­
cient, pentru a cunoaşte şi a
lua măsurile cete mai bune
privind conducerea de către or­
ganizaţia de partid a muncii
politice de masă, membrii bi­
roului sînt repartizaţi pe sec­
toare de activitate.
In urma măsurilor ¦ luate,
deşi timpul pînă acum nu s-a
arătat deloc favorabil arături!or
şi însămînţărilor, rezultatele
n-au întîrziat să se vadă. Nu­
mai în ultimele trei zile trac­
toristul Haralambie Croitorii,
membru de partid, a arat o su­
prafaţă de peste 20 ha. teren,
iar alţii — ca Nicolae Cristea,
Aurel Oniga, Ioan Faur — au
executat lucrările de pregătire
pentru însămînţări pe supra­
feţe întinse care aparţin întovă­
răşirilor şi gospodăriilor agri­
cole colective.
Organizaţia de bază de la
S.MT. Orăştie este ferm hotă-
rîtă să ajute efectiv munca
S.M.T.-ului astfel îneît staţiu­
nea să-şi îndeplinească planul
înainte de termen.
• i;-,r.- ţ ţ » . —
primăveri lucrează intens şi cu rezul­
tate frumoase. Planul însămînţărilor la
grîu de primăvară a fost deja îndepli­
nit. In timp scurt 25 ha. teren au
fost însămînţate. Pe alte 50 ha. s-au
ceagul şi mazărea. La trupurile din
Mihalţ şi Oiejdea, lucrările agricole —
urgenţa l-a — sînt aproape terminate.
La Teiuş, într-o singură zi au fost pre­ cîmpului se aude ritinio duduitul celor
gătite 7 ha. de leren penlru a primi
sămînţa de ovăz din soiul „Elite".
Şi munca, la secţia din Galda se
desfăşoară cu entuziasm. Pe o supra­
faţă de 40 ha. s-a împrăştiat azotatul
de amoniu ca îngrăşămînt artificial.
vorbit întovărăşiţilor şi ţărani­
lor muncitori cu gospodărie in­
dividuală despre îngrijirea cul­
turilor, .îngrăşarea suplimentară
a unor culturi, importanţa res­
pectării etapelor de însămînţări
etc. S-au luat de asemenea, ma­
suri ca în cîteva zile să fie con­
fecţionat şi expus în Centrul de
comună un grafic care, ţinut la
zi, să scoată în evidenţă mersul
lucrărilor în toate satele comu­
nei Stremţ.
Munca politică de masă nu
s-a limitat numai la atît. Sub
îndrumarea comitetului comunal
de partid şi a organizaţiilor ele
baza din Stremţ, cele două bri­
găzi artistice de agitaţie pregă­
tesc în momentul de faţă, cu
sprijinul învăţătorului Gh. Ber-
ţa, pro'grame adecvate campani­
ei de primăvară pe care le vor
prezenta în toate satele comunei
Stremţ. Rezultatele muncii de
agitaţie au început să se vadă.
Deşi timpul a fost nefavorabil
însămînţărilor şi cel mai mult
teren e încă prea umed, ţăranii
muncitori din comuna Stremţ au
şi însămînţat peste 30 ha. cu
grîu de primăvară. Pe perime­
tru! întovărăşirii au fost cărate
cantităţi însemnate de îngrăşă­
minte naturale şi chimice, s-au
făcut arături, cu alte cuvinte,
în cea mai mare parte, terenul
este pregătit în aşa fel îneît în
fiecare zi prielnică să se facă
însămînţări.
Munca politică temeinic orga­
nizată în comuna Stremţ, ne dă
convingerea că aibi campania de
primăvară va fi încheiată cu
succes.
* - V. PIŢAN
l AU ÎNCEPUT
Profitînd de timpul prielnic lu-
| cruiui în cîmp, mare pafte dintre
gospodăriile agricole colective, în­
tovărăşirile agricole şl ţăranii in­ | n regiunea noastră produc- mînţa cartofii odată. cu porum­
dividuali au pornit la însămînţărlle
de primăvară. Primele Zile de lu­
cru au adus primele rezultate.
o L,a gospodăria agricolă colec­
tivă din satul Şard, raionul Alba,
’colectiviştii au însămînţat pînă a-
cum 4 ha. cu grîu de primăvară
’ şi 2 ha. cu Iloarea-sbaZelui.
o Primele însămînţări la cultu­
rile de primăvară, s-au făcut şi la
gospodăria colectivă din Pricaz,
raionul Orăştie, unde în numai 2
1zile au fost însămînţate 5 ha. te­
ren.
® Muncitorii de la gospodăria
r agricolă de stat Petreşti, raionuf
) Sebeş, an afat 15 ha. din cele 50
1care urmează să fie însămînţate
' cu grîu de primăvară şi au făcui
deja însămînţărlle pe 5 ha. feren.
• Membrii întovărăşirii agricole
din Bucerdea Vinoasă, raionul
Alba, au ierminat cu însămînţările
de orz pe o suprafaţă de 4 fia.
iar 'membrii întovărăşirii agricole
din ighiti au făcut pregătirea tere-
i imlui pentru însămînţările de po­
rumb pe o suprafaţă de 15 ha.
» Colectiviştii din Teiuş au însă-
mîiiiat pînă Ia data de 26 martie
2 ha. cu ovăz şi 3 ha. cu orz. Ei
au început răsă'ditul şi în grădina
de legume şi zarzavaturi.
o Exemplul colectiviştilor a
fost urmat de ţăranii muncitori cu
gospodărie individuală din Teiuş
care au însămînţat 2 ha. cu orz şi
18 ha. cu ovăz.
8 in comuna (nuri, raionul Alba,
ţăranii muncitori au însămînţat în
riustul zăpezii, pe o suprafaţă de
!2 ha. grîu de primăvară.
® In raionul Ilia au fost însă-
, mintale pînă acum aproape lOU ha.
\ teren cu grîu de primăvară şi alte
. culturi din urgenţa i-a.
Peste 50 ha. arături de toamnă au
pornit grapele să fărîmijeze pămîn-
tul. Oamenii se grăbesc. Aşteaptă încă
100 ha. teren, să fie grăpate.
Şi munca — izvor de rodire — se
desfăşoară in ritm rapid. In largul
6 tractoare care lucrează din zori şi
pînă în noapte. Nu se pierde nici o
clipă din timpul bun de lucru. Cam­
pania însămînţărilor de primăvară a
început. Cu forţe noi spre noi
izbînzi au pornit muncitorii din
giispaiăiia de stat, secţia Galda, pen­
tru belşugul recoltelor din acest an.
G rîui de primăvară este o plantă a se dezvolta şl înfrăţi. Pe aceea se A ceaslă plantă ocupă în re- vită de însămînţare ă terenu­
care se cultivă, în regiunea noas­ spune că trebuie tnsămînfate în mus­ giunea noastră suprafeţe lui începe atunci cînd solul <ăr,6
tră, pe suprafeţe însemnate, mai ales tul zăpezii. Căldura şi vînturiie de pri­ o temperatură de A-10^-11 gră-
în satele de deal şl de munte. Fără măvară fac ca apa din sol şi mai a- întinse. Experienţa făcută de
îndoială că interesul fiecărui producă­ les din terenurile de deal să se eva- de celsius, 'a adincimc de 10
tor care îl seamănă, este de a obţine pore re’ptSle. Dacă grîui es’te fnsătnînţaf gospodăriile de stat şi colecti­
o producţie cît mai mare la ha. Pentru cu o întîrziere de numai 5-10 zile, nu
aceasta însă trebuie cunoscute şi apli­ mai are asigurată umezeala necesară. Insămînţat în perioa­
cate o serie de reguli agrotehnice cum De aceea trebuie făcut tot posibilul ca da optimă
ar f i : însăminţatul in epoca optimă, însămînţarea lui să se termine cît mai
îngrăşarea terenului, pregătirea terenu­ repede. In condiţiile din acest an, în ve, de întovărăşiri şt de ţăranlt cm., şl etnd această tempera­
lui în vederea însămînţării, selecţiona­ regiunea noastră, perioada optimă de muncitori individuali fruntaşi tură se menţine la acest nivel
rea şi tratarea seminţelor etc. In arti­ însămînţare a grîului de primăvară, ar ai recoltelor bogate, ne dove­ timp de cel puţin trei zile. Din
colul de faţă ne vom referi Ia una fi între 25 martie şi 1 aprilie. Fiecare deşte că avem în regiune mari moment ce solul ajunge la tem­
din acestea: importanţa însămînţării zi de întîrziere peste acest termen posibilităţi pentru a spori pro­ peratura arătată, trebuie să în­
In epoca optimă. cauzează pierderi în recoltă. In urma ducţia la ha. insămînţînd să­ cepem însăminţatul porumbului,
Cercetătorii ştiinţifici au constatat, experienţelor făcute s-a constatat că mîntă de porumb hibrid la tim­ folosind toate forţele pentru ca
pe baza experienţelor făcute de-a lun­ grîui de primăvară însămînţat în pe­ pul optim şi dînd o îngrijire perioada dc- însăm\înţare să du­
gul mai multor ani, că grîui de pri­ rioada optimă, dă o producţie medie atentă culturilor, gospodăria reze cît mai puţin.
măvară are nevoie de o perioadă de la ha, în regiunea noastră, de 1.200 colectivă din Pricaz a realizai
răceală de circa 14 zile după însămlu- kg., iar în unele locuri ajunge pînă în anul trecut 3.000 kg. porumb Din experienţă se cunoaşte
ţarc, perioadă în care se produce o (a 1.5011 kg. şi chiar mai mult. la ha., iar G.A.C. din Sebeş că In condiţiile regiunii noas­
iarovizare. Prin urmare, griul de pri­ peste 6.000 kg. la ha. Producţii tre perioada optimă de însămîn-
măvară trebuie însămînţat cît mai de Dacă se însărnînţeazâ ai 5 zile im mari au realizat şi celelalte ţâre a porumbului începe de o-
timpuriu pentru a i se asigura peri­ tîrziere, producţia scade cu circa 300 gospodării colective care au în- bicei în jurul datei de 15 apri­
oada respectivă de răceală, in cazul kg. la ha. iar dacă se însâminţează sămînfat la timp, intr-un teren lie şi se termină în jurul datei
că însămînţarea întîrzie, atunci săr cu 10 zile întîrziere scade in proporţie bine pregătit şi care au dat în­ de 30 aprilie. Pentru a putea
mînţa este prinsă de căldură in sta­ de 50 la sută, sau poate fi chiar com­ grijirile necesare culturilor. însămînţa porumbul în această
diul de încolţire, fapt ce contribuie ne- promisă. perioadă, trebuie să pregătim
'mijlocit la micşorarea producţiei. Apoi Pe lingă celelalte lucrări a- terenul de pe acum, ca atunci,
planteie au nevoie de umezeală pentru De aceea, este necesar să se mobi­ grotehnice, însăminţatul în epo­ cînd solul are temperatura ne­
lizeze toate forţele penlru însârntnfa- ca optimă constituie o condiţie cesară să se poată însăminţa
însămînţat în perioa­ rea la timp a griului dt. primăvară. de bază în sporirea producţiei din plin şi să nu se mai piar­
da optimă de porumb la ha. Este cunoscut dă timp cu executarea arături­
din practica fiecărui producător lor.
faptul că acel porumb care se
însămînţează tîrziu, este prins Cercetătorii ştiinţifici au
de secetă intr-un stadiu tînăr constatat în urma mai multor
şi după aceea nu mai are con­ experienţe că porumbul însă­
diţii pentru a se dezvolta şi mînţat cu 10 zile întîrziere, a-
rodi. dică cu 10 zile după sfîrşitul
perioadei optime, dă o produc­
Perioada optimă de însămîn- ţie mai mică cu 3—400 kg. la
ţare a porumbului nu trebuie ha. faţă de cel însămînţat in
stabilită după metode băbeşti, perioada optimă. O perioadă
antiştiinţifice. El cere anumite
condiţii, şi ştiinţa a reuşit să de alte 10 zile de întîrziere, a-
descopere aceste condiţii şi să dică de 20 zile după sfîrşitul
le facă cunoscut ţărănimii mun­ perioadei, optime, are drept ur­
citoare. Perioada cea mai potri-
mare o scădere a producţiei cu
800 kg. la ha. şi chiar cu 50 la
sută.
Carto III
* ţia medie de cartofi ce se bul. Acest lucru e greşit. Ştiin­
obţine anual este de aproxima­ ţa agrotehnică ne învaţă, iar
tiv 13.000—14.000 kg. la ha. practica ne-a dovedit în fieca­
Pînă nu de mult exista păre­ re an, că şi cartofii au nevoie
rea că producţia de 14.000— de o oarecare perioadă de timp
15.000 kg. cartofj la ha., ar fi rece în primul stadiu de vege­
o producţie vîrf şi că mai mult taţie. Ca atare ei trebuie însă-,
de atît nu se poate obţine. Dar mîiîţati înaintea porumbului.
gospodăriile colective au dove­ La doi în regiune s-a constatat
dit practic că în ce priveşte că cele mai mari producţii le
sporirea producţiei de cartofi dau cartofii însămînţati pînă
la ha., nu. poate fi vorba de o la data de 15 aprilie. Cei însă­
limită. Gospodăriile colective din mînţati după această dată, nu
Ostrov — raionul Haţeg, îur- mai au asigurată perioada nece­
daş — raionul Orăştie, Boz — sară de răceală în primul stadiu
raionul Sebeş şi altele, au rea­ de vegetaţie; ei sînt prinşi de
lizat în anii trecuţi producţii căldură în stadiul de încolţire, F lo a re a
între 20.000—35.000 kg. car­ sau de răsărire, ceea ce are G ospodăriile agricole de slal şi co­
lective, întovărăşirile şi produ­
tofi la ha. Aceasta este o do­ drept urmare, scăderea produc­ cătorii individuali cultivă din an in ha., pe cind avem condiţii să obţinem
o producţie de peste 2.000 kg. la ha.
vadă că în condiţiile pedoclima­ ţiei la ha. G.A.C. din Pricaz şl Şibot au reali-
tice ale regiunii noastre pro­ Mulţi producători spun că
ducţia de cartofi la ha., poate nu însămînţează cartofii de
' f i . dublată.
timpuriu pe motivul că-i strică
Cum au ajuns gospodăriile bruma. Intr-adevăr, brumele însămînţată în perioa­
colective şi unii ţărani munci­ strică primii lăstari dar se ştie da optimă
tori individuali fruntaşi ai re­ că ea nu poate compromite cul­ însămînţată cu 5 zile
coltelor bogate să obţină spo­ turile de cartofi. Chiar dacă pri­
ruri mari în producţia la ' ha ? mii lăstari au îngheţat, în locul
In primul rînd au pregătit te­ lor apar peste cîteva zile alţii
renul în conditiunile recoman­ mai vjguroşi.
date de ştiinţa agrotehnică, l-au Cartofii pot fi însămînţaţi
îngrăşat cu gunoi de grajd sau deci fără nici o teamă înainte
îngrăşăminte chimice, culturile de 15 aprilie. Experienţa ne do­
primind îngrijirea necesară. vedeşte că acei cartofi bare se
O condiţie principală care a- îrisămîntează cu 10 zile peste
sigură producţii sporite la ha., această dată dau o producţie
este însăminţatul în perioada mai mică cu circa 2.000 kg. la
optimă. In zadar am pregătit ha. faţă de cei însămînţaţi în
bine terenul, l-am îngrăşat şi perioada optimă. Dacă se însă­
am . procurat o sămînţă bună, mînţează cu 20 zile peste ter­
daca nu o însămîntărn la tim­ menul stabilit atunci pierderile
pul potrivit n,u ne putem aştep­ ajung la 4.000—5.000 kg. la
ta la o producţie sporită. ha. şi, în afară de aceasta,
In regiunea noastră se mai tuberculii se degenerează, pier-
practica încă în multe locuri zînd din calităţile nutritive şi
obiceiul păgubitor de a se însă- puterea de germinaţie. an suprafeţe fot mai întinse cu a- zal In anul (recut cîte 2.100 kg. îloa-
ceastă plantă. Ea prezintă o mare rea-soarelul Ia ha. Aceasta datorită
însămînţaţi în perioa­ importanţă pentru economia noastră faptului că au insăminţat-o in mus-
da optimă naţională şi de aceea i se acordă tul zăpezii.
o atenţie deosebită.
însămînţaţi cu 10 zile Am arătat că epoca optimă de
întîrziere Perioadă optimă de însămînţare tnsăniînţare la floarea-soarelui, cores­
a floarei-soarelui corespunde cu cea punde eu cea a grîului de primăvară,
t -. . p o o i j IfisSmiii|aţi cu 20 zile a grîului de primăvară. Adică tre­ adică trebuie însămînţată pînă Ia 1
buie însămînţată cît mai de timpu­ aprilie. Constatările făcute ne arată
întîrziere riu, in mustul zăpezii. Or, în regiu­ că dacă se însămînţează cu o intît-
nea noastră dăinuie un obicei foar­ ziere de 5 zile după această dată,
iH # li# te păgubitor, Cea mai mare parte a se obţine o producţie mat mică cu
ţăranilor muncitori şi chiar unele 400 kg. la ha., iar dacă intîrzierea
--- ¦• jamivjitr . gospodării colective şi întovărăşiri este de 10 zile atunci pierderile pot
obişnuiesc să însăminţeZe floarea- ajunge pină Ia 50 la sută din pro­
soarelui odată cu porumbul. Din a- ducţie.
ceasta cauză se obţine Ia noi în re­
giune o producţie medie la floarea- Să facem deci tot posibilul pentru
soarelui de numai 1)00-^.1.000 kg. la a termina însăminţatul floarei- soa­
relui Ia timp,