Page 11 - 1958-04
P. 11
Nr. 1025 DRUMUL SOCIALISMULUI Pd^. 3
In atenţia organizaţiilor de partid in oraşul Deva DIN fONillL „Cum am reuşit
să ne asigurăm cadre
ig mai despart olteva zile pîinea poate fi de mai de invesfifii miniere bine calificate“
de încheierea concursului „Pentru
cea mai bună gazetă de perete" mm bună calitate! şi b ugeful local
Pentru anul acesta, în oraşul Deva, Creşterea continuă a Ivolu-mu- sînt Gheorghe Ursan, Ştefan
din fondul de investiţii şi bugetul lo
cal al sfatului popular, s-au planifi lui producţiei de cărbune la toa Jina, Traian Iovi sau Gheorghe
cat să fie executate diferite construc
j Mai mulţi cetăţeni din oraşul Deva tate îl are şi modul în care aceasta ţii gospodăreşti, lată cîteva lucrări şi te exploatările din Valea Jiului, Ivăşcamu, au înţeles importanţa
se fabrică. Incepînd de la cernutul făi sumele prevăzute pentru acestea:
¦* Experienţa îndelungată a organiza- cu” din Dobra, de la Sfatul popular ¦ au sezisat ziarul că în ultimul timp ca nii şi pînă a ajunge în mîna consu pune tot mai accentuat proble creşterii noilor cadre calificate
matorului, pîinea trece prin mai multe
¦ ţiilor de partid în conducerea gazete- din Gîrbova, de la G.A.C. Pricaz şl litatea pîinii ce se distribuie prin uni- operaţiuni: frămîntare, dospire, forma ma încadrării lor cu personal şi au depus o muncă stăruitoare
re, coacere, perioada de răcire etc.
î ior de perete arată că cele mai ci- altele, se preocupă îndeaproape de făţile alimentare atît pe tichet cît şi tehnic şi muncitoresc calificat. în acest sens. Astăzi, colectivul
De felul cum se execută fiecare din
¦ tite gazete, cele care aduc o contribu- popularizarea rezultatelor obţinute în la liber lasă mult de dorit. Pentru a aceste operaţiuni depinde şi calitatea © Pentru terminarea tribunei de la Deoarece în această chestiune nostru se mîndreşte cu faptul
pîinii. La cernut de pildă, muncitorii noua arenă de fotbal, anul acesta, s-a
ţ ţie deosebită în activitatea de produc- unităţile socialiste ale agriculturiiîn folosesc pentru trasul făinii de la sită prevăzut suma de 700.000 Iei. colectivul sectorului 4 al minei că aici s-au ridicat ajutori de
vedea care sînt cauzele acesfor stări nişte bucăţi de seîndură necorespunză-
" ţie sint acelea care se preocupă de scopul atragerii de noi familii în sec-
de lucruri redacţia a organizat un raid toare. Vulcan a obţinut pînă acum o mineri şi mineri buni cum sînt
generalizairea experienţei înaintate a torul socialist,
pe la unităţile de panificaţie din ora Problema frămîntatuiui în malaxoa- o Întreprinderea de gospodărie oră seamă de succese importante, tovarăşii Grigore Istrate, Gheor
muncitorilor, acelea care au o atitu- fn general, majoritatea gazetelor de re nu este nici ea lipsită de importan şenească, din suma de 970.000 lei, va
şul Deva. Iată cîteva din constatările ţă. Nici aici nu se respectă întotdeau continua lucrările la garajul ce este în am cerut tovarăşului inginer ghe Pîşleagă, Gavrilă Vancea,
dine combativă faţă de lipsuri, care perete aflate în concurs, cu unele ex- na reţeta de fabricaţie. Fie că uneori construcţie, va face captarea apei la
făcute: se pune ia frămîntare prea niuTtă sare uzina de apă, captarea apei de la iz Dumitru Plăvicheanu, şeful sec Vasile Malgoci şi mulţi alţii.
se ocupă de cele mai vitale probleme cepţii, îşi îndeplinesc cu cinste rolul iar uneori deloc, fie că aluatul nu se vorul natural din Viile noi şi alte
plămădeşte suficient şi rămîn cocoloaşe, lucrări. torului, să ne arate în ce constă L-am mai întrebat pe tov. in
şi sarcini de la locurile de muncă ior de propagandist şi mobilizator al Cînd nu se respectă toate acestea au o singură consecinţă:
angajamentele contractuale pîine de slabă calitate. experienţa pozitivă acumulată giner Plăvicheanu să ne spună
respective. oamenilor muncii la îndeplinirea sar-
de colectivul său în asigurarea cum justifică totuşi faptul că
in scopul stimulării activităţii ga- cinilor ce le stau în faţă, se preocupă i
cu cadre bine calificate a ex deşi brigăzile sînt acum omo
zetelor de perete, cu aproape două de respectarea şi traducerea în fapt a t
Se ştie că principala materie primă ploatării. Pentru început, l-am gene, efectivul sectorului . este
luni în urmă — lucru cunoscut dealt- tuturor obiectivelor prevăzute de regu- j folosită în fabricarea pîinii este făina.
De calitatea ei depinde în mare mă rugat pe tov. inginer să ne a- mai mare cu 35 de oameni de-
fel — redacţia ziarului nostru a lansat lamentul concursului. j sură şi calitatea pîinii. Această făină • Tot I.G.O., din suma de 2.050.000
este furnizată unităţilor de panificaţie lei investiţii va construi 4 kilometri rate cum se duce în sectorul 4 cît forţele de muncă planificate.
o chemare către toate colectivele de Ţinînd seama de faptul că pînă la j reţea de gaz metan şi 400 m.p. locu
din oraşul Deva de către morile din inţe, iar din suma de 985.000 Iei va acţiunea de ridicare a califică Tovarăşul inginer ne-a răs
redacţie ale gazetelor de perete din expirarea primei etape a concursului face reparnţia băii populare, reparaţia
Arad, Craiova şi Sînicolaul Mare. Făi motoarelor şi pompelor de la uzina rii cadrelor de muncitori. puns :
de apă, reparaţia şi întreţinerea reţe
regiune prin care acestea sînt îndem- (15 aprilie), au mai rămas doar cîteva lei electrice în mediul rural. . — Acţiunea pe care o duce — La prima vedere s-ar pă
nate să participe Ia concursul „Pen- zile, organizaţiilor de partid le revin colectivul nostru pentru asigu rea că nu acordăm destula a-
tru cea mai bună gazetă de perete”, sarcini sporite. In perioada care a mai rarea efectivului necesar şi mai tenţie reducerii posturilor nepro
Inţelegînd importanţa acestei chemări, rămas se recomandă a se trece la na se furnizează pe baza unui contract In mare măsură gustul pîinii de ales a calificării acestuia — ductive. Dacă avem însă în ve
cele mai multe coleclive ale gazete- îndosarierea cu grijă a fiecărui ar- în care este prevă pinde de modul cum ne-a răspuns tov. Plăvicheanu dere dinamica producţiei secto
lor de perete din întreprinderile şi in- Iticol care a apărut, reamenajarea zută şi problema ca se fac combina — este o acţiune de mult în rului in viitorul apropiat, totul
stituţiile regiunii, îndrumate de către lităţii. Totuşi, con ţiile de materie pri
dacă e cazul, a gazetelor de perete, ducerile morilor a- RAIDUL nostru mă la frămîntare. o Din suma de 2.500.000 lei, în cepută, dar. care abia acum dă are o justificare deplină. In lu
organizaţiile de partid, s-au antrenat întocmirea tabelelor cu coresponden- mintite nu respectă Respectarea întoc
în concurs, angajîndu-se să depună oraş se vor face asfaltări de străzi, roadele aşteptate. In urma apli na aprilie, planul zilnic de pro
{j. ^ ,ucruri de care se va ţjne ;î
cării sistemului îmbunătăţit de ducţie al sectorului este cu circa
tot efortul pentru a contribui prin obligaţiunile con mai a reţetei de fabri trotuare şi canalizări, reparaţii şi în
seama la clasificarea celor mai bune L tractuale şi furnizează în general o caţie este o problemă de care în vi salarizare, către mima se în 12 ia sută mai mare ca în mar
făină slabă din punct de vedere fizico- itor conducerea sectorului de panifica
munca lor la îmbunătăţirea procesu chimic. De multe cri, gradul de umidi ţie a întreprinderii „I Mai“ trebuie să treţineri de străzi, iluminatul public, dreaptă zilnic zeci şi sute de tie. Luna aceasta va intra în
gazete de perete. se ocupe în mod deosebit.
întreţinerea zonelor verzi şi salubrita muncitori. Acestora le trebuie a- exploatare stratul 17. In luna
lui de producţie, la întărirea discipli In fine, după mai multe faze, pîi
Comisiilor raionale de clasificare a nea ajunge la copt. Dar şi aici există tea oraşului pe o suprafaţă de 56.000 sigiirată într-un timp relatiiv mai planul zilnic va fi cu aproape
deficienţe, în special în schimburile de
î nei socialiste a muncii, la combaterea celor mai bune gazete de perete, le tate al făinii furnizate depăşeşte in noapte, cînd controlul asupra fabrica m.p. Astfel, se vor face asfaltări, tro scurt, o bună calificare practi 25 la sută mai mare ca in luna
tuturor lipsurilor ce mai există în în- revine sarcina ca în perioada ce a ţiei din partea conducerii sectorului de
dicii stas-ului. Şi cantităţile de făină panificaţie este inexistent. Cuptoarele că şi teoretică, pentru a putea martie, prin intrarea în funcţi
treprinderite sau instituţiile unde ele mai rămas pînă la încheierea etapei sînt înzestrate cu injectoare mobile.
necorespunzătoare sînt destul de mari. Aceasta implică o atenţie deosebită din tuare şi canalizări pe străzile: Fili- face faţă sarcinilor de plan tot une a altor abataje noi. In ciu
partea muncitorilor la arderea vetrelor,
— ca organe de presă — îşi desfă- raionale a concursului să se îngrijea- Să luăm de pildă mimai cazul celor Totuşi, cocătorii nu se îngrijesc ca mon Sîrbu, Piaţa Unirii, Eminescu, mai sporite. da greutăţilor financiare de mo
vetrele cuptoarelor să fie arse în med
şoară activitatea. scă de pregătirea expoziţiilor raiona- ţ 26.000 kg. făină intermediară furnizată uniform. Din această cauză pîinea a- I. Creangă, Mureşanu şi La propunerea organizaţiei de ment, preferăm să menţinem a-
junge la consumatori de multe ori arsă
Dovedind preocupare şi interes faţă le, în localuri accesibile vizitatorilor, j sau crudă. Călugăreni. partid, tehnicienii şi minerii şefi cest supra-efectiv şi să punem
de obţinerea unor rezultate cît mai Se recomandă de asemenea ca, în sco- } de moara „Dobrogeanu Gherea" din Slaba calitate a pîinii a făcut ca de brigadă şi de schimb, au ur accent pe calificarea lui, pentru
numai în una din lunile primului tri
bune în cadrul concursului, nume- pul vizitării acestor expoziţii de către j Craiova caro, din cauză că nu cores mestru al acestui an să fie refuzate pes ® In sectorul învăţămînt, unde este mărit cu atenţie munca celor a-1 putea folosi din plin în lu
te 1.000 kg. de pîine. repartizată suma de 100.000 lei, se
roase gazele de perele cum sînt cele un număr cît mai mare de oameni > punde, stă nefolosită de aproape două vor procura materiale şi utilaj pentru noi angajaţi. Tinerii noi veniţi nile viitoare.
? şcoli şi se vor face lucrările necesare
luni. ’ f Lipsurile arătate mai sus trebuie să pentru încălzirea centrată a şcolii me la mină care au dovedit dra L-am rugat pe tovarăşul ingi
dea de gîndit conducerii întreprinderii dii nr. 2.
de la Filatura Lupeni, mina Lupeni, ai muncii şi mai ales de către cei care ¦ De altfel, făina mai vine de la mori „1 Mai" şi a sectorului de panificaţie. goste pentru meseria de miner, ner Plăvicheanu să ne mai răs
f LG.S.H., Trustul 4 construcţii Hune- muncesc în acest domeniu, să se or- }
au fost antrenaţi de către orga pundă pe scurt la o singură în
doara, mina Petrila, Uzina „Victo- ganizeze o vie şi mobilizatoare agita- l — în multe cazuri — combinată cu nizaţia de tineret a sectorului trebare :
ria" Călan, Trustul minier Brad şi ţie vizuală. ¦ alte impurităţi (tărîţă prea multă, bu să urmeze cursurile şcolii mini — Pentru a ne face o idee
multe altele, desfăşoară acum o actl- Organizaţiilor de partid le revine căţi de lemn, piatră etc.) Toate acestea • Pe linie de secţie comercială, din ere de pe lingă exploatarea noa mai ciară asupra experienţei a-
suma de 250.000 lei, se va face amena
contribuie efectiv la scăderea calităţii jarea de noi unităţi şi se va procura stră. Pentru a controla modul cumulate în calificarea cadre
mobilier şi utilaje necesare unităţilor
vitate susţinută. Articolele care apar apoi sarcina ca, odată cu expirarea comerciale, în care elevii recrutaţi îşi însu lor, să ne arătaţi în cîteva cu
sînt strîns legate de viaţa întreprinde- termenului de desfăşurare a concursu pîinii. şesc cunoştinţele teoretice, ing. vinte situaţia producţiei la zi a
rilor, de lupta muncitorilor de aici lui, să nu slăbească sub nici o formă * Conducerea întreprinderii „î Mai", Emerik Kovacs, tehnicianul Sa sectorului 4.
pentru creşterea producţiei, a produc- controlul şi îndrumarea activităţii ga- căreia îi aparţin unităţile de panifica bin Munteamu şi secretarul or — De la începutul anului şi
tivităţii muncii şi reducerea preţului zetelor de perete, să le intensifice şi ţie din oraşul Deva, deşi a cunoscut o Administraţia pieţelor, din suma ganizaţiei de bază, tehnicianul pînă azi (27 martie n.r.), noi a-
de 650.000 lei, va construi un obor
de cost, de extinderea iniţiativelor mai mult, astfel încît, fiecare gazetă această situaţie a luat faţă de ea o de vite în Deva şi va amenaja piaţa Petru Fedor, au vizitat des vem extrase peste plan mai bine
de alimente,
atitudine de pasivitate. Numai aşa se şcoala minieră, au asistat la pre de 3.600 tone de cărbune, dintre
creatoare pornite din masă etc. Unele să devină un sprijin activ în lupta dările făcute şi au văzut viaţa care 1.200 tone numai în luna
gazele de perete de la sate cum sîni pentru realizarea sarcinilor ce le stau explică faptul ca atunci cînd a fost dusă de elevi în cămine. martie.
f cele de la cooperativa „N. Bălces- în faţă. pusă în faţa unei faini de slabă cali Paralel, am vegheat asupra Timpul acordat pentru inter
O
tate (cazurile de altfel sînt foarte frec • Din 410.000 lei se vor face ame modului de calificare la locul de viu s-a terminat. Am mulţumit
najări la restaurantul Mureşul, lărgi
vente şi acum) nu a apelat la arbitra Acestea trebuie să ia măsurile cores rea restaurantului Dunărea şi diverse muncă. Repartizaţi ia abataje, pentru răspunsurile primite şi
reparaţii la unităţile O.C.L.
Din munca r ad jul de stat pentru a obliga pe furni punzătoare pentru îmbunătăţirea cali pe lîngă mineri cu experienţă, mai ales... pentru experienţa îm
zori să-şi respecte prevederile contrac tăţii pîinii. In primul rînd se impune
tinerii nou angajaţi pot să în părtăşită în calificarea cadrelor
veţe în mod practic tainele mi de mineri.
PETROŞANI — (de la subredacţia Q.S.L.-uri (cărţi ' de confirmare a le tului Consecinţele acestei atitudini a lua legătura cu conducerile morilor neritului. Mineri fruntaşi cum GH. DUMITRESCU
noastră voluntară). In raionul Petro găturilor făcute). S .a evidenţiat ca s-au răsfrînt asupra calităţii pîinii. ce furnizează făina pentru ca acestea Mai mult sprijin asigurărilor
şani activitatea de radioamatorism a cel mai activ radioamator, receptorul Conducerea întreprinderii „I Mai" ar să-şi respecte în mod riguros obliga* facultative de bunuri şi persoane
început să ia o dezvoltare mai in cu indicativul YO 6-1490 care are ex putea trage concluziile necesare şi, în 1 ţiunile contractuale. In al doilea rînd
tensă abia in luna noiembrie a anu pediate un număr de 295 Q.S.L.-uri, consecinţă, să ia măsuri neîntîrziate. se impune un control sever asupra
lui trecut. De atunci, tot mai mulţi urmat de YO 6-1491 şi y O 6-1684 şi
muncitori, tineri şi vîrsttuci, sint a- alţii. Şi fabricaţia trebuie procesului de producţie din cadrul sec- In ultima perioadă ş i . îndeosebi în de 7.955.800 lei. De asemenea, re cii lor şi n-au solicitat sprijinul con
traşi spre studiul şi experimentarea Sint însă şi radioamatori care, deşi îmbunătăţită iorului de panificaţie şi să nu se mai anul 1957, activitatea unităţilor Ad zolvarea cererilor şi sezisărilor oame cret. Nu este mai puţin adevărat că
problemelor atit de M eresante ale tolereze lipsurile ce au existat pînă ministraţiei Asigurărilor de Stat, din nilor muncii s.a îmbunătăţit; calitatea şi unele organe de partid, sfaturi
radiotehnicii. La Uricani, Lupeni, Pe au indicative, nu au desfăşurat o mun In afară de făină, un rol însemnai acuma. regiunea noastră, s-a îmbunătăţit. A- muncii aparatului A.D.A.S. la regiune populare şi organe sindicale, au scă
troşani şi in celelalte localităţi ale Văii că consecventă în această direcţie. Pol ceasta, în special ca urmare a faptu şi raioane este mai bună şi, datorită pat din atenţia lor problemele A.D.A.S.,
fi citaţi „radioamatorii" de la staţia lui că organele de partid, comitetele acestui lucru, organizarea muncii s-a aşa cum s-a întîmplat şi se întîmplă
executive ale sfaturilor populare şi or făcut în mai bune condiţiuni. încă în raioanele Brad, Ilia, Orăşuo
Jiului, radioamatorismul a prins viaţă YO 6-7686 care, pînă în prezent, nu în obţinerea unei pîini de bună cali- I. MANEA ganele sindicale, au acordat un spri şi Hunedoara.
jin efectiv în realizarea sarcinilor pe Pe lîngă aceste rezultate obţinute,
iar în prezent, un număr de 16 tineri a expediat nici un Q.S.L, linia A.D.A.S. Datorită acestui fapt, trebuie menţionat că mai există şi lip Semnificativ este faptul că la raioa
planul de încasări la asigurările prin suri în munca lucrătorilor A.D.A.S. nele Ilia şi Brad, în tot anul 1957 nu
membri ai A.V.S.A.P. se iniţiază în In scopul popularizării acestui efectul legii, s-a realizat în fiecare din une’le raioane. Aşa de pildă, nu s-a analizat de către comitetele raio
trimestru al anului 1957, precum şi în s-a reuşit să se dezvolte în măsură nale de partid sau de către comitetele
problemele radiotehnicii devenind ra sport şi pentru a contribui la caii întreţinerea drumurilor primul trimestru al anului 1958. suficientă asigurările facultative de bu executive ale sfaturilor populare, pro
dioamatori cu o calificare superioară. ficarea radioamatorilor din Valea Jiu nuri şi persoane. Cu toate că în anul blema A.D.A.S., spre a se lua măsuri
Rezultate bune s-au obţinut şi pe 1957 numărul asigurărilor facultative de de îmbunătăţirea muncii. Ca urmare a
In prezent toţi radioamatorii cu in lui, în cadrul unei şedinţe de ana linia lichidării daunelor şi plăţii des bunuri a crescut de peste trei ori acestui lucru, la inspectoratele raionale
păgubirilor prin faptul că în anul 1957 faţă de 1956, iar pe linia asigurărilor respective, munca nu se duce în bune
dicative dispun de aparatele necesare liză, s-a făcut propunerea de a se In aceste zile, ţăranii munci De asemenea, tot în comuna s-au plătit despăgubiri la un număr de persoane s-au încheiat mai multe condiţiuni, ceea ce are urmări asupra
construite de ei, iar cei care nu au organiza un concurs „Cine ştie cîştigă" tori din comuna Rîu de Mori, Rîu de Mori s-au construit două asigurări, totuşi, faţă de posibilităţile realizării sarcinilor ce le stau în faţă.
primit încă indicative au începui pe teme de radioamatorism şi radio raionul Haţeg, desfăşoară o sus fîntîni, iar în satul Ohaba-Sibi- de cca, 30.000 de cetăţeni în valoare existente în regiunea noastră, situaţia
confecţionarea receptoarelor respective. tehnică. ţinută muncă la întreţinerea şi şel s-a construit un podeţ. Este necesar ca pe viitor comitetele
Colectivul de radioamatori al raiona repararea drumurilor comunale.
Ca probleme de bază ale acestui La îndemnul deputaţilor comu Toate aceste lucrări au fost
lui Petroşani condus de ingitierul Io concurs sînt indicate: istoricul radio
sif Remeie, a reuşit ca pînă în pre foniei, traficul de radioamatori, teh nali, pînă acum au fost săpate făcute prin contribuţia în muncă
zent să facă zeci de legături cu ra nica recepţiei şi emisiei radio şi pro. şanţurile pe o lungime de circa a cetăţenilor.
dioamalorii din diferite ţări ale lumii, pagarea undelor. 9 km. şi s-a transportat o cân NICOLAE BEŞLIU
expediind în total un număr de 432 IOAN PALIŢA iitaie de 1.000 m.c. pietriş. corespondent
este nesatisfăcătoarc. executive ale sfaturilor populare şi or-'
In faţă, în prim plan, restaurantul S~a deschis şantierul;. deoarece după planul aproximativ de Datorită faptului că unii lucrători ai ganeie sindicale sub conducerea orga-'
Corvinul" şi mai apoi blocurile iencu- perspectivă, sub Chizid vor fi construite inspectoratelor A.D.A.S. în special din nelor de partid, să acorde o mai maro
iie ale Oraşului muncitoresc! puţin cca. 1.500 aparlamenle. Cu alte cu raioanele Brad, Ilia, Orăştie, nu şi-au atenţie muncii lucrătorilor din unită
dus munca în mod satisfăcător, un ţile A.D.A.S. Va trebui să le dea un
în urmă, pe dreapta, clubul nou, la vinte, aici va fi centrul viitorului oraş mare număr dc cetăţeni au fost lipsiţi sprijin efectiv prin analizarea periodică
de avantajele ce le acordă Asigurările a muncii, îndrumarea concretă, spriji
Stînga, poşta, şi în spale, barăci. denţele, calculele şi să le însoţească Iris şi ciment, o betonieră, sacii cu ciment. Asia fină la termina- Hunedoara. Şoseaua . care duce de la de Stat prin încheierea dc asigurări nirea în vederea formării unei reţele
facultative de bunuri şi persoane. La de agenţii de asigurare, în special în
Cîmpul, pe care se jucaseră meciuri pe şanlier. Obişnuit cu risipa în construcţii, o rea silozului. In cel al dulgherilor, club ia Oraşul .UncieIu!ui, va deveni aceasta a contribui! şi faptul că con mediul rural, sprijinirea în vederea
ducătorii unor unităţi A.D.A.S. (Brad, cuprinderii în asigurarea facultativă a
de fotbal (dovada o fac cele două porţi) La prima privire crezi că nu ai caut. Nicăieri. Drumurile de acces, circularul e deja moilial în masa de bulevardul principal al oraşului, pro- ilia, Orăştie, Hunedoara), n-au solici cît mai multe bunuri şi persoane.
tat sprijinul organelor de partid şi ale
e tăiat de un drum care duce sus în despre ce scrie. Abia deschis, şanlie- spre a evita noroiul, (ce face expe beton turnată cu cîteva zile înainte, menada Hunedoarei: Ion Creangă. Aşa, sfaturilor populare în dezvoltarea asi Acordînd o mai mare atenţie dezvol
gurărilor facultative prin recrutarea a- tării asigurărilor facultative, se va
O. M. şi care pe vreme rea nu ’<? bă- ml nu-ţi oferă nici schele înalte, nici rienţa I) se acoperă cu zgură. In Fierăria de forje are lăcaş zidii. Pen- că e pe deplin explicabilă proporţia genţilor de asigurare în mediul rural. reuşi, ca un număr tot mai mare de
Aceşti conducători n-au informat perio cetăţeni să beneficieze de avantajele
iui d e d id e cei ce au cizme de cau. posibilităţi de vizite prin viitoarele paralel ca viilorul şir de blocuri se' tril birourile şantierului deja au fosl mare a lucrărilor de organizare, dic organele locale de rezultatele mun ce ie acordă asigurările de stat.
ciuc. Cei care n-au, preferă asfaltul, apartamente, nici depăşiri nemaiM îl. montează linia de cale ferală pe care turnate fundaţiile. Tolodală, în urma studierii metode- M. LÂZARESCU
In drumul cu pricina, tot la 20 de niie de norme, la zidărie sau ten- va circula macaraua turn. In. dreptul Peste iot, dulapii de scîndnri pe lor avansate de muncă, s-a hoiărîl ca
paşi, nişte ţăruşi de lemn jalonează cttieli spre exemplu, nici mecanizare., blocului 77, un indicator arătă că a- care oamenii împing roabele cu nisip, munca să se desfăşoare în lanţ. ‘Primul ţ
profilul viitoarei străzi: Vasile Alee. Cifrele lipsesc aproape cu lotul. Şan. colo lucrează brigada lai Grigore Be- pietriş şi beton, sînt bine fixaţi în pas al lanţului îl va constitui săparea
sandri. In siînga drumului, spre poş- Herul se află în organizare, lucrările linshi, care are de săpat 367 m.p. şi oumînt. \ fundaţiilor, al 2-lea, turnarea betoane-
lă, pămîiitul e răscolit de lopeţile u- sînt mici, aproape de neluat în sea- peniru care va primi suma de 2.257 Depozitul de clwresiea e îngrădii lor, iar al 3-lea, zidăria. Distanţa între
nor tineri: auzul e izbit de loviturile, mă, încă neconcrelizate prin masivi- lei. Mai cuprinde iabta indicatoare cu sîrmă ghimpată. Tot în incinta lui păsuri va fi de 15 zile. La pasul dl
de ciocane în lemnul de brad, şi vă- laie, prin izbitor. Şi ioltişi... termenul şi norma de timp. Oameni; sint depozitate contcinerele peniru că- 3-lea — zidărie — de asemenea niun-
zul surprins de cîteva barăci de scîn- — E pentru prima dală cînd şanlie- ştiu de la bun început ce au de fă- rămidă. Probabil nu se vor mai des- ca va fi organizată pe păsuri. Brigada
duri, de grămezile de nisip şi pietriş/ rul porneşte cu o asemenea organiza- cut, termenul şi remuneraţia. cârca prin aruncare sau basculare, complexă de zidari va fi împărţită în CRESCĂ TO RI DE O l
o betonieră îşi ridică şi coboară ril- re — începu tovarăşul Hobincu, in- Iniţiativa conducerii şantierului s-a in stadiu avansat se află lucrările de două: parte la zidărie, parie la mon-
mic şi continuu cupa, cîteva aulo- dală ce am ieşit din birou, dovedii bună. Brigada lui Gheorghe instalare a liniei decovil, pe care se va iarea planşeelor prefabricate, pasul ian- încheiaţi contracte pentru pro- industriale din comerţul de in
basculante descarcă zgură de furnal, Primul bloc, cu numărul 78 pe schi- Croitorii a predai înainte de termen cu face transportul materialelor de la de- ţului fiind prevăzut la 4 zile. Odată ducţia de’lînă cu întreprinderile tîmpinare, la preţuri de stat, cum
iar in fund, dincolo de baraca ce adă- ţe şi pe tabla de lemn care marchea- o zi lucrarea ce o avea de excculat; poziiul situat la cca. 1,5 km. distanţă, lucrul început, s-a preconizat ca mon- D.C.A., care vă plălesc preţuri ar t i :
posleşlc birourile şantierului 1 al ză un colţ al panelului de lucru, o cea a lui Bciinski de asemenea. Execnlarea acestui prim cvartal de iarea prefabricatelor să se facă în avantajoase ; astfel, pentru bumbac dublu fir,
Trustului IV construcţii Hunedoara, se „avansai". Şe toarnă fundaţiile. La La silozul de ciment lucrează bri blocuri vă deschide un nou capitol în schimbul II, iar aprovizionarea cu că- < i Cal. I Cal. II cherestea răşinoasă,
sfinge var. 77 încă se sapă. Dar nu asia inie- gada lui Malei Krikh. Tovarăşul Ho isloria construcţiilor social.culturale a rămidă în schimbul III. lînă ţigaie nespălată lei 44 35 ciment,
Intii a fost necesitatea': aceasta a resează. bincu mă informează laconic că dul- noului oraş Hunedoara. Primul din cele Această metodă a şi fost aplicată lînă stogoşe „• „ 32 26 ţiglă,
dat viaţă sarcinii, sarcina s-a con- Inlcrescază organizarea şantierului. gherii au de executat un siloz cu o 8 blocuri va fi dat în folosinţă la 23 la săpături şi ¦betoane, lucrările do- lînă turcană „ „ 30 25 tablă galvanizată etc.
^ creiizat in plan şi planul, acum, în
1 muncă. Munca a început iui de mult, Lîngă un gard de care e prinsă o tă capacitate de 200-300 tone. August a.c., restul fiind eşalonate spre vedindu-se a fi perfect sincronizate. Pe lîngă aceste preţuri veţi Aceste avantaje vă asigură
de circa o lună, prin 25-26 februarie. bliţă, avînd scris pe ea cuvînlul „ni
Azi, tovarăşul Nicoipe Hobincu e sip", e nisipul. Tot ta un loc. Un mor 'Apa a fost adusă pe şanlier. Tu- predare pînă la sjirşiiul anului. Fie- Şantierul s-a deschis. Peste d iv a putea obţine scutire de la pre- rentabilitatea creşterii oilor şi în
dispus să lase la o parte actele, eyi- man m are,' cam dc 10-15 basculante.
Alaiuri pietrişul şi mai încolo, cimen mina de asemenea, Incit dacă miine ar care bloc va fi compus din 12 apar- nmp se vor putea vedea siluetele vii- ^ darea cotelor obligatorii şi în acelaşi timp valorificarea în cele
tul. Ciţiva saci doar. Inlre nisip, pie.
fi necesar să se inirmucă în clădiri, > lanenle şi 8 garsoniere, şi construite ioareior blocuri aie oraşului Hune- < acelaşi timp vi se dă posibilita- mai bune condiţiuni a produselor
nimeni n-ar avea griji. In şopronul intr-o plăcută formă arhitecturală. doara ^
fietar-befoiiş'dlor, deocamdată s'au Am spus prim cvartal de blocuri, A'. JURCA ^ tea să cumpăraţi diferite produse dvs.