Page 96 - 1958-03

/

Pag. 2 rr 1022

jr»r*.*.\.V%v•,r»/V..\*A"‘ «W*r•t^*T*'• 8?^?63BBaBMgaaB«wa BMWKMM^SL j
Ht¦«S*ty'*%«¦•«*¦¦v»,.*«v/..•v/*/'%yţ0%%i»>*\>'wx» «»¦%\*y*•,1
*¦•>*. ,
&¦?•**v t #

Datele recente care rezultă din află pe fundul mării. In această a ştiinţei şi tehnicii moderne ?

studierea stratului de gheaţă din regiune stratul de gheaţă este

Antarctlda permit să se tragă gros de 3 km, dintre care o ju­

concluzii noi, potrivit cărora mătate este sub nivelul mării.

Antarctida nu a fost un conti­ Potrivit datelor expediţiilor In ultimii ani o întreagă arma­ cercetări ştiinţifice. El nu exe­ mai des. Abia după un oarej
cută numai lucrări mecanice, ci care timp maşina începe să
nent, ci un arhipelag. Cercetă­ britanică, norvegiană şi suede­ tă de automate intră tot maii calculeze fără greşeli, deoarece
mult în viaţa şi munca omului şi anumite funcţiuni din dome­ creierul „s-a trezit" în toată ac­
rile unor oameni de ştiinţă so­ ză care lucrează în regiunea Automatele şi roboţii îşi cuceresc niul procesului gândirii. cepţiunea cuvântului. Jubileul celui de al doilea satelit sovietic. (din „Pravda")
vietici pe un traseu lung de 400 atlantică a Antarctidei ('Ţara un loc important în viaţa con­
km. au arătat că gheaţa este de­ regiunii Maud), gheaţa este de­ temporană. Recent la o expozi­ Dar, pe lîngă toate aceste Circulă chiar şi o anecdotă Î //7 aparat care percepe
pusă în aceste locuri foarte a- pusă în nenumărate locuri pe succese şi realizări obţinute de în legătură cu marele creier e-
dînc pe fundul mării, foarte rar fundul Mării. lectroni'c care supraveghează ac­
ţie internaţională de instrumente ştiinţa şi tehnica contempora­ tivitatea centralelor telefonice „vocile ‘ peştilor
se pot găsi culmile munţilor, iar Pe baza noilor date oamenii ştiinţifice, organizată la Lon­ nă, este greşită părerea că ro­ din New York. Acum cîtva timp
masivele uriaşe ale stratului de de ştiinţă sovietici, îşi exprimă dra, a fost demonstrată func­ boţii şi automatele ar fi o cuce­ acest „inspector11, care nu este Un vas de pescuit se leagănă pe că din difuzorul conectat cu amplifi-
gheaţă sînt chiar pe fundul o- ţionarea unui robot numit „Yes rire a tehnicii timpuriilor noas­ din carne şi oase, a început să valuri. LI an on mare_________ a_ dJ *în___c1i.m. e aparat, el, e
ceanului. De asemenea, un grup părerea că vechiul continent al Man“. Robotul a băgat aţă în tre. In realitate încă popoarele fie „distrat", prezentînd carac­ au constatat acumulări de peşti. Dar ..
de cercetători americani a con­ Antarctidei ar fi alunecat în a- ac, după care un om de ştiinţă din antichitate ca egiptenii, chi­ teristicile oamenilor surmena'1'. despre ce fel de peşti este vorba ?
statat că gheaţa din Antarctida s-a aşezat într-un fotoliu, iar nezii, grecii şi romanii au con­ De răspunsul Ia această întrebare de­ catorul se aud nişte sunete ciudate.
dîncuri datorită greutăţii uriaşe robotul i-a legat prosopul <de struit anumite dispozitive ou Cu toate că ia fost mobilizată pind justa folosire a uneltelor şi suc­ „Vorbeşte" pesfele.
gît, l-a săpunit şi l-a bărbierit care au efectuat diverse opera­ cesul pescuitului.
din partea Oceanului Pacific se a gheţarilor. tot atît de bine oa şi un fri­ ţii mecanice. învăţatul Heron, o întreagă armată de ingineri De ce oare nu auzim sunetele emise
zer adevărat. Cu aceeaşi oca­ care a trăit la Alexandria (E- Peste bordul navei, cu ajutorul unui de peşti ? Acest lucru se explică nu
-Or* zie, robotul a creionat sprînce- gipt), a .cunoscut forţa aburu­ ca să-l readucă la „viaţa“ nor­ cablu de troliu, este coborît un aparat numai prin aceea că sunetele sînt
nele unei fete şi i-a dat ou ruj lui şi ,a construit anumite dis­ în formă de ţigară. După cîtva timp slabe ci, mai ales, prin faptul că a-
Povestea pe buze. Cînd s-a sculat fata pozitive acţionate de acesta. Cu mală, nimic nu a putut ajuta. controlul troiiului indică adîncimea la ceste sunete se propagă în apă, ru
să plece, robotul i-a ţinut cava­ ajutorul aşa-zisei bile a lui He­ care a fost coborît aparatul. Aceasta pătrund în aer. De aceea, pentru a
Ciji-mou şi Ţi-men lereşte haina, ajutînd-o să se îm­ ron, care punea în mişcare di­ In cele din urmă specialiştii au corespunde aproximativ cu adîncimea recepta sunetele emise de peşti, este
ferite dispozitive şi automate, se la care se acumulează peştele. Opera­ necesar ca receptorul de sunete să fie
Copiii pe care-i vedeţi în fo­ crucişătorul „Dmitri Pojarski" brace. produceau cele mai felurite mi­ hotărît să-l lase în pace. După cufundat în apă.
tografia noastră sînt gemenii şi distrugătoarele „Vdumcivîi“ Roboţii constituie de mult o nuni în teatrele şi bisericile an­ torul pune în funcţiune un amplifica­
Ciji-mou şi Ţi-men din familia şi „Vrazumitelnîi". Soţii Van tice. De asemenea sînt cunoscu­ un an. de odihnă creierul elec­ In U.R.S.S. s-nu înregistrat sunetele
chineză Van. Ei vor împlini în Tzian-go şi Sia Qui-lan, proas­ ameninţare pentru aviatori. A- te o serie de roboţi şi instalaţii tronic si-a reluat activitatea. tor care seamănă cu un aparat de diferitelor specii de peşti. Fonogramele
curînd doi ani. Nu de mult au peţi părinţi, au hotărît să-şi vioanele moderne nici n-ar pu­ Aceasta, probabil, pînă la viito­ au arătat că fiecare specie de peşte
învăţat să meargă în picioare denumească gemenii cu numele tea fi concepute fără instalaţii rul concediu de odihnă... radiorecepfie. Pe panoul amplificato­ scoate un sunet specific, că posedă un
şi să vorbească. Cu toate aces­ purtate de vasele sovietice: Ci­ „glas al său. Sunetele emise de
teii, copiii familiei Van se bu­ ji-mou (Vdumcivîi) şi Ţi-men automate şi fără roboti. Aceeaşi automate folosite de către greoii „C f'eS erşjI rului se aprinde un bec roşu. Şi iată scrumbii amintesc ciripitul puilor de
cură de o mare popularitate nu („Vmzumitelnîi"). Vestea acea­ găină.
numai în Republica Populară sta s-a răspândit cu repeziciune elecfronsc" a comSs
Chineză dar şi departe peste în tot oraşul. A ajuns în scurt situaţie se prezintă şi în alte ra­ din, vechime şi de către romani. O deoA Q o
graniţele ţării. In flota mariti­ timp şi la marinarii sovietici. o greşeală
mă a Uniunii Sovietice sînt Felicitînd pe părinţii gemenilor, muri ale tehnicii şi industriei. Omul a tins din totdeauna Un „avson fără aripi“
mulţi aceia care cunosc poves­ matrozii sovietici le-au adus In localitatea Soderham din
tea interesantă a acestor ge­ noior născuţi numeroase cado­ Omul nu poate reacţiona atît să creeze asemenea dispozitive Suedia s-a înregistrat o adevă­ Noul automobili sovietic, cons­
meni. Intr-o subunitate din uri : două uniforme de marinari, rată panică. Pentru prima oară truit de uzina din Gorki, înzes­
Flota din Oceanul Pacific so­ costumase marinăreşti, un căru­ de rapid în diferite situaţii. care l-ar putea înlooui în anu­ în istoria acestui oraş s-a cons­ trat cu motor cu reacţie, face im­ camerele de ardere. Aici se pul­
sesc adesea scrisori de la pă­ cior de copii, jucării. tatat un mare deficit în balanţa presia unui avion fără aripi. El verizează combustibilul — pe­
rinţii copiilor. Ca răspuns, ma­ Diferiţii roboţi care funcţionea­ mite munci. Robotul sau omul anuală a municipalităţii, deşi este lucios, cu forme rotunjite, trol obişnuit. Gazele arse, încăl­
rinarii sovietici le trimit copii­ De atunci, deşi a trecut mult ză după principiul electronicii mecanic este au automat care i- anul 1956 promitea realizarea cu corpul alungit ca al unui zite pînă la 800-900 grade, ac­
lor — gemeni, scrisori priete­ timp, între familia Van Tzian- unui însemnat excedent. Imediat peşte, terminat cu o coadă mică. ţionează turbina şi se scurg cu
neşti, pachete cu cadouri şi da­ go şi echipajele vaselor sovie­ efectuează astăzi multe munci mită mişcările omului. El se s-a ajuns la concfuzia că unde­ Şoferul ţine volanul şi din cînd o putere uriaşă în afară. Pute­
ruri. tice care au vizitat Sanhaiul s-a într-un timp infinit mai scurt construieşte pentru ca să înlocu­ va s-a strecurat vreo greşeală, în cînd priveşte pe sub acoperi­ rea lor este de peste 2.000 kilo­
legat o strînsâ prietenie. Intr-o decît acela care-i este necesar iască pe om în efectuarea unor deşi toate calculele au fost e- şul de sticlă al cabinei — o grame.
Dar mai bine să redăm po­ scrisoare trimisă marinarilor, omului. Creierul electronic, care munci. După aspectul exterior feotuate de un „creier electro- adevărată cabină de avion. De
vestea acestor gemeni. împre­ Van Tzian-go scrie: „îmi a- nie“ închiriat foarte scump. Au o parte şi de alta sub această Automobilul „cu reacţie" are
jurarea prin care au căpătat a- mintesc tot timpul de caldele traduce în cîteva ore o carte în­ el seamănă cu omul. In realita­ trebuit şaşe luni pentru ,pa gre­ cabină se află orificiile care „în­ o viteză de 200 kilometri pe oră.
tita popularitate. urări făcute copiilor mei ca şi şeala să fie găsităr De atunci ghit" aerul necesar motorului. Şi asta la primele încercări.
de nădejdea exprimată de d- treagă sau efectuează în cîteva te, acesta este un schelet um­ robotului nu î se mai încredin­ Probabil că mai tîrziu el va a-
Ciji-mou şi Ţi-men s-au năs­ voastră în ce priveşte fericirea ţează operaţiuni importante. Automobilul porneşte. Moto­ tinge viteze şi mai mari.
cut in oraşul Şanliai la 20 iu­ şi viitorul luminos al lor. Ei sînt secunde cele mai complicate o- plut cu mecanisme de manipu­ rul duduie. Compresorul „înghi­
nie 1956, în ziua în care în a- acum mari, au crescut şi sînt te” aerul prin cele două orificii, Acest prototip a fost realizat
cest oraş sosiseră intr-o vizită tare scumpi...Am pus cele două peraţii matematice, nu mai con­ lare. Cu ajutorul acestor meca­ de constructorii sovietici pentru
de prietenie vasele sovietice uniforme de marinari într-o cu­ îl comprimă şi îl îndeasă în studierea fenomenelor legate de
stituie o noutate senzaţională. nisme, robotul efectuează miş­ viteze mari. El este un adevărat
Jis& M sL'v*>' tie, aşieptînd a- „avion fără aripi”.
cea zi cină fiii Pe zi ce trece el devine tot mai cări pur mecanice. El este fo­
mei vor creşte
şi vor deveni necesar atît în producţia indus­ losit pentru operaţii care se re­
marinau adevă­
raţi. Eu şi soţia trială oît' şi în instituţiile de petă desv ;

mea facem totul v c- A-
pentru educaţia
copiilor, pentru Neplăcerii© syfieteştî" aS@ creleryfu]
ca să-şi amin­
tească de priete­ ©S®<dr©rai<g
nia şi de grija
d-stro. pentru ei Creierul electronic, afirmă spe­ greu în orele de dimineaţă. După
si, urmînd pilda cialiştii în cibernetică, se apro­ conectarea curentului, lămpi­
d-voasiră să de­ pie tot mai mult de creierul o- le se aprind imediat, tempera­
vină înflăcăraţi
luptători pentru menesc, atiît în privinţa calită­ tura se ridică la gradul nece­
pace". ţilor cît şi a lipsurilor. Aşa de sar şi totuşi „creierul" lucrea­
exemplu maşina electronică de ză mai greoi, iar lumina care
calculat funcţionează foarte indică greşelile se aprinde tot

U N VESTIT A P IC U L T O R

Intr-un minunat colţ din Su- bina băştinaşă „Sumavka", oare
mava, la gospodăria agricolă de rezistă condiţiilor mai aspre de
stat din Dobeehov, se întinde o climă. In ultimii doi ani, Hut­
mică împărăţie a albinelor, în terer a crescut aproximativ 400
care domneşte apicultorul Jan de albine-matcă anual, care au
Hutterer.
fost trimise la stupăriile gospo­
Din 1924 el a crescut 3.500
de albine-matcă şi a pregătit dăriilor agricole de stat, gospo­
zeci de tineri apicultori.
dăriilor agricole unice, precum
Maistrul apicultor Jan Hutte­
şi membrilor asociaţiilor de api­
rer a crescut şi a înnobilat al­
cultori.

I MPORTANŢA CULORILOR Pe marea arenă a Stadionului central „V. I. Lenin” de Ia Moscova s-a desfăşurat cursa unională de
motociclete pe gheaţă Ia care au part icipat cei mai buni motociclişti din Uniunea Sovietică. La cursa din ul­
tima zi a concursului, primul Ioc la motocicletele de 350 c.tn. l-a ocupat V. Ţvetkov.

In clişeu : V. Ţvetkov (stînga) şi cîstigătorul cursei de mai multe zile A. Maslov.

IN VIAŢA OMULUI 0 Numai în ianuarie şi la în­ 5-10 minute. După ce se usucă
ceputul lui februarie în satul timp de un sfert de oră, pojghi­
Ochiul omului este foarte sensibil lului din portul Nevv-York, în fiecare din Franţa toate sculele sini vopsi­ iar tensiunea arterială se măreşte Krasnogvardeisk (R.S.F.S.R.) ţa groasă de 1 cm. se scoate din
la undele luminoase cu o lungime cu­ chiar şi la orbi. forma de ipsos, se usucă într-o
prinsă între 390 şi 750 milimicroni. primăvară se întind mii de metri pă­ te în verde, iar atelierele — în wr- au fost sărbătorite peste 30 de Aceasta are o conductibilitate etuvă la temperatura de 200
Omul vede mult mai mulie culori de­ Cromoterapia are un rol deosebit nunţi ale tinerilor din colhoz. In grade C, apoi se calcinează
cît animalele. Totuşi la culori reacţio­ traţi de ţesătură neagră pentru a se de-galben. Aceasta contribuie la re­ în psihoterapie. Intr-o clinică de boli anul 1957, în acest sat s-au fă­ termică redusă şi este un ex­ timp de o jumătate de oră în
nează chiar şi cele mai mici organis­ nervoase culoarea galbenă se folo­ cut peste 200 nunţi. Cînd din- celent izolant acustic. Din ea cuptor la o temperatură de 1.000
me. Sămînţa unor plante încolţeşte în accelera topirea gheţii. ducerea intensităţii zgomotului pro­ seşte de mai mulţi ani ca un „duş tr-o parte, cînd din alta a satu­ se pot face acoperişuri şi pereţi. grade C. Forma de sticlă re­
48 de ore dacă este expusă influenţei rece" pentru anumiţi bolnavi. Din lui izbucnesc cîntece. Pe străzi Armată cu sîrmă, sticla fasona­ zistă înaltelor temperaturiţ pînă
culorii verde-albastru, în timp ce in Culorile „reci" şi „calde" nu influ­ dus de strunguri. Utilajele mobile anul 1948, tind podul de peste Tami- galopează în clinchete de zur­ ta 1.750 grade C) şi variaţiilor
sa „Black Frian” a fost vopsit în gălăi armăsarii colhozului. A- tă capătă o rezistenţă deose­ bruşte de temperatură, puţind
condiţii normale are nevoie de mai enţează direct asupra organismului o- sînt vopsite în galben deschis. verde, numărul celor care s-au sinu­ ceştia sînt, după cum se spune bită. deci să fie încălzită şi răcită
bine de o săptămînă. Algele şi unele cis pe acest pod a scăzut cu 30 la în popor, „trenurile“ de nuntă. rapid.
microorganisme sînt sensibile la cu­ menesc. Sub influenţa lor, el nu sufe­ Cromoterapia sau tratarea cu cu­ sută. Flăcăii se grăbesc să ajungă la ° Pentru turnarea pieselor de
loarea. roşie. Scoicile şi unele micro­ mirese, iar de acolo pornesc metal s-au dovedit a fi adec­ ®Lăszlo Moczăr, cercetător la
organisme se prind de corpul navelor ră modificări termice serioase. Intr-o lori, care a fost cunoscută încă din Specialiştii în domeniul economic spre casele mirilor. vate formele de turnătorie con­ Muzeul de ştiinţe naturale din
şi pot aduce serioase stricăciuni. Ele consideră că în cea de-a doua ju­ fecţionate din. sticlă de cuarţ pi­ Budapesta, a executat 6.000 de
uzină de avioane din Belgia pereţii antichitate, are mulţi adepţi in me­ mătate a secolului nostru culoarea In fiecare zi de sărbătoare în sată. Pentru confecţionarea li­ fotografii despre „viaţa particu­
se prind îndeosebi de suprafaţa vopsi­ neagră şi culoarea albă îşi vor pier­ sat se prâznuiesc câteva nunti. nei forme, patru părţi de sticlă lară" a insectelor. Moczăr şi-a
tă în alb sau albastru. De aceea, in au fost vopsiţi în albastru deschis. dicină. Astăzi este bine cunoscut iap de monopolul lor în domeniul rechi­ de cuarţ, măcinată mărunt, se consacrat toată viaţa studiului
ultimul timp, constructorii de vase fo­ zitelor şcolare şi de birou. Coefici­ 0 O serie de întreprinderi din amestecă cu o parte de apă. himennpterelor — furnicilor, al­
losesc exclusiv culoarea neagră şi ro­ Temperatura încăperilor a rămas a- tul că unele culori influenţează în­ entul de vizibilitate arată că omul R. D. Germană au pus la punct Pasta de turnătorie rezultată se binelor şi viespilor.
şie pentru acea parte a vasului care poate să citească cel mai bine cînd fabricarea unui nou material de deşartă într-o formă de ipsos cu
se află în apă. ceeaşi, dar după citeva zile muncitorii viorător, iar altele liniştesc organismul literele negre sînt puse pe un forul deschizături, fiind menţinută aci
galben sau literele verzi pe un fond construcţie — sticla fasonată.
In ultimii ani inginerii sovietici au au început să se îmbrace mai gros şi omenesc. Dacă un copil bolnav de
renunţat la tradiţionala culoare roşie alb.
în care erau vopsite spărgătoarele de să se plîngă că nu pot suporta curen­ scarlatină sau de pojar face baie de
gheaţă şi vasele arctice. Proprietatea Omul contemporan vede mult mai
suprafeţei vopsite în negru de a ab­ tul. Cînd încăperile au fost vopsite în lumină roşie, aceasta nu scurtează du­ multe culori decît strămoşii lui. Se
crede că un ochi sănătos al unui
sorbi razele soiare are un mare rol roşu, nimeni nu mai simţea frigul, rata infecţiei, dar după unele con­ om cult poate să distingă 600 nu­
in topirea straturilor de gheaţă prin anţe diferite, în timp ce anumite re­
care spărgătorul de gheaţă îşi croieş­ deşi temperatura a scăzut de ta 22 ia cluzii la care au ajuns oamenii de gulamente comerciale internaţionale
te drumul. deosebesc circa 10.000 de diferite nu­
!6 grade. ştiinţă, aceasta afină durerile şi in­ anţe culori. Un savant francez a
Împărţirea populară a culorilor în descoperit că tapiţerii ţesători din e-
"v lori „calde" şi culori „reci" are o După cum există clasificarea în fluenţează indeosebi asupra reducerii vul mediu au cunoscut circa 14.400
oarecare justificare. De-a lungul cana­ nuanţe de culori.
culori „reci" şi culori „calde", tot intensităţii inflamaţiei pielii, iată

aşa este obişnuit să se facă deose­ cum explică un medic tratamentul U M© lit § O V II E Y IIC

birea între culori „grele" şi culori tradiţional cu culori : „Culoarea vi­

„uşoare". O ladă vopsită în verde oletă alină excitaţia nervoasă, sta­

este mai uşor de purtat în ' spina­ rea de febrilitate şi insomnie; cu­

re decît o ladă de aceeaşi mărime loarea verde acţionează excelent u-

şi greutate vopsită in negru. stipra ulcerului şi bolilor ficatului

Tot aşa există culori „rapide" şi culoarea galbenă are o acţiune sti­

culori „lente”’, ceea ce depinde de mulatoare în cazurile de anemii, iar

viteza cu care sîntem in stare să culoarea portocalie accelerează vin­

observăm culoarea galbenă şi culoa­ decarea rănilor”. Culoarea roşie nu

rea roşie (percepţie rapidă) sau cu­ e numai cunoscutul semnal de alar­

loarea cenuşie şi culoarea argintie, mă, ci are şi o puternică influentă

(percepţie lentă). înviorătoare. Sub influenţă acestei

La uzina de automobile „Renault” culori se intensifică pulsaţiile inimii,

"N A T , FARA C U V IN T E