Page 13 - 1958-04

Sosirea la Pehin a delegaţieiPROLETARI Dtk TOATE. TA Rff.E, n.N)ŢI-VA [
CSTiŢl m PAG. IV

• — Puternicul ecou internaţio- governamentalea HP. Rom»
I nai al hotăririi Sovietului Su-
• prern in problema încetării uni-
• laterale a experienţelor cu ar-

i ma nucleară.

f — Preşedintele Tito va vizita ) PEKIN. De Ia trimisul special numai că va contribui la întă­
Agerpres. In dimineaţa zilei de
| Polonia. i 2 aprilie a sosit la Pekin dele­ rirea şi mai mult a prieteniei şi
gaţia guvernamentală a R. P.
j — La Miinchen a fo st creat f Romîne: tovarăşul Chivu Stoi­ colaborării între popoarele ţări­
ca, preşedintele Consiliului de
tu n comitet împotriva înarmării i Miniştri, conducătorul delegaţi­ lor noastre, dar va consolida
ei, Emil Bodnăraş, vicepreşe­
7f atomice. _ i* considerabil marea unitate a ţă­
dinte al Consiliului de Miniştri,
— Declaraţia preşedintelui Ei- \ Avram Bunaciu, ministrul Afa­ rilor socialiste în frunte cu Uni­

4 pagini 20 bani * senhower. unea Sdvietică, va aduce o con­

4 tribuţie însemnată la în,alta cau­

ză a apărări păcii în lumea

întreagă. .-N i

7/i t indea z ik i Cb minerul Minai incatluc cerilor Externe. Permiteţi-mi să vă urăm încă
odată bun venit şi să vă dorim
= - ..... = m r în abataj şi acasă In întîmpinarea delegaţiei gu­ ca vizita dv. să dea cele mai
vernamentale romîne au sosit bune roade".
Ciu En-lai, premierul Consiliu­
lui de Stat, Cen I, vice-premier A luat apoi cuvîntul tovarăşul
al Consiliului de Stat şi minis­ Chivu Stoica, preşedintele Con­

tru al Afacerilor Externe, alte siliului de Miniştri al R. P. Ro­
numeroase personalităţi oficiale,
SECTORUL FRUNTAŞ mîne, care a exprimat profunda
BILANŢ T M-am dus şi eu la Aninoasa, pen- măsură ce condiţiile tehnice în care lu­ membri ai guvernufuT, reprezen­ bucurie a delegaţiei guverna­
H LUPENî (de la subredacţia noastră voluntară). Colectivul mentale romîne de a avea prile­
şîîrşit de trimestru gj de muncitori, tehnicieni şi ingi neri de la întreprinderea de ex­ tru a surprinde cele dinţii bătăi de a. era brigada se îmbunătăţeau... ¦\4 . î tanţi ai partidelor democratice,
| ripă ale unui zbor ce devine eu fie- i k î ofiţeri superiori, reprezentanţi ai jul să cunoască munca şi lupta
1 Z7«pă trei luni, bilanţ... Datele i l plorări Lupeni, muncesc cu mult elan pentru întîmpinarea zilei ¦ care .zi mai înalt: iniţiativa lui Tu­ M-am îmbarcai în colivie şi. a m \ organizaţiilor obşteşti, reprezen­ eroicului popor chinez şi rea­
g d e 1 Mai. Aplicînd cu succes iniţiativa brigadierului Dumitru lizările sale, care umplu de bu­
1 -sânt Za planificare şi cuprind in ele g Piţigoi, ei au obţinut realizări deosebite. întrecerea dintre cele caciuc. Alţi confraţi, mai umblaţi prin coborli in mină. latd-mă apoi in a- J tanţi ai oamenilor muncii din curie şi admiraţie popoarele tu­
I waZ muZZ, ma/Z mcZ wikZZ dacti cele j j trei sectoare ale întreprinderii a fost cîştigată în luna martie, turor ţărilor socialiste, pe oa­
g| de sectorul de foraj Bărbăteni. Valea Jiului, mi-au mărturisit că-l cu. bataj. însoţitorul meu mi l-a arălat: * capitala marii Chine, tineri chi­ menii iubitori de pace şi pro­

< noşteau pe minerul Tucaciuc de multă — „acela e Tucaciuc" nezi care au studiat în ţara noas­

vreme. Pentru mine, el a ţişnit din ne- Un om bine legal, cu bustul gol, tră, studenţi romîni care înlvaţă

ţ pa/ra sau cinci unităţi matematice j§ In ziua de 27 martie, ei au raportat îndeplinirea planului fi- j cunoscut, pe neaşteptate, în lumina de era cocoţai pe o scară, bălea cu io- în prezent în Pekin. La aero­ gres de pretutindeni.
urmate de stereotipul: peste plan. \ foc bengal, al actualităţii. înainte .de-al porul o pană unui siilp de susţinere L port au sosit de asemenea mem­
gfzic lunar cu sută la sută şi au forat primii 17 metri în contul l cunoaşte mă întrebam cu legitimă in- a armăturii. Cei 8 oameni din brigadă ţ brii ambasadei romîne, în frun­ In numele delegaţiei guverna­
Cuprind muncă, de zile şi nopţi, g lunii aprilie. S-a evidenţiat în mod deosebit brigada de la sonda = grijorare dacă valul de celebritate ce trd.au oferit un spectacol de neuitat. ! te cu Teodor Rudenco, membru mentale a Republici} Populare
dau înţeles larg, dacă stai să gîn- al delegaţiei guvernamentale a Romîne şi al poporului romîn,
deşti puţin, cuvintelor atit de mult g 5.209 condusă de maistrul sondor Dumitru Popescu şi cea de s-a abătut asupra lui, rui-l va des- Mici o mişcare de prisos o activitate t R. P. Romîne. Ovaţii şi urale tovarăşul Chivu Stoica a trans­
scrise şi sp u se: întrecere socialis­ g| Ia sonda 5.211 condusă de maistrul sondor Ioan Stan. cumpăni. Acum, după ce l-am văzul febrilă ar cărei ritm n-a slăbit timp ţ mis guvernului Republicii Popu­
m GR. GOANTA
I in aJoaiaf şi acasă la , el, 'în mijlocul de cî.teva ore, pină la sosirea schim- ţ puternice salută apariţia avio­ lare Chineze, marelui popor
tă ; ascund in dosul lor chipul u- -c>O- « numeroasei tui familii, (are 6 copii), balul. Oamenii din schiinbul în care t nului' în care se află membrii chinez un călduros şi frăţesc
nor oameni înaintaţi, care au jăoid

ce e a ' ce mai acum trei sau patru CRONICA DEVEANA | îl cunosc mai bine şi-l ştiu a.părat de lucrează Tucaciuc, fac impresia unui t delegaţiei guvernamentale ro­ salut. ,
ani se credea irealizabil. i* tentaţiile ieftine ale vanităţii. Mai iot sudai, a unui ghem de voinţe de o * mîne, în frunte cu tovarăşul
şliu. că- ascensiunea lui nu . e intim- forţă irezistibilă. Şeful de brigadă, a - l Chivu Stoica. Aplauzele care au acoperii
Bateriile de cocs care au ars Peste 7.500 de vizitatori ai expoziţiei
cărbunele la temperaturi. înalte, au ultimele cuvinte ale tovarăşului
făcut ca aburii turnului de răcire Pînă în cursul zilei de ieri plăioare, nu are nimic spontan; el nu, iii timp cti, am stat in abataj, n .a j Conducătorii de stat ai R. P. Chivu Stoica au răsunat şi mai
să cearnă ăcea bură măruntă de peste 7.500 de cetăţeni au vizi­
mai multe ori pe zi decit înainte, tat expoziţia de pictură, sculp­ te de vizitatori. Acest lucru re­ seamănă cu acei copaci exotici a căror dat nici unui om din schimb svtrareet o-î\ntţref-aCuatphnerranionpepeoşmizttoeeeiplidvmtdaeeeîrniăfnialţoivilrieiinoîtrnnoooşnaîiiensş,piatîîzenmsăţeitîplrioiîimnnr.agdnriuFempraiir.snlipee­­artizpmfaăulîectneudirtenîiîncnmscaooicţnîinţîjinduaridunîeltnea. cClţaiiruieuoElaunsip-leapţiei,nţ trarouu­
benzile aglomeratorului, întinse pe tură şi grafică deschisă în ora­ iese şi din condica de însemnări
role, s-au învtrtit mai repede, stri­ şul Deva. Cele cîteţva sute de unde peste 100 de cetăţeni şi au sevă explodează înir-o singură noapte, sarcină. Se vede că acestea erau
gătul „şarjare" a răsunat parcă exponate au fost mult aprecia­ trecut impresiile lor despre lu­
mai puternic şi de mai multe ori crările expuse. neaţa coroana lor, pare , cuprinsă de După terminarea schimbului am
în hala cuptoarelor Martin, iar prin
flăcări............ de vorbă cu Mihai. Tucaciuc şi ciţiva \ de stat ale R. P. Romîne şi R. a saluta pe cei de faţă. Sute de
caja de blocuri, lingourile de oţel
s-au subţiat mai repede, Tehnicianul. Butea Teodor, şeful .sec­ din ortacii lui. Intr-adevăr, el nu e P. Chineze. Tovarăşul Ciu En- buchete de flori au fost oferite
torului III de la mina Aninoasa, sec­ prea comunicativ. ATu e un poveştilor. lai prezintă apoi tovarăşilor oaspeţilor. Se auzeau cîntece de
12.773 tone cocs, 10.454 tone a- Un simpozion reuşit tor unde lucrează brigada lui Tuca­ F.l îşi dă măsura puterii şi valorii, a-
gloinerat, 5621 tone. oţel Martir*i, Chivu Stoica, Emil Bodnăraş şi
2.960 tone laminate. Şi toate peste In munca conducerii cinema­ ningradului". Sutele de partici­ ciuc, îi cunoaşte bine. colo in abataj. Nu e nici aspru şi nici Avram Bunaciu pe oficialităţile bun venit. Un grup de tineri şi
plan, toate ca rod al întrecerii so­ tografului „Filimon Sîrbu“ s-a panţi au ascultat cu un viu in­ aflate pe aei'oport. T ovarăşi» tinere a.ţinui să-şi arate dra­
cialiste, toate ca rezultat al muncii statornicit o tradiţie : aceea de teres expunerile tov. profesor — E miner de 22 de ani şi de cînd. dur. Vorbeşte pololii parcă numai în gostea faţă de solii poporului
siderurgiştilor hunedoreni. a organiza simpozioane pe mar­ Ioan Munteanu şi Eugen Hincu lucrez cu« el, Mihai Tucaciuc s-a ma­ vocale, dar sub aceste .aparenţe de Chivu. Stoica şi Ciu En-lai au romîn interpretînd un cîntec
Primul a vorbit despre muzica nifestat ca o fire de luptător. Nicio­ moliciune se sin iie. parcă fluidul sub­ primit apoi defilarea companiei consacrat prieteniei romîno-chi-
ginea unor filme noi. Unul din filmului, iar al doilea despre ac­ de onoare. neze. Oaspeţii romîni, însoţiţi
aceste simpozioane a fost orga­ ţiunile dramatice ale războiului teran al unei voinţe nestrămutate. Oa­ de conducătorii chinezi, s-au
nizat în după-amiaza zilei de în care sca petrecut acţiunea fil­ Premierul Consiliului dc Stat, în­ urcat apoi în maşini îndreptin-
miercuri. Tema principală a sim­ mului. dată mulţumit de ceea ce dă, totdeau­ menii din. grupă ii sint ataşaţi. Senti­ soţit de tovarăşul Chivu Stoica, du-se spre reşedinţa în care vor
pozionului a fost prezentarea se apropie de microfon şi ros­ locui în timpul şederii lor în
filmului sovietic „Simfonia Le­ OCz na căutînd, ca un zburător ¦îndrăz­ mentul care-i leagă de el e făcut din. teşte o cuvîntare de bun sosit. glorioasa capitală a marelui

neţ, să spargă propriul Iul plafon, pe ir-un amestec de stimă şi simpatie. In numele guvernului R. P.

ţ In ziua aceea am fost musafirul tui
ţ Tucaciuc. Mă urmăreşte şi acum amin-
J iirea unui tablou de irdimitale fami-

4 tiară: Una din fetiţele lui în virstă cam Chineze şj al poporului chinez, po'por chinez.
de 10 ani, frumoasă şi plină de sănă. tovarăşul Ciu En-lai a adresat
C o n s f ă t u i r e a pe ţara M c, cu reflexe de aur în păr, s-p înalţilor oaspeţi romîni un căi.
alipit de el cum a intrai în casă.

a ţăranilor şi lucrătorilor din Urmînd exemplul a.c. tovarăşi! Gheorghe Nistor, Ochii lui Tucaciuc i-au cuprins pe toţi duros salut de bun venit şi ?
preşedintele sfatului popular co­ ceilalţi, soţie şi copii, înir-o lungă pri­ vorbit despre lupta comună ».
sectorul socialist al agriculturii întovărăşiţilbir din Timpa munal, Ioan Cugereanu, secreta- ] vire circulară şi un surîs de feri­ popoarelor romîn şi chinez pen­
rul comitetului sătesc P.M.R., j cire i-a luminai chipul. Focul de căr- tru construirea socialismului, de
CONSTANŢA 3 (Agerpres). Joi dimineaţa au început în sala Iniţiativa intovărăşiţilor din j huni duduia in sobă. In casa. spaţioasă i prietenia reciprocă care leagă
sporturilor din oraşul Constanţa lucrările consfătuirii pe ţară Timpa de a se contracta cel pu­ Vasile Stuparu, preşedintele co­ popoarele noastre. Prietenia ro-
a ţăranilor şi lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii, ţin 250 kg. gria şi cel puţin 20.0 t: mîno-chineză — a arătat tov.
convocată de Comitetul Central al P.M.R. şi Consiliul de Miniş­ kg. porumb la fiecare hectar cul­ Ciu En-lai, —- bazată pe inter­
tri al R. P. Romîne. tivat cu aceste plante, este ur­ operativei „Albina”, au discutat j şi curată ioale semnele îmi vorbeau naţionalismul proletar, este mai
mată de tot mai multe cu un număr de cetăţeni des­ ' despre îndestulare şi fericire...La ra- tare ca granitul. Popoarele noas­
La consfătuire participă fruntaşi în producţia agricolă, de­ 'întovărăşiri. întovărăşirea din pre importanţa contractărilor de | dio se difuzau ştiri interne. Vocea crai-
legaţi ai gospodăriilor agricole colective, cooperativelor agricole Cioara, raionul Orăştie, de cereale cu statul. In această zi \ nicului tocmai anunţa: „Iniţiativa lui
de producţie cu rentă, lucrători din staţiunile de maşini şi trac­ exemplu, întovărăşire nou in mai mulţi ţărani muncitori au ; Mihai Tucaciuc cuprinde cercuri toi
toare şi din gospodăriile agricole de stat, oameni de ştiinţă şi fiinţată, a hotărit intr-o a- încheiat contracte pentru vînza- i mai largi de mineri, se extinde, şi în
cercetători în domeniul agriculturii, ingineri şi tehnicieni agro­ dunare generală ţinută recent
nomi. Iau parte primii secretari ai comitetelor regionale de par­ să contracteze cu statul cite rea către stat a 5.770 kg. grîu, } ^ ramuri de activitate tre vor fi veşnic unite în efor­
tid şi alţi activişti ai organizaţiilor de partid şi de stat. La 200 kg. de grîu şi cite 209 kg. tul lor comun şi vor înainta îm­
lucrările consfătuirii participă ca invitaţi ţărani cu gospodărie porumb la fiecare ha. insâmin- 3.780 kg. porumb şi 1.160 kg. ˇ Tucaciuc* ca trezit dintn-un vis mă preună spre cauza noastră co­
individuală fruntaşi în muncile agricole. ţat cu culturile respective. ¦ privea parcă m.ar fi întrebat: des- mună.
cartofi.
De asemenea sînt prezenţi scriitori, ziarişti romîni şi străini. Acelaşi lucru l-au făcut şi Printre ţăranii muncitori ca­ ¦ pre mine o fi vorba? Tovarăşul Ciu En-lai a spus
Sosirea conducătorilor partidului şi guvernului a fost salu­ intovârăşiţii din satul Balomir, re au contractat cele mai mari J In timpul acesta, gazda pusese n/ia- în încheiere „Vă mulţumesc din
raionul Orăştie. Ei au contractat cantităţi de cereale gînt Teofii • sa, Pe o tavă ne-a adus două păhă- toată inima că aţi străbătut un
tată cu puternice aplauze. La masa prezidiului au luat Ioc to­ 200 kg. de griu şi 200 kg. po­ lancu — 400 kg. grîu, 300 kg. * rele, prin casă se răspindea aroma drum lung pentru a face o vizi­
varăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Petre Borilă, Nicolae Ceau- rumb la fiecare ha. insăminţat porumb şi 200 kg. cartofi, Va­ fripturii. Am închinat: tă prietenească în ţara noastră.
şescu, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, Constantin cu aceste culturi. — Noroc bun f
sile Şuvaina — 400 kg. grîu, — Noroc bun şi zbor cit mai înalt, : LUDOVIC MOŞ
Nicolae Oana — 400 kg. grîu, ¦ fierar betonist
tovarăşe Tucaciuc. I, BĂLAN l îşi depăşeşte norma cu 40 la l
V. STUPARU t sută

corespondent Sînt convins că vizita dv. nu

Pîrvulescu; Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Janos S. FLORIN

Fazekaş, Vladimir Gheorghiu, Ion Gozma, ministrul Agriculturii 9.550 kg-, cereale
şi Silviculturii, Vasile Vîlcu, prim secretar al Comitetului regio­

nal Constanţa al P.M.R. şi alţii. contractate într-o în vizită la două blocuri
Lucrările consfătuirii au fost deschise de tov. Alexandru singură zi

Moghioroş, membru în Biroul Politic al C.C. al P M.R., vicepre­ Comitetul comunal de partid,
sfatul popular comunal şi co­
şedinte al Consiliului de Miniştri.
In aplauzele puternice ale celor peste 2.000 de participanţi

la lucrările consfătuirii a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe operativa „Albina” din comuna

Gheorghiu-Dej, prim secretar al Comitetului Central al P.M.R., Cioara, rai.onul Orăştie, desfă­ înc o n s t r u c ţ i e
care a făcut o largă expunere asupra îndeplinirii hotărîrilor şoară o largă campanie de lă-
Congresului al Il-lea al P.M.R. şi sarcinilor de viitor în dome­ murie a ţăranilor muncitori

niul transformării socialiste a agriculturii şi creşterii produc­ pentru a contracta cereale cu Mergeam pe strada Filimon Lingă el, vomi construi un tele să fie gata in cinstea zilei
ţiei agricole. statul. Sirbd din Deva. M-am oprit in alt bloc cu 8 apartamente. La de I Mai.. Şi cu siguranţă că
faţa blocului ce se construieşte acesta încă nu am început, lu­ acest, angajament va fi respec­
Lucrările consfătuirii continuă. Astfel, în ziua de 1 aprilie aici. Pe un platou înalt de vreo crările. Am dat pămîntul la a- tat.
~<T~ 10-15 metri, se monta încă o naliză şi încă nu ne-a sosit
In chemarea la întrecere s-a
IN VALEA JIU LU I

macara. M-am apropiat şi am rezultatul; cu toate acestea mai prevăzut: ridicarea produc­

CO N STR U C ŢII MAI MULTE, privit atent. In timp ce o echipă oină la sfirşitul anului le vom tivităţii. muncii cu 5 la sută, FRIDRICH KLEIN X
de mecanici Lucra la macara, o termina. peste planificare, îmbunătăţirea
mai B U N E şi mai IE F T IN E ! altă echipă de dulgheri, făcea calităţii, lucrărilor, reducerea zidar X
ultimele pregătiri pentru a ter­ In Piaţa Unirii vom construi cheltuielilor administrative şi
mina cofrajut turnării la etajul un alt bloc cu 8 etaje. gospodăreşti cu 8 la sută, eco­ în fiecare lună îşidepăşeşte X
doi, a unui platou de beton. Un nomii asupra fondului de salarii norma cu 20 la sută X
Aceste blocuri ca şi multe alte­
le le avem contractate să le dăm

om mic de statură, bine legat, gata pină la 80 decembrie a- cu 1 la sută — fond ce anul
Cu toate că Trustul 7 construcţii din tele. Lucrînd astfel, se pot face eco­ vedere, dar care de fapt constituie una dădea indicaţii cum să se exe­ nul acesta. Colectivul nostru s-a trecut a fost depăşit. Se menţio­

Petroşani a obţinut în anul trecut şi nomii de materiale, iar maşinile sînt din problemele importante şi care tre­ cute lucrările. angajat însă să le dea înainte nează că această reducere se va

în primele luni ale anului acesta, unele protejate de gropile şi noroiul care se buie să stea în atenţia constructorilor, Acest tabolu m-a impresionat, de termen. face pe cojea organizării te­

rezultate bune în construirea de aşe­ formează pe şantiere. Stabilirea unor in afară de unele greutăţi obiective, m-a îndemnat să scriu. ...Pe bipoul iov. W. Kokoşi — meinice a muncii, prin mica
preşedintele comitetului de în­ mecanizare şi economii de ma­
zăminte social-culturale pentru minerii surse de aprovizionare cît mai aproa­ cum se spune de obicei, sint multe

Văii Jiului, se poate spune că mai are pe de locurile de muncă, folosirea a- cauze subiective, care fără îndoială pot După puţin timp mă aflam in treprindere — stăteau mai mul­ teriale.

mult de făcut în ce priveşte ieftinirea gregatelor din Valea Jiului, sţabilirea fi' îndreptate cu puţine eforturi. biroul tovarăşului Gherteş Pe­ te dosare. Intr-unui din ele e- Nici preţul de cost nu a fost

apartamentelor predate. Faptul că în a- Şocurilor de depozitare a materialelor, Calificarea muncitorilor se pare a tru — secretarul organizaţiei de rau contracte de întrecere intre neglijat in această întrecere. In

nul trecut un apartament a costat a- executarea tencuielilor cu mortar de fi la ora actuală necorespunzătoare partid de la întreprinderea brigăzi, altul cuprindea un con­ contract se prevede ca preţul
proximativ 112.000 iei, a dus în mod argilă, reducerea consumului specific ceea ce explică slaba calitate a unor T.R.C.L.II. Deva — asaltindu-l tract de întrecere intre între­ de cost să scadă cu 1,5 la sută.

firesc la concluzia că există unele de materiale prin îmbunătăţirea cali­ lucrări. Conducerile şantierelor au în cu întrebări. prinderea T.R.C.L.IT. şi Trustul Colectivul insă se străduieşte să

cauze care au determinat acest lucru. tăţii agregatelor, manipularea corectă vedere oamenii numai atunci cînd lu­ — Vă rog să-mi povestiţi de construcţii al Capitalei. In obţină o realizare de 2,5 la sută

Conducerea frustului şi-a dat seama a materialelor, introducerea pe scară crează pe şantier. Există o siâbă preo­ ceva despre blocul ce se con­ acest contract se prevede: ter­ avind in vedere că anul trecut

că s-ar putea lucra Ia un preţ de cost largă a micii mecanizări, supraveghe­ cupare de atragere în special a tine­ struieşte in centrul oraşului, minarea blocurilor Crucii Roşii s-a obţinut o realizare de 4,5
mai redus şi. în urma unor studii ba­ rea şi controlul zilnic, sînt alte mă­ rilor pentru ca aceştia să se stabilea­ despre oamenii ce construiesc. efe la Hunedoara, terminarea bi­ la sută pe trust.
zate pe situaţia concretă . de pe şan­ suri care vor fi luate de către con­ scă în apropierea şantierelor. Se poate rourilor întreprinderii I.G.O. din
—- Pe strada Filimon Sîrbu,

tiere, şi-a propus să ia unele măsuri ducerea trustului. ¦ spune că un mijloc important de a- a început el, vom construi două Deva, terminarea încălzirii cen­ Un album cu fotografii

importante. Printre acestea se numără L^csigur, toate acestea vor duce in­ iragere şi cointeresare a muncitorilor blocuri. Unul dintre ele va avea trale de la I.R.S., o şcoală de 7 Pe lingă celelalte documente FRANCISC BORTOŞ
in primul rînd începerea lucrărilor edi­ contestabil la reducerea preţului dc este si munca ciiUural-educafivă care 24 de apartamente. Fiecare a- ani in comuna Certej etc. dulgher
litare mai întji şi numai după aceea cost în construcţii. Există totuşi unele este inexistentă şi de care ar trebui partament va fi compus din două de pe birou m-a ispitit un album
construirea propriu-zisă a blocurilor. deficienţe în munca constructorilor de camere, o bucătărie, baie, căma­ Aceste lucrări au fost con­ GH. MORARU îşi depăşeşte norma cu 20 la
Asemenea lucrări au început pe unul care conducerea trustului trebuie să V. ALBU ră de alimente etc. intr-un cu- tractate pentru t iulie a.c. sută

Colectivul întreprinderii sJa

din şantierele din Petroşani şi la al­ se ocupe mai mujt, mărunte la prima ( Continuare !n pag. 3-a) vint case de locuit moderne. angajat ca aceste lucrări şi. al­ (Continuare în pag. 3-a)