Page 10 - 1958-04

Fag. 2
ti.. ymm
Măsuri pentru abţinerea unor recolte mari
DE CEREALE SI LEGUM E Tineretului
Ne-am adresat tov. Mihăilă
Dumitriu preşedintele Q.A.C. „6
Martie" din comuna Turdaş ra­
ionul Orăştie, cu citeva între­
bări referitoare la începerea
campaniei agricole de primăva­
ră. Redăm mai jos răspunsurile
tov. preşedinte M. Dumitriu.
ÎNTREBARE: Care sînt re­
coltele medii obţinute de gospo­
dăria colectivă in anul trecut?
RĂSPUNS: Realizările in
gospodăria colectivă de la în­
fiinţarea ei au crescut an de an.
Amil trecut însă gospodăria
noastră a realizat producţii care
au fost net superioare produc­
ţiei celorlalţi ani şi mai ales au
depăşit cu mult producţia obţi­
nută de ţăranii cu gospodării in­
dividuale. Producţia medie de
griu realizată la ha a fost anul
trecut de 2.424 kg., la porumb întrucit noi sîntem într-o pe­ ventual există goluri ele să fie
boabe am obţinut 2.700 kg., la
cartofi 18.000 kg., la ovăz 1.700
kg. şi la sfecla furajeră 20.000
kg. Cantităţi mari au fost obţi­
nute şi la celelalte culturi.
ÎNTREBARE: Ce metode au
fost folosite în gospodăria co- uneltele şi atelajele pe care le la grăparea a 34 ha. însăminţate
lectivă pentru obţinerea rezul-
tatelor enumerate?
RĂSPUNS: In primul rind
ne-am orientat asupra organiză­
rii muncii. Au fost constituite
două echipe care au format bri­
gada de producţie din gospodă­
rie. Sarcinile au fost repartiza­
te pe echipe şi oameni, astfel ca
fiecare să ştie ce lucrează, un­
de lucrează. O altă metodă a
fost aceea a aplicării regulilor
ştiinţei agrotehnicii înaintate.
Au fost folosite pe scară mai
largă mijloacele mecanizate
pentru lucrarea pămîntului. De
asemenea, folosirea îngrăşămin­
telor artificiale după epuizarea
stocului de bălegar a fost un fac­
tor hotărîtor în obţinerea recol­
telor mari in special la grîu şi
la cartofi.
Colectiviştii harnici care au
efectuat lucrările la timpul op­
tim au fost stimulaţi prin acor­
darea unor premii de către con­
siliul de conducere al gospodă­
riei. Prin această metodă am
realizat cointeresarea materiala
a colectiviştilor, care au parti­
cipat curmai mult elan la mun­
ca. Zilele trecute, la îndemnul de- gură zi s-a curăţat păşunea pe o
ÎNTREBARE: Ce s-a făcut putdţilor Sfatului popular co­ suprafaţă de 504 ha.
DIN MUNCA
NOILOR DEPUTAJI rea păşunii comunale de spini
încă din prima zi după ale­
geri, noii deputaţi din comuna
Băcia au şi început lucrul. In
atenţia muncii lor a stat în pri­
mul rînd realizarea propuneri­
lor pe care cetăţenii le-au făcut
cu ocazia întâlnirilor. Mai întâi
s-au sfătuit cu toţii şi au stabi­
lit posibilităţile pentru realiza-
. rea fiecărei propuneri în parte.
Cu această ocazie, deputatul
Aron Groza a propus ca depu­
taţii să se îngrijească mai în­
deaproape de încasarea fonduri­
lor din autoimpunere votate în
adunările populare. Propunerea
a fost apoi aplicată în practică.
Fiecare deputat a stat de vorbă
cu cetăţenii din circumscripţia
sa, arătîndu-le importanţa ce o
reprezintă achitarea la timp a
fondurilor votate.
Oamenii au înţeles acest lu­
cru şi, alături de deputaţi au
început — cu ajutorul fonduri­
lor din autoimpunere — să pro­
cure materialele necesare execu­
tării lucrărilor propuse.
In circumscripţia nr. 7 (depu­
tat Nicolae Ologeanu) cetăţe­
nii au început construirea unui
pod peste canalul din centrul
comunei. Ei au cărat aici 6 care
de pietriş, 50 kg. bare de metal
şi alte materiale.
In satul Toltia, prin grija de­
putatului Necolae Borşei, s-a
procurat materialul necesar con­
struirii unui pod. Deputaţii An-
gela Herţ şi Petru Pirva din
salul Petreni, au mobilizat ce­
tăţenii la lucrările de construi­
rea unei şcoli elementare. Aici,
numai prin muncă voluntară,
s-a turnat pînă în prezent fun­
daţia şcolii. Lucrările continuă..
O activitate rodnică desfăşoa­
ră şi deputatul Pătruţ Lăză-
rescu din satul Tîmpa. Ducînd
o intensă muncă de lămurire în
rînrtul cetăţenilor, el i-a con­
vins pe aceştia — în special
pe întovărăşiţi — să pornească
iniţiativa privind contractarea de
cereale cu statul.
Această chemare a fost lansa­
tă, iar întovărăşiţii din Tîmpa
au contractat cu statul 18.000
kg. grîu, 12.000 kg. porumb,
2.000 kg. floarea-soarelui, pro­
ducţia de sfeclă de zahăr de pe
6 ha., un vagon de cartofi, re­
colta de legume de pe două
hectare şj- producţia de sămînţă
de trifoi de pe 8 ha.
'DRUMUL ",SOCIALISMULth NTf 1025
Pregătiri pentru
CĂRŢI APARUTE o:*-:y v’.y GEL DE-AL 5-LEA CONCURS
în Editura !• \ -Ar J S - i al formaţiilor
culturale
Convorbire cu tov. două ha. sfeclă furajeră. Pe res­ \ Cu sportivii romîni î Formaţiile artistice ale căminului
MIHĂILĂ DUMITRIU tul suprafeţei care ne-am propus la Melbourne cultural „Horin" din Slntandrei, ra­
preşedintele gospodăriei ţ’-o îngraşăm au fost transpor­ ionul Hunedoara, au primit cu multă
tate 200 care bălegar de grajd. de R. Urziceanu şi T. Vornicu l bucurie oesiea organizării celui de-al
agricole colective Pe lingă cantităţile acestea folo­ cincilea concurs al formaţiilor artis.
din Turdaş sim ca ingrăşămint artificial a- Lucrarea prezintă participarea | Uce aie căminelor culturale. După
zotaţii pe o suprafaţă de 20 ha. prelucrarea regulamentului concursului
pină acum in gospodărie in ve­ însămînţată cu griu. Toată să* sportivilor noştri la Jocurile O- ? şi fixarea reperioriilor, a început pre­
derea începerii campaniei de pri­ mînţa a fost selecţionată şi con­ gătirea echipelor artistice. Seară de
măvară şi care sint perspective­ diţionată ; în urma probei de iimpice de la Melbourne. Ş Seară, membrii echipelor se prezintă la
le de a obţine unele recolte mai germinaţie constatînd că ea co­ repetiţii şi-şl dau silinţa să obţină
bogate? respunde în proporţie de 90-95 Autorii — ziarişti sportivi — f cele mai bune rezultate.
la sută. Pentru a obţine recolte
RĂSPUNS : Pentru efectuarea j care a u 1însoţit Iotul roinîn — au î
unor lucrări de calitate, a fost şi mai bune decit anul trecut,
încheiat contractul cu S.M.T. O- ne-am orientat asupra folosirii | reuşit să prindă momentele cele *
răştie care ne face arăturile de
primăvară, discuirile, însăminţă- celor mai bune seminţe de po- * mai semnificative ale întrecerii, să f
rile, strinsul recoltei de păioase rumb hibrid generaţia I-a.
etc. Am luat această măsură t facă cunoscută cititorilor Austra- î Echipa de cor, compusă din peste
In perioada pregătitoare carri- 60 persoane, pare a fi cea mai ac­
paniei agricole de primăvară f Ilia, să-i facă să trăiască în at- tivă. In această echipă, tineri şi vlr-
propriu-zisă, am efectuat contro- stnici, se întrec pentru a participa care
<iu*.li semănăturilor ade* toamnă, f mosfera plină de emoţii a întreceri- ţ mai de care la pregătiri. Din echipa
luind măsuri ca acolo unde e- de cor fac parte colectivişti şi înto­
f lor. vărăşiţi : ei chită viaţa nouă care în­
floreşte in satele noasire,
x Cartea este ilustrată cu numeroa- Vîrstnicii din satul Reia, n-au rămas mai prejos decît ti­
neretul la concursurile formaţiilor artistice organizate în raio­
| se fotografii, caricaturi, iar la sfîr- nul Haţeg.
f şit ea cuprinde rezultatele primilor In clişeu: echipa de căluşari a vîrsfnicilor din satul Reia.
J clasaţi în toate sporturile, com- i
i pletare care sporeşte, fără îndoială l
i valoarea documentară a cărţii. f Am admirat In mod deosebit mun­
* •¦ ca celor mai harnici echipieri cum
{ Taina apei * Sint tinerii Crişan Angliţa şi Popa
(rusii, care nu lipsesc niciodată de la
i de Horvath Imre î repetiţii. Am admirat de asemenea pe
tovarăşii Bara Cornel, Huief Adam şi
rioadă in care construim mult complectate. *. în rom. de Doina Sălăjan | alţii, care, în ciuda faptului că au
in gospodărie şi o parte a co­ Acum am început lucrul pen­ depăşit vlrsta de 50 de ani, se iau
i Volumul de versuri „Taina apei“ i la întrecere cu cei tineri.
lectiviştilor sînt cuprinşi in a- tru discuirea a 12 ha. ţel ină
ceastă muncă. spartă, care va fi însămînţată cu * de Horvath Imre este alcătuit din In acelaşi fel se pregătesc şi echi­
porumb. De asemenea, am pornit pele de teatru şi de dansuri.
Au fost revizuite şi reparate *. poezii (foarte scurte, inspirate din
(natură, din lumea micilor vietăţi.) j
Autorul reuşeşte doar în citeva f
are gospodăria. Avem două plu- | linii, să creioneze portretele unor
guri cu tracţiune animală, 4 cu culturi de toamnă. Şi la gră­ animale cu toate caracteristicile lor,r. | Nu demult, echipa artistică a cămi­
grape, două căruţe etc. care a- dina de zarzavaturi a fost înce­ nului cultural din Slntandrei, a pre­
cum sînt în stare bună de func­ put lucrul. Uşor de memorat versurile se î zentai un program artistic In comu­
ţionare. Cu atelajele proprii a na Rapoltu Mare. In faţa unui public
Toate măsurile pe care le-am remarcă prin gingăşie şi un umor j numeros de colectivişti şi întovărăşiţi,
enumerat precum şi altele pe corul — pe patru voci — recitatorii,
de bună calitate. ; ¦dansatorii şi artiştii amatori care au
prezentai o piesă de teatru, s-au bu.
Lucrarea se adresează preşcola- ţ curat de un bine meritat succes.
rilor şi este ilustrată de Adam *
fost transportată la cîmp canti­ care le vom lua ne vor ajuta să llona. î
tatea de bălegar necesară com- depăşim cifrele cuprinse în pla­
plectării îngrăşămintelor pe cele nul de producţie la culturile ce Povestea unui
două ha. grădină de zarzavat şi le avem cu 10-35 la sută.
contemporan } Pentru buna reuşită a programului
dat în Rapoltu Mare şi-au dat con­
de V. Korclenko r cursul sfatul popular comunal, to.
varăşii Morarii Orlenzia directoarea că­
Colecţia uBiblioteca şcolarului" minului cultural, Crişan Ghcorghe- di­
rectorul şcolii şi tov. profesor Pintea
Au început noi construcţii Sub forma unei evocări a tre­ loan, 'iar comitetul comunal de par­
tid a îndrumat şi sprijinit in perma­
cutului său, autorul face de fapt, Concursul artistic între formaţiile căminelor culturale din nenţă căminul cultural In, această ac­
raionul Haţeg, iniţiat de secţia de învăţămînt şi cultură a sfa­ ţiune.
un vast tablou al epocii în care ţ tului popular raional, a contrib uit la formarea a noi formaţii
Munca culturală in comuna Slntan­
Anuil acesta, paralel cu conti­ melor 14 blocuri care vor intra ,,a copilărit şi şi-a făcut liceul. Pe ţ artistice, drei ar da roade şi mai bogate dacă
nuarea construcţiilor ce sînt în în lucru în cursul anului. Tot în clişeu : Corul căminului cultural din satul Reia a fost toate cadrele didactice ar înţelege să
lucru au început altele noi. Din­ în Petroşani, pe un şantier ex­ f canavaua amintirilor se ţes relaţii- f o sprijine. Este destul de regretabil
tre acestea multe vor fi termi­ clasificat printre cele mai bune coruri ale raionului. faptul că unele cadre didaclice cum
nate pînă Ia sfîrşitul anului. perimental s-au început 9 blo­ j le dintre oameni, la sat, în pe- ? sint Cioloca Minodora, Munteanu Ve-
Astfel, în Petroşani s-a început curi a cîte 4 apartamente care ronica, Lădaru Leontina şi Zitnbovschi
se execută după o metodă nouă : i rioada cînd iobăgia nu fusese încă ? Vladimir, manifestă nepăsare şi indife­
renţă totală faţă de munca culturală
ţ desfiinţată, şi cele de la oraş, în i din comuna Slntandrei, deşi colectiviş­
tii şi întovărăşiţii din acest sat le-au
f special între profesori şi elevi. Este ? cerut concursul. Credem lotuşi că pînă
în cele din urmă vor înţelege şi aceşti
un nou şantier de locuinţe, unde din beton uşor monolit turnat în ţ foarte bine redată atmosfera apă- : O reuşită serată literar-artistică tovarăşi menirea ce o au in culturali­
se vor construi 2400 aparta­ tipare de duraluminiu. Aceste zarea satelor şi işi vor aduce şi ei
mente. Aci, în prezent se fac lu­ blocuri au fost începute la 22 ţ sătoare din şcoli, în timpul cînd • contribuţia la această operă nobilă.
crări edilitare — drumuri, con­ martie şi se vor preda complect
ducta de apă, canalizări etc. — — inclusiv lucrările exterioare ţ Polonia suferea de pe urma ruşi- j MARIŞ AUREL
şi se lucrează la fundaţiile pri­ — pînă la 7 Noiembrie. corespondent
I ficării forţate. ? încă de la primele şedinţe, V. Ioan şi Doană Bela, interpre­
ÎOO: cenaclul literar din Orăştie a tate cu multă artă de tov. prof.
| Dar neajunsurile în şcoală erau * meditat asupra modalităţii de Danciu Voichiţa, inginer Piroş
lărgire a activităţii de cerc prin Zoltan, Valy Aiuzanu, Anuţa
f şi de altă natură : metodele înve- j contactul cît mai des cu publi­ Vulcu şi chiar de autorii com­
poziţiilor, acompaniaţi de or­
: chite, de predare şi de educaţie, | cul. Una 3in aceste acţiuni a chestra de muzică populară a
fost şi serata fiterar-artistică
j folosirea pedepselor şi a bătăii, ţ prezentată publicului din Orăş­ Casei de cultură. Partea de u-
tie săptămîna trecută.
întreţinerea păşunilor î profesori nepregătiţi sau lipsiţi do î mor a fost susţinută prin lectu­
Serata a fost deschisă de co­
• Interes pentru formarea elevilor — i rul muncitorilor fabricii nr. 14 ra unor epigrame, poezii umo­
Orăştie, prin interpretarea com­
• cimplecieâză tabloul cenuşiu al vieţii ? ristice momente vesele cintece
* din şcoală. satirice, populare etc.
munal din Cut, raionul Sebeş, S-au evidenţiat in această 1* Din roman se desprind condiţiile ţ 1. ILIESCU
care au favorizat formarea lui Ko- i
cetăţenii din cele 19 circumscrip­ acţiune cetăţenii din circumscrip­
ţii au fost mobilizaţi la curăţi­ ţiile nr. 1, 2, 5, 6, 13 si 14. f rolenko ca scriitor şi ce anume l-a |
ECATERINA BLAGA • îndreptat pe drumul scrisului. 1
şi muşuroaie. Numai intr-o sin­ corespondentă j Aritmetica recreativă I
-<39* poziţiei după cunoscutul cînteo
i de B. losub t „Lele de la Orăştie" (versuri
C o n s iliu l G eneral A.R.L.U.S, şi Cartea Rusă | Cartea cuprinde o colecţie de ? Popa Stănileşti, muzică prof.
{ probleme recreative de aritmetică, j r0Ln mia TRIBUNALULUIoan Popa) şi s-a încheiat prin
vă invită să participaţi | Spre deosebire de alte cărţi de a- « „Hora colectiviştilor din Şibot"
{cest gen, lucrarea de faţă con- j
(versuri V. Bora, muzică î. D.
la concursul „ C l l N E d T E Ş T E G H I C E Ş T E " î ţine un scurt istoric al formării si ¦ Chirescu). „Meserie necinstită../* ani închisoare corecţională şi
2 ani interdicţie corecţională.
Răspunzînd la întrebările acestui concurs, puteţi obţine ur­ t 't Programul a constat din lec­ Cetăţeanul Constantin Mazi-
mătoarele premii: tura unor creaţii originale. Au lu a continuat să-şi practice Vinovatul s-a grăbit să facă
( scrierii numerelor. De asemenea, a- j citit din versurile lo r : loan V.’ vechea „meserie" de hoţ de bu­ recurs dar i-a fost respins.
* un premiu I — o motocicletă şi cărţi în valoare de 500 lei Todea, Maria Diaconu, Mircea zunare, faptă pentru care a mai
# un premiu II — un frigider şi cărţi în valoare de 200 lei. fTutorul a introdus noţiuni sumare ¦ţ Munteanu, Popa Stănileşti, Ion fost prins, judecat şi condam­ Falsul proprietar
Ghiorghiţoiu, Emil Gelu, Virgil nat şi în alte dăţi.
ţ despre: şiruri, progresii, serii şi a- ţ Tănăsoiu, Florean Nirlă, Vale- Cetăţeanul Gheorghe Rusu din
riu Bora etc. Elementul literar In noaptea de 29 ianuarie a.c.. Deva, a fost pedepsit de tribu­
It naliză combinatorie. *: a fost îmbinat cu cel muzical, el s-a strecurat in trenul Si- nalul popular din Deva la 10
! întreaga lucrare este străbătută j în toate însă păstrîndu-se ele­ meria — Arad din staţia C.F.R. ani închisoare corecţională.
• un premiu III — un televizor şi cărţi în valoare de 100 lei. mentul de originalitate şi inedit. Deva şi, proîitînd de neatenţia
t; Din compoziţiile prezentate, s-au cetăţeanului Aurel Faur i-a fu­ Motivul? Iată-1: El s-.a dat
ţ de ideea legăturii permanente din- J remarcat cele ale profesorului rat suma de 555 lei. drept proprietar de oi, (ceea ce
0 cinci menţiuni I — o servietă de piele şi cărţi în valoare Ioan Popa, Lulu Aiuzan, Todea nu era) contractînd însemnate
de 50 lei. | tre aritmetică şi celelalte ramuri j Fiind prins asupra faptului a cantităţi' de lina cu unilăţile
fost trimis în faţa instanţelor D.C.A. din Ilia, Deva şi Lugoj.
® zece menţiuni II — o trusă stilou — creion şi cărţi în va­ { ale ştiinţei, de aplicaţiile ei în judecătoreşti. Pe baza contractelor el a ridi­
loare de 50 lei. cat suma de 9.200 lei. Pentru n-
1 fizică, chimie, biologie etc. Tribunalul popular al oraşu­ ceasta, organele judecătoreşti
0 cincizeci menţiuni III — cărţi în valoare de 100 lei. lui Deva, l-a condamnat la 4
\i Dar „Aritmetica recreativă" este
TREI PREMII SPECIALE CONSTIND IN CITE O CĂLĂTORIE LA • nu numai instructivă, ci şi intere- 1
TP
MOSCOVA. (sântă. Numeroase probleme şi jo- $
Buletinele pentru acest concurs se găsesc de vînzare la jcuri pun Ia contribuţie gîndirea şi *
toate librăriile şi chioşcurile de difuzarea presei.
t logica cititorului. *a î
•«o*D•-•O—’»*-»• •*o*-o
şi-au făcut datoria.
Intelectualii din raionul Brad, în­ SÎNTEM CONŞTIENŢI DE SARCINILE lei clasei muncitoare şi poporului nos­ Uzurpatori de funcţii
truniţi la 23 martie 1958, în consfătui­ tru i
rea iniţiată de comitetul raional de ce revin intelectualilor Cetăţenii Aurel Junea din De­
partid, pentru dezbaterea planului de se vor scrie reportaje, schiţe şi a- va şi Teodor Chiţiba din Boholt,
măsuri în vederea dezvoltării activi­ rtil republicări al monumentelor isto să sprijine în activitatea lor orga­ curi: „Să cunoaştem bogăţiile, şi fru­ mintiri, consacrate trecutului de luptă au fost judecaţi şi condamnaţi
tăţii de educare patriotică a oamenilor rice, de arhitectură şi artă plastică. nizaţiile U.T.M. şi măsurile luate do museţile patriei”, „Să ne cunoaştem re­ al poporului nostru, mişcării revoluţio­ de către tribunalul oraşului
muncii, constată că pînă în prezent, acestea în vederea patronării şi în giunea şi raionul" etc. In vederea or­ nare a clasei muncitoare şi ţărănimii Deva la cîte doi ani închisoare
în raionul nostru, în ce priveşte mun­ Cu tcate acestea însă, în munca du grijirii monumentelor istorice, contri ganizării de excursii cu tineretul la muncitoare, muncii ercice a poporului corecţională pentru delictul de
educare patriotică, au mai exislat şi locurile istorice, localităţile industriale nostru pentru construirea socialismului uzurpare de funcţie şi înşelă­
ca de educare patriotică, s au obţinut o serie de lipsuri. Aşa, bunăoară, in 4 şi regiunile pitoreşti, vom colabora la şi apărarea păcii între popoare; ciune.
unele rezultate pozitive. suficient a fost prezentat rolul parti constituirea cercurilor turistice în şco­
dului, ca factor hotărîtor în făurirea RĂSPUNS CHEMĂRI* lile medii, profesionale şi colectivele se va extinde propaganda prin con-- împreună, deseori acostau şi
Aşa spre exemplu, s au prezentat statului democrat-popular, rolul forţe intelectualilor din sportive: ferinţe şi lecţii, organizîndu-se sim­ reţineau diferiţi cetăţeni paşnici
comunicări şi conferinţe cu caracter lor patriotice în înfăptuirea actului de raionul Sebeş pozioane, şezători, consfătuiri, recen pe aleile cetăţii Deva, prezen-
istoric şi politic, care au scos în evi­ Ia 23 August 1944, rolul forţelor noa­ se vor organiza şi pe mai departe, zii, cercuri de citit. Temele să fie tfn’du-se drept organe de mili­
denţă trecutul de luptă al poporului stre armate în lupta pentru zdrobirea buind la acţiunile obşteşti, lucrările de. concursuri „Drumeţii veseli”, ghicitori bine alese şi axate pe munca de edu­ ţie (funcţii pe care nu le deţi­
nostru. Semnificative fiind în acest hitierismului în războiul antifascist. şi seri literare pe teme patriotice şi caţie patriotică desfăşurată de unită­ neau). Ei „eliberau" pe cetă­
sens conferinţele ţinute în localităţile refacere şi înfrumuseţare a acestora, ştiinţifice, cît şi excursii cu muncitorii ţile culturale din raion | ţeni numai după ce aceşlia le
de însemnătate istorică, cum sînt Cri- Ştiind că partidul porneşte de la şi ţăranii muncitori. Pentru cinstirea plăteau diferite sume de bani
ş.at\ Ţebea ele. Majoritatea conferinţe­ principiul că masele populare sînt fac în mod deosebit a „Gorunului lui Ho memoriei eroilor căzuţi pe frontul anti­ în vederea valorificării tezaurului fol­ (cum e cazul tovarăşei Cătălină
lor au fost urmate de programe artis­ tor de bază în făurirea istoriei şi că hitlerist, va fi sprijinită comisia for­ cloric şi de artă populară, se vă or­ Dane de la spitalul unificat care
tice. duce o luptă hotărîtă pentru lumina­ ria” ; mată de. către secţia învăţămînt şi ganiza o expoziţie cuprinzînd costu a plătit 25 lei.)
rea oamenilor muncii de la oraşe şi cultură şi U.T.M. pentru identificarea me naţionale, obiecte de artă popu
Au fost organizate apoi concursul sate, pentru ridicarea nivelului lor po să contribuie !a acţiunea de identi­ militarilor căzuţi pe acest front, în ­ iară, ţesături, cusături sculpturi şi în- De data aceasta, ei au fost
litie, ideologic şi cultural, intelectua treţinerea şi îngrijirea cimitirelor în crustături, cu motive specifice raionu­ cei...„acostaţi".
„Drumeţii veseli" cu tema: „Pe ur­ Iii din raionul Brad, se angajează să ficare a loeurilcr şi localurilor unde care sînt înmcrmîntaţi aceşti eroi j lui ;
mele lui Horia, Gloşca şi Grişan" ; lupte cu conştiinciozitate pentru rea Huliganul
seri literare cu concursul cenaclului lizarea întocmai a acestcr sarcini. an fost ţinute şedinţele ilegale a!o să contribuie la întocmirea mono­ se vă pregăti un program artistic,
literar „G1sorg e Goşbuc", Brad etc. grafiei istorice, miniere şi economice avînd ca tematică evocarea perioadei Huliganul L'adislatt Lazăr in
Pentru realizarea obiectivelor stabi­ P.C.R., sindicalelor roşii e tc .! a raionului Brad sprijinind sfatul popu­ de luptă a poporului din raion, sub vîrstă de 20 de ani a fost ju­
Au fost organizate excursii cu ele­ lite în planul de perspectivă pentru e lar raional în întocmirea documentaţiei conducerea lui Horia, Cloşca şi Gri­ decat şî condamnat pentru ten­
vii,- în localităţile istorice: Churechiu, ducarea patriotică a oamenilor muncii, pentru stimularea creaţiei literare şi pentru acordarea numelui luptătorilor şan.
intelectualitatea raionului Brad îşi pro pentru libertate şi independenţă unor tativă de viol, la 2 ani închi­
Mesteacăn, Ribiţa, Ţebea i s-au făcut pune să contribuie şi pe mai departe artistice- privind „Lupta de veacuri a străzi din oraşul Brad, cît şi ridicarea de Pătrunşi de importanţa îndatoririlor
la identificarea tuturor monumentelor placi comemorative în localităţile şi lor, intelectualitatea raionului Brad va soare corecţională.
excursii la Hunedoara, iar cu tineretul şi locurilor istorice, legate de lupta poporului pentru libertate'*, „Lupta cla­ locurile unde aii trăit fruntaşi ai lup munci neobosit pentru educarea oa­
poporului din raionul nostru: menilor muncii în spiritul patriotismu­ El a acostat două femei in
lă Doftana şi Bucureşti. sei muncitoare sub conduţerca parti­ lui socialist şi internaţionalismului pro­
letar, al devotamentului faţă de partid cursul aceleiaşi zile. S-a purtat
De asemenea, au fost întreprinse ac­ dului, pentru construirea socialismului", şi guvern, al dragostei faţă de muncă,
pentru însuşirea cunoştinţelor de cul­ urit, a folosit injurii şi alte
ţiuni pentru includerea „Muzeului mi­ vom colabora la concursul ce se va tură generală şi asimilării tezaurului
nostru cultura!. huliganisme.
nier" din Brad, în „Ghidul turistic organiza în acest sens de către secţia Organele de stat şi-au tăcut
al R.P.R.” > s-au identificat toate locu de învăţămînt şi cultură şi comitetul dafor ia'.
rile istorice din raion, obiinîndu-se în- raional U.T..M.; t P. JURCOPJl
r.adFarea unor clădiri în nomenclato- să- sprijine comitetul ¦raional U.T.M.
în organizarea a cît mai multe cer­