Page 1 - 1958-04

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! D EC LA R A ŢIA CO M UNA

a delegaţiei guvernamentale a R. P. Romîne
şi delegaţiei guvernamentale a R. D. Vietnam

La invitaţia guvernului Republicii Democrate Vietnam, ţările socialiste au obţinut succese considerabile In con­

delegaţia guvernamentală a Republicii -Populare Romirte, > struirea1 socialismului şi, mai ales, pentru faptul că 'U n i­

condusă de tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliu­ unea Sovietică se află ,pe primul loc în lume în nume­

lui de Miniştri al Republicii Populare Romîne, a' făcut o roase şi importante domenii ştiinţifice şi tehnice, ceea ce

vizită în Republica Democrată , Vietnam de la • 23’’ la 27 •dovedeşte In mod elocvent superioritatea sistemului so-

martie 1958. ' • ' , • ;cialist asupra celui capitalist. Consfătuirile de la Moscova

Anul X Nr. 1023 Marţi 1 aprilie 1958 4 pagini 20 bani In timpul vizitei sale în Vietnam delegaţia guvernamen­ din noiembrie anul trecut ale reprezentanţilor partidelor
tală a Republicii Populare Romîne a fost primită de pre­ comuniste şi muncitoreşti, documentele istorice adoptate

şedintele Ho Şi Min şi a avut prilejul să ia cunoştinţă la aceste consfătuiri au constituit o uriaşă manifestare . a

de viaţa politică, economică şi culturală a poporului viet­ coeziunii tot mai strînse a ţărilor, lagărului socialist. ş i . a

namez. Convorbirile care au avut loc între delegaţia gu­ mişcării comuniste şi .muncitoreşti mondiale.

vernamentală a Republicii Populare Romîne şi delegaţia MI. Delegaţia guvernamentală a Republicii Populare

©UNE- guvernamentală a Republicii Democrate Vietnam’ s-au re-- Romîne şi delegaţia guvernamentală a Republicii, Demo­
ferit la consolidarea şi la dezvoltarea relaţiilor de p rie-' crate Vietnam declară că în politica lor externă guvernele
tenie şi colaborare între ceţp două ţări şi la problemele ţărilor lor au drept obiectiv să menţină , şi să consolideze

de la mina internaţionale actuale. Convorbirile s-au desfăşurat intr-o pacea, să contribuie la micşorarea încordării" internaţionale
atmosferă de prietenie frăţească şi de profundă înţelegere pe baza aplicării stricte a principiilor de coexistenţă paş-,

Lupenl mutuală, vădind complecta identitate de vederi a celor nică între ţări cu regimuri politice şi sociale diferite.

două părţi în toate problemele discutate. Cele două părţi consideră că înfăptuirea dezarmării; in­

Au luat parte la discuţii: din partea Republicii Popu­ terzicerea armelor atomice şi. termonucleare şi. în primul

** * lare Romîne: ’ Chivu Stoica,, preşedintele Consiliului de 'rîtid încetarea experienţelor cu aceste arme, desfiinţarea,

Cu angajamenful Miniştri, Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de blocurilor militare şi a bazelor militare pe teritoriile 'stră­
.Miniştri, Avram Bunaciu, ministrul Afacerilor Externe, ine, retragerea trupelor străine aflate în alte ţări sînt

depăşit Teodor Rudenco, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar măsuri deosebit de necesare pentru slăbirea încordării in­
al Republicii Populare Romîne în Republica Democrată ternaţionale şi înlăturarea primejdiei unui nou război.1- •

LDPENl — {de la subre- Vietnam. ¦, .. Părţile sînt de părere că înfăptuirea propunerilor Repu­
dacţia noastră voluntară). Co­
lectivul sectorului. I B al mi­ Din partea Republicii Democrate Vietnam : Fam .Van blicii Populare Polone referitoare la crearea unei zone
nei Lupeni, s-a angajat, să dea <
in cinstea zilei de 1 Mai, 500 \ Dong, prim ministru, Fan Ke Toai, prim-ministru adjunct, denuclearizate în Europa centrală, ca şi acelea ale Uniunii
tone cărbune peste plan, in lu-
na martie, şi 550 tone în luna Fari Hung, ministru pe lingă Preşedinţia Consiliului, . Sovietice şi Republicii Populare Chineze referitoare la sta­
aprilie. In cursul zilei, de 26
martie s-a constatat căi - anga­ Hoang Min Giam, ministrul Culturii, Nguyen Van .Huyen, bilirea unei zone denuclearizate şi semnarea unui pact de
jamentele au fost depăşite. Pi­
uă la această dată, minerii sec­ ministrul Educaţiei Naţionale, Hoang Tik Tri,.-,ministrul securitate colectivă în Asia, sînt de o mare însemnătate
torului. respectiv ¦au extras cu
160 tone cărbune mai mult de­ Ocrotirii Sănătăţii, Vu Dinh Hoe, ministrul Jusţiţţei, Ung pentru-menţinerea şi' întărirea păcii. • r- ':r '
cit prevedeau angajamentele
pe cele două luni. Van Kiem, ministru adjunct al Afacerilor Externe, Dang •Cele două părţi apreciază în mod. special importanta-

La acest succes, a contribuit Viet Ciau, ministru adjunct al Comerţului. iniţiativă chino-coreeană cu privire ta retragerea volunta-
in mod deosebit munca brigă­
zilor de mineri concluse de A- 1. Delegaţia guvernamentală a Republicii > Populare rilor chinezi din Coreea ca pe o contribuţie de preţ Ia cauza
lexandru Solomon, Carol Peter .
"şi Pompiliu Radu. Romîne si delegaţia guvernamentală a Republicii . Demo­ -unificării. paşnice a Coreei, Ia întărirea păcii.. Ele . consi­

A plicînd inifiafiva crate Vietnam au constatat cu satisfacţie că retatiile de deră că este necesar ca Ş.U.A. şi’ celelalte ţări care au

lui Tucaciuc prietenie şt de colaborare frăţească între cele doită ţări trupe în Coreea de sud să procedeze la retragerea" lor.

s-au dezvoltat şi continuă să se dezvolte în mod favora­ Cele două părţi susţin cu fermitate propunerile guver­

bil pe baza principiilor de egalitate, respect reciproc .şi nului Republicii Populare Democrate Coreene privind uni­

înfr-ajutorare, în spiritul internaţionalismului proletar. ficarea paşnică a ţării.

Părţile consideră că vizita făcută anul trecut de preşe­ Cele două părţi consideră că problema unifioării Ger­

dintele Ho Şi Min în Republica Populară Rotnină şi ac­ maniei priveşte exclusiv poporul german. . .,-

tuala vizită în Republica Democrată Vietnam a delega­ Delegaţia guvernamentală a Republicii Democrate Viet­

Candidatul de partid Viorel Stanoiu, este unul dintre cei mai tineri strungari de la Atelierele Centrale ţiei .guvernamentale a Republicii Populare Romîne con­ nam salută cu căldură propunerea guvernului Republicii
Gura-Barza. Pe lingă că-şi depăşeşte în medie norma cu 13—15 procente, el acordă o deosebită atenţie caliîi-
cării ucenicilor. In clişeu : strungarul Viorel Stanciu instruind pe ucenicul loan Toda. stituie o contribuţie importantă la strîngerea legăturilor Populare Romîne referitoare la convocarea unei confe­

frăţeşti dintre cele două ţări. Părţile au constatat că in- rinţe a şefilor de guverne din ţările balcanice şh eon si-

tensificarea colaborării politice, economice, culturale, ştiin- , deră această propunere drept o iniţiativă importantă.

ţifice şi tehnice între Republica Populară Romînă şi Re­ peniru dezvoliarea relaţiilor de colaborare paşnică1 între

Pentru o recoltă bogată publica Democrată Vietnam este importantă pentru opera ţările din această regiune. i. ¦ihjjjj:
de construcţie socialistă din cele două ţări şi au afir­
Printre cele peste 40 de mat voinţa de a întări prietenia dintre ele,'de-a dezvolta In lupta care se desfăşoară în momentul de faţă pentru-
brigăzi care au hotărit să apli­
apărarea păcii mondiale, forţele în continuă creştere ale

ce iniţiativa minerului Tuca­ schimburile economice şi culturale, precum şi schimbul de mişcării de eliberare naţională a popoarelor şi împotriva
ciuc din Aninoasa, se numără
experienţă în domeniile ştiinţei şi tehnicii. Cele două părţi colonialismului ocupă un rol foarte important. Cete;două

G.A.C. Miercurea a terminat însămînţările de primăvară grăpat terenul cu plante perene şi brigăzile conduse de minerii vor studia măsurile concrete in vederea dezvoltării" aces­ părţi consideră că conferinţa de la Cairo pentru solida­
pe o suprafaţă de 72 ha. De a- ritatea ţărilor Asiei şi Africii, care a reafirmat cu tărie
semenea au aplicat 646 tone în­ Axente luga, Nic.ulă Loghin şi tor relaţii şi posibilitatea de a încheia în cel mai scurt principiile conferinţei de ta Bandung, a -demonstrat întă­
grăşăminte naturale în cîmp. Alexandru Muszia de la secto­ rirea solidarităţii popoarelor din cele două continente în
Folosind din plin timpul prielnic şi întreaga capacitate Se cuvine să menţionăm hărni­ rul H al minei Lupeni. timp un acord de colaborare teh’nico-ştiinţifică între cele
a mijloacelor mecanizate, organizîndu-şi bine munca, colecti­ cia membrilor întovărăşirii a-
viştii din gospodăria agricolă colectivă din Miercurea au ter­ gricole „Drumul belşugului" din două ţări. 1¦
minat însămînţările de primăvară, urgenţa l-a. Ei au însămîn- Şoimuş care au fost primii la
ţat cu orz, ovăz, grîu de primăvară şi sfeclă o suprafaţă de efectuarea lucrărilor. Aceste brigăzi, şi-au depăşit II. Cele două părţi şi-au exprimat satisfacţia pentru lupta lor comună împotriva colonialismului, pentru' ihde-
cu mult angajamentele luate. faptul că unitatea între ţările lagărului socialist, în (Continuare în pag. 3-a)
78 ha. teren. 400 ha. teren pregătite frunte cu Uniunea Sovietică, se întăreşte necontenit, că
pentru însăraînţări Astfel, minerii brigăzii, lui luga

Muncă rodnică sfatul popular, au îndru­ Ţăranii' muncitori din raionul Axente, in loc de 150 kg. căr­
la întovărăşire mat ţăranii . muncitori să Haţeg — cu toate că solul aci bune pe post peste plan, zil­
este mai rece — au luat din
se pregătească din timp pen­ timp măsurile agrotehnice care Măsuri pentru închiderea în bune coiidiijinic, a extras 780 kg. pe post;!
să asigure obţinerea unor recol­
tru ca la începerea campaniei de te bogate. Astfel, pînă in pre­ minerii brigăzii lui Loghin Ni-
zent, ei au făcut arăturile de
primăvară pe- o suprafaţă de a anului de îhvăţarnînt politie U. T. KKcula şi-au depăşit angajamentul
400 ha. teren. Pe această, supra­
Membrii întovărăşirii agricole primăvară, muncile agricole să faţă şi pe încă alte 860 hectare cu 676 kg. cărbune pe post Comitetul regional U.T.M. a de sintetizate, predate intr-un pagandă şi agitaţie de lai raio­
din Vinţu de .Ion, raionul Alba, se desfăşoare din plin. Pînă la au fost transportate 9.000 tone
îngrăşăminte naturale. -peste planul zilnic, iar cei ai ţinut duminică 30 martie a.c., fel greoi. A reieşit apoi faptul nul U.T.M. Haţeg, privind des­
desfăşoară o activitate intensă. data actuală, în întreaga comu­ brigăzii, conduse de Alexandru o şedinţă cu secretarii cu pro­ că unii propagandişti se măr­ făşurarea inv'âţămintului: poli­
Obiective
Odată cu sosirea timpului priel­ nă au fost condiţionate 10 tone Muszta cu. 604 kg. blemele de propagandă şi agi­ ginesc să expună numai din tic in organizaţiile U.T.M: din

nic de lucru in cimp, ei au în­ sămînţă, s-au transportat 3.800 Aceste rezultate au fost po­ taţie de la raioanele U.T.M. şi cele scrise hi broşuri. raion. Din discuţiile purtate ’pe
ceput lucrul in grădina de zar­ tone îngrăşăminte naturale pe sibile datorită unei bune orga­ marginea referatului a reieşit' că
zavaturi, la răsadniţe ele. Anul o suprafaţă de 190 ha. Avînd a- nizări a muncii in grupe, pre­ cu propagandiştii fruntaşi din Participanţii la discăfii au unele cercuri politice din regiu­
ne au rămas in urmă cu pre­
trecut întovărăşirea agricolă a regiune. In prima parte a şe- ' vorbit apoi despre studierea do­
realizat recolte mari datorită a-
plicării unor măsuri, agrotehni­ ceste lucrări realizate, ţăranii dinţei, participanţii care au luat cumentelor U.T.C., ce se va face
ce la timpul optim. Anul acesta, muncitori au pornit zilele aces­
întovărăşiţii. vor să obţină recol­ tea la efectuarea lucrărilor în cum şi aprovizionării locurilor cuvintut, au vorbit, despre ma­ în viitorul an de învăjămint po­ darea lecţiilor.
te şi mai frumoase. De aceea cimp. In scurt timp ei au însă-
au luat toate măsurile pregăti­ minţat cu orz, ovăz, mazăre, de muncă la începutul schim­ terialele predate în cadrul for­ litic. '¦Ei au arătat că pentru des­ In vederea desfăşurării, in bu­
toare. Au făcut arături pentru cartofi, o suprafaţă de 63 ha. făşurarea in bune condiţiuni a ne condiţiuni şi la timp a'-semi-
însămînţat borceagul pe o su­ Tot în perioadă scurtă au gră- bului $ melor de înuăţămint, criticindu- "studiului, acestor documente, nariilor recapitulative, au fost
prafaţă de 15 ha., a fost strinsă pat 10 ha. arături de toamnă indicate unele măsuri printre
cantitatea de ¦30.0 kg. porumb şi 15 ha. culturi de toamnă, ef.ee- VAS1LE SALOM1A se faptul că la unele cercuri şi este necesar să se acorde o mai
tuînd în acelaşi timp 101 ha.
pentru schimbul la baza de re­ arături de primăvară. cursuri, lecţiile nu sînt destul mare grijă înscrierii, cursanţi­ care organizarea de consfătuiri

lor, ţirimdu-se cont de pregăti­ cu propagandiştii, repartizarea
a căror realizare rea. fiecăruia.
In a doua parte a şedinţei, ia cercurilor de invăţămint politic
care au participat numai secre­ pe fiecare membru d in . corniţe<
tarii cu problemele de propagan­ tele raionale U.T.M., analiza

cepţie, de unde întovărăşiţii vor 58 ha. culturi de BELŞUGUL dă şi agitaţie, a fost prezentat periodică a invăţămint ului po­
'primi sămînţă de porumb hi­ primăvară însămînţate an raport de către iov. Rentea, litic in fiecare organizaţie
brid U 22, ce va fi insâmînţată
pe o suprafaţă de 50 de hectare. la Şoimuş secretar cu problemele de pro­ U.T.M. etc.

Pentru a avea răsaduri de cea Sarcinile de producţie, care însămînţările de porumb cu 10 sfeclă de zahăr şi, întrucît nu
zile înainte de termen, cele de aVem cultură de tutun, să de­
mai bună calitate, au fost, făcute Cu această realizare — des­ stau în faţa gospodăriilor colec­ orz, ovăz şi cartofi cu 5 zile păşim planul la cultura de car­
din timp amenajarea răsad­ tul de frumoasă ţinînd seama înainte de termenul stabilit de tofi cu 25 la sută.
niţelor, plivitul plantelor şi îm­ de gradul de umiditate a tere­ tive sînt din cele mai .importan­ organele agricole.
băierile. nului — se niîndresc bunii gos­ Pentru obţinerea recoltelor
te.. Gospodăriile colective •sînt La efectuarea muncilor de pri­ mari, şi pentru cointeresarea
măvară ca şi la cele de viitor, materială a colectiviştilor, anul
chemate ca pe măsura puterii lor vom lămuri şi mobiliza toţi co­ acesta, consiliul de conducere a,l
lectiviştii să participe la lucru, gospodăriei, a stabilit să facă
podari din Şoimuş raionul flîa. economice, fiecare să participe repartizarea culturilor de porumb
Răspunsul şi sfeciă de zahăr pe membrii
Exemplul Din primele zile bune de lucru la constituirea fondului centrali­ colectivişti, indiferent de munca
colectiviştilor pe care o exercită în gospodărie.
întovărăşiţilor este ei au pornit la muncile de pri­ zat al statului".
urmat de individuali măvară. Pe lingă orzul şi ovă­ din Turdaş Gospodăria colectivă din Tur­
zul însămînţat în suprafaţa a- Colectiviştii, din gospodăria daş a repartizat colectiviştilor
tocmai pentru a înlătura folosi­ amil trecut sume de bani, ast­
„6 Martie" din Turdaş, s-au rea altor braţe "de muncă stră­ fel că avansurile băneşti au
ine de gospodărie, înlrucît rea­ mers progresiv; la sfîrşitul anu­
mintită, ţăranii muncitori din străduit să muncească în .aşa. fel lizarea acestui obiectiv este ab­ lui, suma ajungînd la 12,40 lei.
solut în folosul colectiviştilor. Anul acesta vom căuta să men­
In această comună,^ organiza­ Şoimuş au . mai făcut arăturile de la înfiinţarea gospodăriei, ca ţinem suma, adică, la sfîrşitul
Gospodăria noastră nu are în trimestrului I, să împărţim un
ţia de bază de partid şi de primăvară pe 135 ha. şi au an de an, să,obţină recolte.mari, momentul de faţă nici o vacă avans de 10 lei la zi-muncă, î.n
de lapte. Noi am discutat des­ trimestrul II, 11 lei, în^ trimes­
soo; fiind convinşi că recoltele. mari pre avantajele pe care le pre­ trul III, 12 lei şi la . terminarea
zintă ferma de vaci, dezvoltată trimestrului IV, 13 lek pentru
sînt factori - determinanţi în. a- pe lîngă gospodărie. De aeeea, ziua-muncă.
ne-am propus ca la sfîrşitul a-
sectarul socialist din agricultură tragerea .de noi; membri "spre. nului să av.em în . această fermă O preocupare de seamă există
8 vaci -de lapte. De asemenea, pentru mărirea fondului de ba­
gospodăria ;' colectivă.. Acestea vom" avea" in ferma de porcine ză, pentru care anul acesta vom
repartiza 15 la sută din veni­
Două întovărăşiri agricole în raionul Orăştie sporesc totodată veniturile per­ turile băneşti.

sonale şi fac să crească fondul

ORĂŞTIE (de la subredacţia luat fiinţă o altă întovărăşire de bază în gospodărie.
noastră voluntară). încă 15 fa­ şi in comuna Blandiana, denumi­
milii de ţărani muncitori, cu 15 tă „Mureşul". Consiliul de'conducere al gos­
ha. de pămînt, au format a doua
întovărăşire agricolă din satul Cele 32 de familii au adus- în podăriei din; Turdaş -a studiat
Aurel Vlăicu, pe care au inau­ întovărăşire 15,53 ha. teren. în­
gurat-o în ziua de 30 martie obiectivele.; 'propuse,.î-n. .chema­
a.c.,.şi căreia bau dat denumi­ tovărăşiţi!', în adunarea .de.con-
rea de „Ogorul nou". stit-ire au ales ,ca preşedinte al rea colectiviştilor, din 'Miercurea
întovărăşirii pe,',cel mai hun şi
& harnic gospodar din sat, Gheor- ş i .este convins'că realizarea a-
Tot in ziua de 30 martie a ghe Medrea.
cesţor. obiective, sporeşte belşu-
EUGENIA MARCU
guT-. ¦ '

Noi nu ană rămas pasiv'i faţă

de această chemare — spun co­

lectiviştii din Pricaz. Dimpotri­

A doua întovărăşire agricolă vă, con-siderînd-o ca un ajutor
în comuna Apoldu de Sus
preţios în activitatea noastră,

ca un stimulent în activitatea Membrii gospodăriei colectilve
din Turdaş, raionul Orăştie îşi
Un număr de 72 de familii în întovărăşire. Aceasta esle a colectiviştilor, am făcut-o cunos­ un număr de 23 .capete dintre exprimă convingerea că munca
din Apoldu de Sus, au unit la doua întovărăşire agricolă in în gospodăria colectivă asigură
un loc o suprafaţă de 53 ha. cută acestora, şi astăzi râsp'un-' care trei scroafe de prăsilă, res- un trai îmbelşugat şi de aceea
teren agricol pentru a fi lucrat dem chemării celor din Miercu­ dul, porcilor yalorificîndu-i prin vor depune tot efortul pentru
comuna Apoldu de Sus, supra-. rea, luîndu-ne. angajamentul .să eoillraetări. Numărul oilor va fi
faţa cooperativizată depăşind realizăm,obiectivele propuse ast­ mărit cu 60'. capete provenite
procentul de 98 la sută. ' '
fel : . " * ' ' ' din fătările!din acest' an.

Şi la Pianu de Jos In privinţa.respectării terme-' In.prcblepia obţinerii unor re­ realizarea şi depăşirea obiecti­
nului prevăzut" pentru efectuarea " colte sporite de grîu, ne vom velor propuse,.astfel ca" viaţa să

Aici, ţăranii muncitori au arabil. lucrărilor' de însămîhţări, pe ba- strădui ca prevederile planului le fie tot mai îmbelşugată şi

strins in perimetrul întovărăşirii Numărul familiilor noii inlo- za experienţei cîştigate în anii să fie depăşite cu 25 la sută gospodăria să prospere continuu.

inaugurate duminică 30 martie vărăşiri este de 24. trecuţi şi avînd în vedere cpnfi- la produsul griu, cu 35 la su- Consiliu! de conducere Ciobanii satelor 'de munte gje raionului Sebeş sînt cunoscuţi pe întreg

o suprafaţă de 24,35 ha. teren F. CHIRUTA guraţia terenului, vom termina' tă la porumb, cu 20 la sută la al G.A.C. Turdaş cuprinsul patriei noastre. In oîerj "din. satu! Purcifreţ, raionul Sebeş.