Page 98 - 1958-03
P. 98
Pae. 4 dW âue soW ÂumvLUi 1(*)?2
¦eâkâ
Declaraţiile iul HI. foroşilov xUliiruele sJtim. •xeLtlmele siiri •uJiimele ştiri-
şi U.K. Kehtfonendespre dezvoltarea
relaţiilor sovieto-finlandeze
V
MOSCOVA 29 (Agerpres). ideile de prietenie şi colaborare
TASS anunţă: Cu prilejul celei paşnică, care stau la baza tra
de a 10-a aniversări a semnării tatului sovieto-finlandez se apli
tratatului de prietenie, colabo că cu succes. Acest tratat, a
rare şi asistenţă mutuală între continuat el, arată că ţări cu Marile succese obţinute Conferinţa ic presă Luni, alegeri
U.R.S.S. şi Finlanda, redacţia sisteme sociale şi cu ideologii parlamentare
revistei ,,SNS“, editată de aso de invăţămîntul superior a secretarului general al P. C. în Canada
ciaţia „Finlanda — Uniunea So diferite pot colabora cu succes din U. R. S. S. din Brazilia
vietică" a adresat întrebări iden pe baza principiilor coexistenţei
tice lui K. E. Voroşilov, preşe paşnice, prieteniei şi încrederii
dintele Sovietului Suprem al reciproce. Amintind că guvernul
sovietic a acordat totdeauna o
U.R.S.S., şi lui U. K. Kekkonen, mare însemnătate problemei MOSCOVA 29 (Agerpres). El a declarat că invăţămîntul MONTEVIDEO 29 (Agerpres) galitate, el va obţine în viitorul OTTAWA 29 (Agerpres).
preşedintele Republicii Finlanda, menţinerii păcii şi liniştei în Eu Viaceslav Eliutin, ministrul Invă- superior în U.R.S.S. a obţinut Potrivit relatărilor presei, la apropiat dreptul la existenţă le
referitoare la dezvoltarea rela ropa de nord şi a năzuit spre ţămîntului Superior al U.R.S.S., mari succese în pregătirea ca Rio de Janeiro a avut loc o con gală. Prestes a declarat că în TASS anunţă : La 31 martie vor
ţiilor între Uniunea Sovietică şi îmbunătăţirea relaţiilor cu ţă într-o convorbire cu un cores drelor de ingineri. In ţară e- ferinţă de presă Ia care a luat prezent Partidul Comunist din avea loc alegeri pentru parla
Finlanda şi însemnătatea trata rile scandinave, K. E. Voroşilov pondent al ziarului „Literatur- xistă în prezent 200 instituţii cuvîntul secretarul general al Brazilia numără peste 200.000 mentul canadian, dizolvat de
tului sovieto-finlandez. a declarat: „Considerăm că po naia Gazeta", a declarat că de superioare de învăţămînt teh Partidului Comunist din Brazi de membri. guvern la 1 februarie.
sibilităţile dezvoltării relaţiilor la Marea Revoluţie Socialistă nic în care învaţă 786.000 de lia, Luiz Carlos Presles.
Prietenia şi colaborarea, a de dintre Uniunea Sovietică şi ţă din Octombrie instituţiile de în- studenţi. Anul trecut aceste in Referfndu-se la politica exter După cum a declarat primul
clarat K. E. Voroşilov, au deve rile scandinave nu sînt nici pe văţămînt superior din U.R.S.S. stituţii au fost absolvite de Prestes a declarat că la alege nă şi internă a Braziliei, Pres ministru al Canadei, Diefenba-
nit un factor determinant în re departe epuizate şi am saluta au fost absolvite de peste 84.000 de ingineri. rile pentru congres care vor avea tes a arătat că Brazilia trebuie ker, parlamentul a fost dizol
laţiile dintre Uniunea Sovietică orice iniţiativă îndreptată spre 3.800.000 de specialişti — dintre loc în octombrie a.c. Partidul să limiteze investiţiile de capi vat din cauza situaţiei „intole
şi Finlanda. EI a constatat cu îmbunătăţirea acestor relaţii". care peste un milion de ingi V. Eliutin a declarat în con Comunist din Brazilia va spri tal străin înlrucît există primej rabile" din Camera Comunelor.
satisfacţie îmbunătăţirea conti K. E. Voroşilov a declarat că neri. In prezent în economia na tinuare că în anii următori pre jini pe candidaţii care se pro dia ca ele să lichideze industria Partidul conservator al cărui li
nuă din ultimii ani a relaţiilor dezvoltarea şi întărirea continuă ţională .a U.R.S.S. lucrează gătirea cadrelor de ingineri vn nunţă pentru independenţa na naţională. Brazilia, a subliniat der este Diefenbaker, avea în
sovieto-finlandeze. a relaţiilor de prietenie dintre 6.000.000 de specialişti cu studii lua o dezvoltare şi mai mare, Prestes, trebuie să restabilească Camera Comunelor doar 113 din
U.R.S.S. şi Finlanda ar cores superioare şi medii. va creşte mult pregătirea de ţională a ţării, indiferent de par relaţiile comerciale şi diploma 265 de locuri, partidul liberal—
In ultimii zece ani, a declarat punde fără îndoială intereselor specialişti în cibernetică, teleme- tice cu Uniunea Sovietică pen 104, partidul social-democrat —
K. E. Voroşilov, s-au dezvoltat vitale ale popoarelor celor două V. Eliutin a comunicat că canică, radiotehnică, construc tidul căruia îi aparţin. tru că are nevoie de noi pieţe 25, partidul creditului social —
cu succes relaţiile economice, ţări. în U.R.S.S. există în total 767 ţia de aparate de precizie şi alte de desfacere. 19, partidele independente —
s-au întărit legăturile tehnico- instituţii de învăţămînt superior, specialităţi din domeniul tehni Prestes a subliniat că deşi patru locuri. După cum a su
ştiinţifice. Dezvoltarea cu suc Răspunzînd Ia întrebările re în care învaţă peste două mi cii noi. bliniat primul ministru Diefen
ces a relaţiilor economice, a dacţiei revistei „S.N.S.", U. K. lioane de studenţi. Partidul Comunist se află în ile baker, guvernul conservator nu
subliniat el, reprezintă una din Kekkonen preşedintele Finlan Referindu-se la invăţămîntul putea conta pe sprijinul parti
temeliile prieteniei şi colaboră dei, a declarat că în ultimii zece V. Eliutin a subliniat că din fără frecvenţă, V. Eliutin a co Comunicaful Frontului unit democrat dului liberal care a avertizat că
rii dintre cele două ţări. K. E. ani au fost create premisele punct de vedere al pregătirii ca municat că în anul 1957 cursu va lupta pentru înfrîngerea gu
Voroşilov a subliniat importan pentru întărirea prieteniei între rile fără frecvenţă au fost ab patriotic coreean vernului la prima ocazie.
ţa acordului de colaborare teh- popoarele Finlandei şi Uniunii drelor calificate Uniunea Sovi solvite de 74.500 persoane, iar
nico-ştiinţifică încheiat în 1953. Sovietice. Preşedintele Finlandei în anul 1960 această cifră va PHENIAN 29 (Agerpres). A tipuri de arme, împotriva trans
Referindu-se la comerţul dintre etică este superioară oricărei creşte la 125.000. fost dat publicităţii comunica formării Coreei de sud înlr-o
U.R.S.S. şi Finlanda, care se a declarat că stabilirea unor ast ţii! secretariatului Frontului unit bază atomică a S.U.A., pentru
ţări capitaliste, inclusiv S.UA. democrat patriotic coreean cu retragerea din Coreea a trupelor
dezvoltă pe baza trainică a unor fel de relaţii între cele două „Zone de şom aj masiv în S. U. A.“ privire la rezultatele mişcării americane. La această mişcare Partidele liberal, conservator,
acorduri pe termen lung, K. E. state reprezintă un fapt „re întregului popor pentru strînge- au luat parte 6.458.000 de ce social democrat, partidul credi
Voroşilov a arătat că volumul marcabil". U. K. Kekkonen a WASHINGTON 20 (Agerpres). De centrelor industriale mai mici care in rea de semnături în vederea în tăţeni ai R. P. D. Coreene. Cam tului social şi partidul muncito
schimburilor comerciale dintre partamentul muncii din S.U.A. a dat trau pe lista zonelor lovite puternic cetării imediate a experienţelor pania de strîngere a semnături resc progresist au desemnat în
U.R.S.S. şi Finlanda a crescut subliniat că dezvoltarea relaţi publicităţii noi date referitoare la şo de şomaj era de 72, iar în martie a- cu arma atomică şi cu hidro lor s-a desfăşurat de la 27 de cadrul campaniei electorale care
in perioada între 1950 şi pînă ilor sovieto-finl.ndeze în anii maj. In raportul Departamentului mun gen, interzicerea necondiţionaţii cembrie 1957 pînă la sfîrşitul se desfăşoară în prezent 836 de
în prezent de aproape patru ori, de după război arată că între cii aproape jumătate din cele 149 mari nul trecut de 59. , , a producţiei şi folosirii acestor lunii februarie a.c.
ajungînd în 1957 Ia aproape un ţări care au orînduiri sociale
miliard 300 milioane ruble. diferite poate exista o colabora cenlre industriale americane sînt de In Coreea de sud a fost interzisă In comunicat se subliniază că candidaţi pentru cele 265 de lo
re bazată pe încredere. semnate sub denumirea „zone de şo sărbătorirea zilei de 1Mai poporul coreean, întărind şi mai curi din Camera Comunelor.
K. E. Voroşilov a declarat că maj masiv". In toate aceste zone nu mult solidaritatea cu popoarele
mărul şomerilor reprezintă peste şase ţărilor lagărului socialist, în Lupta electorală se duce în
D ecfarafiîle făcute la Bratislava frunte cu Uniunea Sovietică, va general între două partide — li
de J.G. Baran, fost vicepreşedinte la sută din numărul total al oameni beral şi conservator. Ea se des
al asociaţiei refugiaţilor cehoslovaci obţine retragerea trupelor ame
lor muncii. •' '¦ PHENIAN 29 (Agerpres). oamenii muncii din Coreea de făşoară în condiţiile înrăutăţirii
în occident „Muncitorii din Coreea de sud sud de drepturile democratice ricane din Coreea de sud şi va
nu trebuie lipsiţi de dreptul de elementare şi reprimă crunt ele
Din ianuarie oină acum numărul zo a sărbători ziua de 1 Mai" — mentele oalriotice. realiza unificarea paşnică a pa continue .a situaţiei economice
sub acest titlu ziarul sindical
nelor de şomaj masiv a crescut cu 25. triei. •m-.JFk'T. »• - ¦ din ţară.
In acelaşi timp încă 32 de centre in
dustriale de importanţă mai mică s-au „Norodon Sinmun", a publicat la ¦*LV «JK* **'
BRATISLAVA 29 (Agerpres). nal al postului de radio „Eu adăugat celor 89 de centre din acea 28 martie un articol de fond în Să se pună capăt cursei fabricării bombelor
Agenţia Ceteka ,a organizat la ropa liberă" este format din in stă categorie, lovite de asemenea din care este condamnată aspru ho- cu hidrogen pînă nu este prea tîrziu
Bratislava o conferinţă de presă divizi care au fost sau sînt a- plin de şomaj. In ianuarie numărul tărîrea liderilor sindicali de
în legal ură cu reîntoarcerea în genţi ai serviciului de spionaj dreapta din Coreea de sud de a
R. Cehoslovacă a lui J. G. Ba american. —0 * 0 — interzice muncitorilor să sărbă
ran, fost vicepreşedinte al aşa torească ziua de 1 Mai.
numitei asociaţii a refugiaţilor In perioada putchului contra La 1 aprilie: O broşură a depu tatu lu i labu rist Frank Allaun
cehoslovaci în occident. revoluţionar din Ungaria postul Ziarul subliniază că această
de radio „Europa liberă" a în Greva generală hotărîre a fost adoptată în ur LONDRA 29 (Ageirpreis) a micşora încordarea interna el, se transformă tot mai mult
După ce a părăsii R. Cehoslo treţinut legături cu şefii bande a feroviarilor din Franţa ma directivei date de clica li- TASS anunţă : La Londra a a- ţionala în a crea o atmosfera într-o bază „înaintata şi con
vacă, J. G. Baran a trăit în di lor contrarevoluţionare. Baran sînmanislă. Sărbătorirea zilei pă-rut de curînd broşura depu favorabila pentru încheierea u- damnată" a forţelor aeriene mi
verse ţări occidentale, iar apoi a subliniat că postul de radio PARIS. 29 (Agerpres). — Agenţia de 1 Mai, scrie ziarul, este un tatului laburist Frank Allaun, nor acorduri viitoare.
a plecat în Canada. „Europa liberă" a condus unele France Presse anunţă că în urma drept recunoscut al clasei mun întitulată: „Să se pună capăt litare americane, de aceea în
acţiuni militare pe teritoriul eşuării tratativelor dintre reprezentanţii citoare din toate tarile. Noi ce cursei fabricării bombelor cu Autorul broşurii cere ca An caz de război ea va fi contra-
Referindu-se fa activitatea Ungariei. guvernului şi cei ai sindicatelor fero rem în mod hotărît ca muncito hidrogen pî-nâ nu este prea glia sa declare ca doreşte „pace lovitură puternică, pe care nu
serviciilor de spionaj imperia- viarilor cu privire la sporirea salari rii din Coreea de sud să aibă tîrziu". şi comerţ atît cu America cit şi va fi în stare să o preîntîmpine.
hste, el a declarat că aşa zi- Baran a spus apoi că el a a- ilor în raport cu scumpirea vieţii, con dreptul să sărbătorească liber, cu Rusia, că ea refuză să lup
^ul „fond american pentru re- vut posibilitatea să cunoască ducerea sindicalelor G.G.T., Force ou- împreună cu muncitorii din în Ară tind că cursa înarmărilor te pentru oricare dintre ele“. De aceea, după părerea lui
'ugiaţii cehoslovaci" din Austria viaţa din lagărele, de refugiaţi vriere şi a celorlalte sindicate a hc- treaga lume, ziua de 1 Mai. înseamnă nu numai „primej Allaun, singura ieşire pentru
lucrează pentru serviciul de sub toate aspectele ei. Traiul tărît de comun acord să declare la die, ci fără îndoială şi război", O altă contribuţie importan Anglia este încetarea cursei
spionaj american. In birourile refugiaţilor cehoslovaci în ţă I aprilie o grevă generală de 24 ore. Vorbind despre situaţia grea autorul broşurii cere încetarea fa ţii la cauza destinderii încordă înarmării şi promovarea unei po
acestei organizaţii, cu sediul rile occidentale cunoaşte o Sindicatele participante la grevă în a populaţiei din Coreea de sud, bricării şi experimentării armei rii internaţionale, după cum su litici de neutralitate în rezolva
'eniral la Miinchen, se depune cruntă mizerie. Refugiaţii nu au trunesc 340.000 de salariaţi ai reţelei unde există 3.600.000 şomeri to nucleare, şi se pronunţă pentru bliniază Allaun, ar fi crearea în rea problemelor internaţionale,
o activitate intensă pentru ser posibilitatea să obţină o slujbă tali şi parţiali, ziarul arată eă folosirea energiei nucleare în Europa centrală a unei zone m timp ce îndeplinind dorinţe
viciul de spionai american. permanentă şi mulţi dintre ei feroviare franceze. - imperialiştii americani şi .auto scopuri paşnice. Allaun arată le Americii şi participînd la
sînt şomeri de mai mulţi ani. că scapul dezarmării constă în denuclcarizate şi reglementarea cursa înarmării atomice ea „se
De asemenea întregul perso rităţile lisinmaniste au lipsit pe situaţiei în Orientul mijlociu. lasă tot mai acaparată de gu
vernul S.U.A.".
Allaun critică guvernul en
glez pentru că cheltuieşte pentru
O O O O O O O O C O O O O î^ X » a « 3 0 C C O O O O C ^ X X X X X > O O O O O C X X X » O b C X X 3 0 0 0 C X fX X K X X X X X X X X X X X X ÎO ^ O O O O C O O O Q O O O (X X X X >C <»X X >000LX ÎO C ^ 30C k> b O C C O O C X X 3d d O O C X ÎO T O C C înarmare 1.500.000.000 de lire Prefaţa broşurii este semna
Cron ica evenim entelor concernelor de asemenea echipament îşi odată de suferii de pe urma militaris sterline anual (o treime din to tă de cunoscutul filozof şi ac
freacă de pe acum mulţumiţi mîinile mului german. In Franţa şi Anglia, tivist pe tărîm obştesc englez
în faţa noului ciştig ce-1 vor realiza comuniştii, laburiştii, oamenii progre talul cheltuielilor de stat). Bertrand Russel.
„Anglia, scrie în continuare
INTERNA ŢIONALE in urma comenzilor vest-germane. sişti au protestat vehement împotriva C3E3tBtaOOEaE3tSC3CFlEO
Discutarea în Bundestag a proiectu acordării armelor atomice pe mina ve
chilor generali hitierişti, generali care
lui de lege adopfat era, în orice caz, nu de mult au folosit rachelele VI şi
aproape o formalitate datorită majo
Lupta poporului ar f i : acţiuni de intimidare îndreptate popor, asuprit veacuri de-a rîndul de rităţii guvernamentale favorabilă înar V2 împotriva Londrei, au cotropet o STv_>nxa r a Q E n t E E J t n s s K i f f i K i
împotriva guvernului central şi contra colonialişti, va Iriumla — in ciuda mării atomice. Dar lăsînd la o parte serie de ţări occidentale.
indonezian va triumfa banda de arme. Este suficient să a- tuturor uneltirilor. acest aspect, dezbaterile au reliefat un 31 AURI IE şi I APRILIE 1958
mintirn că în apropierea apelor teri fapt deosebit: Deputaţii opoziţionişti, Noul act agresiv al guvernului Ade
toriale indoneziene se desfăşoară ma O hotărîre care membri ai partidelor social-democrat nauer a stîrnit proteste vehemente şi SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
nevre ale unităţilor navale din flota şi liber-democrat, sub presiunea puter in rîndul popoarelor Europei răsări
Se împlinesc două săptămîni de cînd VI l-a americană şi v^se de război ale sfidează interesele nicului curent de opinie, au criticai cu tene. In Polonia, Cehoslovacia şi Iu DEVA: Articolul 420; PETROŞANI: Cînd vine furtuna; ZLATNA: Pe bari
Australiei, manevre care relevă un asprime politica aventuristă şi primej goslavia, ţări care au suferit în ulti
guvernul central indonezian a început vădit scop de intimidare. Contrabanda p o p o ru lu i g e rm a n şi dioasă a guvernului Adenauer, politică mul război mondial ocupaţia hitieristă, Taifun In Nagasaki; AI.BA IULIA: cadă; TEIUŞ; Căpitanul şi eroul său;
de arme este metoda Ia care apelea menită să submineze pacea, să împie actul de înarmare a Bundeswehrului O vară neobişnuită: ORĂŞTiE: O mică APOLDU DF. SUS: Căpitanul şi e-
operaţiile de curăţire a teritoriului ţă ză cel mai mult cercurile imperialiste. pacea dice ramificarea paşnică a Germaniei. cu arma atomică este privit ca ostil întîrnplare: SEBEŞ: Prologul; BRAD: roul său; SIMERIA: Vreau să cînt•
După cum anunţă presa indoneziana, Acest curent, izvorît din tragedia po intereselor popoarelor aecslor ţări, ca Tigrii zburători; HAŢEG: Lissi; BARU LONEA: Lumini verzi; HUNEDOARA:
rii de rebelii din Sumatra Centrală. rebelii au primit cantităţi însemnate In seara zilei de 25 martie Bundes- porului german, care a fost aruncat un act care are menirea să înrăută cinema: „/Maxim Gorki": Copilărie în
de arme străine paraşutate din avi tagul de la Bonn a adoplal o rezolu numai în acest secol de două ori în ţească situaţia din Europa.
Sprijinit de întregul popor, guvernul oane sau transportate de diferite vase ţie care aprobă înarmarea atomică a războaie nimicitoare, a cuprins majo
comerciale, ambalate ca marfă obiş Bundeswehrului vest-gerinan. Adopta ritatea poporului german. In preajma Poporul romîn care a avut de îndu
de la Djakarta a luat măsuri hotărite nuită. Majoritatea acestor arme sînt rea acestei rezoluţii, care pune în pri şi în cursul dezbaterilor din Budes- rat mulle suferinţe de pe urma fas
de fabricaţie americană şi provin în mejdie pacea lumii, sfidează interesele lag acest lucru s-a vădit cu deosebită cismului german esle profund indig
pentru a curma situaţia creată de special din Taiwan şi Filipine. Aces poporului german, aruncă lumina asu tărie. Demonstraţii de protest, mitin nat de hotărirea guvernului de la MARE : Brigada de tanchişti; ILIA: Donbas; PETRILA: Vultur 101.
tea sint fapte care demască imixtiunea pra adevăratelor intenţii ale guvernu guri, hotărirea majorităţii sindicalelor Bonn, hotărîre care constituie o nouă
clica lui Hussein şi a sprijinitorilor membrilor blocului agresiv S.E.A.T.O. lui Adenauer, intenţii susţinute şi ini de a declara grevă în cazul adoptării uneltire la adresa păcii şi securităţii SELECT1UNI DIN PROGRAMUL DE RADIO :
in frunte cn S.U.A. în treburile inter ţiate de peste ocean. Ele au devenit proiectului de lege guvernamental, sint popoarelor şi este menită să pună o
săi, care tindeau să dezmembreze In ne ale Indoneziei. mai limpezi în cursul dezbaterilor fur faplc care probează împotrivirea ma nouă barieră iu calea tratativelor din
tunoase ce au durat patru zile în jorităţii poporului german faţă de tre Est-Vest.
donezia, să aservească una din cele Dar, poporul indonezian în frunte Bundeslag. Cu acest prilej, Adenauer, înarmarea atomică. Campania împotri Luni programul I: 6,45 /Muzică uşoa rioşilor; 7,40 AUizică distractivă; 8,00
cu guvernul central nu se lasă inti Strauss şi alţi susţinători ai înarmă va „morţii atomice" continuă pe în- Puterile imperialiste, care sprijină
mai bogate insule ale arhipelagului in midat de asemenea manevre. Recentele rii atomice au rostit cuvinte ce sea Ireg cuprinsul R.ÎF. Germane. La ea politica înarmării atomice a R. F. ră; 7,15 Bună dimineaţa, co p ii; 7,40 Materiale din presă; 9,00 Muzică din
mitinguri unde a luat cuvîntul preşe mănă ca două picături de apă cu participă miile de oameni care doresc Germane şi spiritul revanşard, sînt tot
donezian capitalului străin. Operaţiile dintele Sukarno şi la care au parti îndemnul la revarlşă, atît de mult a- să trăiască în pace şi <bunăstare. De mai mult condamnate de popoarele iu Melodii populare romîneşti; 9,30 Co operete; 11,03 Cîntecc şi jocuri popu
cipat sute de mii de cetăţeni indone greată de unele cercuri americane. .Şi pinde de hotărirea şi amploarea ce o bitoare de pace, care văd în asemenea
desfăşurate de trupele guvernamentale zieni, acţiunile de protest desfăşurate nu degeaba. Strauss, în călătoria sa acţiuni aceiaşi pericol ce s-a mai abă legi de şcoală; 10,35 Muzică uşoară; lare romîneşti; 11,45 Radio Prichin
în întreaga ţară împotriva amestecului în S.U.A., a perfectat încă de pe a- va lua lupta populaţiei vest-germane tut asupra omenirii — războiul. Toc
pînă în prezent au fost încununate de străin sînt 'fapte care demonstrează tunci înarmarea atomică a Germaniei mai pentru a împiedica acest lucru 14,00 Muzică de estradă; 14,45 /Melo dei; 13,05 Concert de prînz; 14,45 Mu
voinţa de unitate a poporului indone occidentale. Potrivit acordului încheiat pentru ca zeloşii apărători ai înarmă
succes. Importante regiuni aflate sub zian în jurul guvernului său central. ele sprijină politica Uniunii Sovietice dii populare romîneşti; 15,30 Tribuna zică populară rcmîncaseă: 16,20 Sfa
de el bombardierele atomice, proiecti rii atomice să fie nevoiţi să dea îna
controlul rebelilor au fost eliberate. Orice acţiune imperialistă de desmem- îndreptată spre asigurarea păcii şi se Radio; 18,3.) Prin sălile de concert ale turi gospodăreşti; 17,30 Sfaturi peiitru
lele teleghidate şi in general tot echi poi. curităţii internaţionale.
Trupele rebele se retrag sau se pre brare a Indoneziei se va nărui în faţa Capitalei; 19,55 Noapte bună, copii; echipele artistice de amatori; 19,55
pamentul atomic va fi achiziţionat din înarmarea Bundeswehrului cu arma
dau în număr mare forjelor guverna 20.15 Muzică uşdarâ romînească; 20,45 Noapte bună, copii; 21,30 Părinţi şl
ment atomic a provocat o vie nelinişte
mentale. După cum recunoaşte agen Radioreportaj; 21,00 Concert de muzi copii; 21,45 Bădişorul meu din sat;
ţia United Press „forţele guverna că populară romînească; 21,30 Muzică 22,30 Pe aripile valsului. Programul
mentale indoneziene sînt pe drumul din operetele compozitorilor noştri; II: 15,00 Muzică simfonică: 15,45 Mu
zdrobirii treptate a rebeliunii din Su 23.15 Concert de noapte. Programul zică populară romînească; 16,30 Vor
matra. „In cazul cind rebelii nu vor II: 14,03 Muzică populară romînească; beşte Moscova; 17,30 Legendele Olim-
fi în stare să dea o contraîovitură ra 14,45 *Vitrina cu cărţi noi; 15,30 Din pului; 18,05 Prin sălile de concert ale
pidă, remarcă agenţia, ei vor fi puşi muzica popoarelor; 16,20 Sfaturi gos- ’ capitalei; 18,55 Sfatul medicului: „Mîn
în faţa alternativei sumbre de a se podăreşti; 17,30 Vorbeşte Moscova; cărimea de piele”; 19,00 Muzică uşoa
retrage în junglele Sumatrei sau de 18,05 Concert de estradă; 18,55 Sfătui ră; 20,30 Gintă Rodica Bujor; 21,30
a fugi. :«7" $ medicului; „Ocluzia intestinală'’; 19,00 Note de lector; 21,45 Muzică uşoara;
Tocmai de acest lucru se tem cer Teatru la microfon: „Hoţii” adaptare 23,15—24,00 Concert de noapte.
radiofonică după piesa lui Fr. Schil- BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00
curile care au inspirat şi sprijinit re ler; 22,45 Melodii populare romîneşti.
7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
beliunea din Sumatra Centrală şi Ce- 19,00; 20,00 ; 22,00; 23,52 (progra
lebesul de nord. Neputînd acorda un
sprijin material făţiş rebelilor, aceste Marţi programul ! : 6,20 Din expe mul 1); 14,00; 16.00; 18,00; 21,00;
cercuri apelează la alte jŞijfoace ciyn acestei voinţe. Justeţea luptei acestui Cum e şi firesc, proprietarii în ţările occidentale, ce au avut nu T. OLARU rienţă mecanizatorilor; 7,15 Clubul cu 23,00 (programul II).
>. i.iteirn^ri aitm —u
«r* ¦O*
Redacţia şî administraţia iîafutui str. 8 Martie nr, 9, Teleforfi 188—189. Taxa plătită în numerar cpnform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 dir; 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprind.. Poligrafică „1 Mai" — DEVA.
