Page 14 - 1958-04

Pag. 2 m u MUL UJSMULUI ' Nr. 1026

A c t iv it a t e a gazatei de perete DIN NOU PRIETENI

COMUNIŞTII MINEI-- in a te n ţia organizaţiei Tinerii Toader Moldovan şi — Da eu sînt vinovat. Nu am
Ludovic Kerner de la Uzina Vic­ curăţat bine miezul formei şi de
d e baza U ricani’.* meneşti, 'de pildă, pe şeful de satelor de procente „peste", ci toria Gălan, formează o echipă aceea echipa noastră a înregis­
de turnători vestită pentru re­ trat primul rebut din ultimii ani.
O localitate minieră ca brigadă Vasile Hriţcan, cu ce- coborau în jos ca şi privirile zultatele ei in muncă, in toată Sînt convins că asta scade u-
uzina. nele puncte din întrecerea cu
zat de ziarul nostru, a însufle­ atîtea altele însemnată pe le peste 400 tone de cărbune pe minerilor. Ce-i drept, Hriţcan celelalte echipe. Dar pe viitor...
ţit şi mai mult munca colecti­ De mai mulţi ani ei lucrează
Experienţa a dovedit întot­ vului de redacţie al acestei ga­ harta patriei cu tradiţionalele care le-a dat peste plan în lu* şi Bria şi ceilalţi trudeau vîr- împreună la turnarea cazanelor Aici tînărul Kerner îşi între­
deauna că activitatea gazetelor zete de perete, lucru dovedit pentru încălzire centrală. In pro­ rupse discuţia despre rebut şi
de perete depinde în cea mai prin mărirea numărului de co­ docănaşe încrucişate. Una din na trecută ? Sau pe Ioan Bria, tos, cu nimic mai înceţi în miş- cesul de producţie s-au împriete­ ceru ajutor şefului său pentru
mare măsură de felul cum colec­ respondenţi voluntari şi printr-o nit atît de mult incit nu se pu­ pregătirea unui nou model de
tivele de redacţie sînt îndrumate mai bună orientare în alegerea piesele care alcătuiesc — azi cu 333 de tone peste plan şi căci ca acum... dar bulgării de teau despărţi nici chiar în timpul turnare.
şi ajutate în muncă de către or­ celor mai importante probleme liber. Împreună veneau la
ganizaţiile de partid. Acolo unde pe care să Ie trateze. —. colanul „aurului negru din la un preţ de cost simţitor mai cărbune sfărîmaţi de ei rămî- uzină, împreună mergeau la Mai întii sub privirile atente
există această îndrumare, ga­ masă şi tot împreună îşi petre­ ale secretarului cei doi tineri
zetele de perete au devenit un Analizînd aceste succese, se Valea Jiului, alături de Lu- mic decît indicele planificat ? neau zile şi zile sub pămînt, ceau timpul liber la un ţilm, şi-au dat mina angajîndu-se că
adevărat organ de presă al or­ poate uşor constata că ele s-au teatru, sau în sălile de sport. nu vor mai înregistra nici un
ganizaţiei în cadrul căreia ac­ obţinut datorită ajutorului per­ peni, Vulcan, Aninoasa, Petri- Amintindu-i numai pe ei, s-ar din pricina lipsei de vagonete rebut.
manent pe care organizaţia de De la un timp însă prietenia
tivează. bază de aici (secretar tov. Da- la... Dar un nume care, spre simţi de bună seamă neîndrep- goale. Intr-o consfătuire, orga­ lor s-a întrerupt. Tovarăşii lor — Acum la treabă! spuse şe­
de muncă au observat acest lu­ ful de echipă.
Un exemplu demn de urmat vld Bozan) l-a acordat colecti­ deosebire de numele celorlalte tăţiţi — şi pe drept ouvînt —¦ nizaţia de partid a minei a cru dar nu cunoşteau cauzele,
în această privinţă îl constituie li vedeau că in jurul formei de In jurul lor totul părea schim­
organizaţia de bază P.M.R. a vului de redacţie al gazetei de localităţi miniere, nu însemna vechi şi statornici fruntaşi ca dezbătut minuţios toate proble- turnare lucrau împreună, dar bat. Atmosfera entuziastă îşi
Direcţiei regionale P.T.T.R. De­ nu scoteau nici unul nici un făcu iar loc in munca celor doi
va. Faptul că organizaţia de ba­ perete. Organizaţia de bază a nimic pînă mai ieri. Vasile Apostol, Nicolae Bondilă melelegatede transportul căr- cuvint. Fiecare îşi executa ope­ tineri. Împreună au început pre­
ză de aici a ajutat şi ajută ac­ raţiunile mai mult prin semne. gătirea unui nou model. Au bă­
tivitatea colectivului de redacţie îndrumat şi a ajutat colectivul Era aici doar un sat de păs- şi mulţi alţii, toţi comunişti, a- bunelui.Un inginer membru Le erau parcă ruşine să se pri­ tut apoi prima parte a piesei.
al gazetei de perete „Poştaşul” vească şi să-şi vorbească unul Ajutorul curăţa miezul formei.
(responsabil tov. Elena Alexiu), de redacţie să-şi planifice din tori. Un sat cu colibe de pă- ramatori ai întrecerii socialis- de partid — Alexandru Szus- altuia. Atenţia lui dovedea că este ho-
tărît să nu mai lase canalele
timp temele ce vor fi tratate cu rnînt, acoperite cu draniţă pu- te din primele zile de „viaţă zer — a primit sarcina să reor­ Intr-una din zile veni la ei de evacuarea gazelor astupate.
Anton Cimpoeş, — secretarul După asamblarea pieselor şe­
tredă, cu drumuri desfundate minerească" a Uricanilor. Fă- ganizeze urgent transportul, în organizaţiei U.T.M. ful de echipă ceru maistrului de
la cubilou fonta lichidă pentru
de ploi, ou sărăcia domnind ne- ră să mai vorbim de tinerii timp ce agitatorii comunişti — Ge aveţi de sînteţi aşa po­ turnare.
somoriţi 2 Ori vi s-au înecat co­
tulburată pe vetre. Zilele se în- fruntaşi răsăriţi în ultima yre- FJorian Bulzan, Nicolae Filip răbiile ? întrebă secretarul pe un In cîteva minute forma pregă­
ton 'glumeţ. tită cu atîta atenţie de cei doi
şirau monoton pe ghemul ani- me... Dar s-ar putea să-l ui- Şi alţii, recrutaţi dintre meca- tineri începu să primească în
— Mai grav 1 răspunse Toa- nervurile ei şuvoiul de fontă li­
lor, anii se prefăceau monotoni tăm pe candidatul de partid nioiî minei, au ţinut convorbiri der Moldovan care este şi şeful chidă. La desfacerea formei pie­
echipei. Rebutul! înţelegi dum­ sa era de o calitate superioară:
în decenii... Nici o pîlpîire de Victor Cîrciumaru, socotit de însufleţite cu _tovarăşii lor. neata. El e cu pricina. Şi arătă In dupâ-amiaza aceleiaşi zile,
apoi cu mina către Ludovic tinerii Toader Moldovan şi Lu­
viaţă vie, nici o mişcare, nici mulţi drept cel mai bun specia- „Nici un abataj fără goale su- Kerner. Acesta se făcu roşu dovic Kerner au mers împreună
pînă in virful urechilor şi adău­ la film. Erau din nou prieteni...
se observă o bună orientare în ocazia apariţiei fiecărei ediţii. i un zgomot măcar, — afară ust fa executarea şi întreţi- fteiente 1“ — aceasta a fost lo-
poate de toba vătăşelului, care nerea armării în abataj? Da- zinca începutului lui 1958. S->a gă': I. MANEA

tematica articolelor, inspirate Discutarea planului de muncă al chema pe săraci la „poruncile torită acestui lucru, „eîştigul" născut, în felul acesta, o ade-

din viaţa de toate zilele a insti­ colectivului de redacţie în or­ domneşti". lunar în porcente peste plan al ivărată întrecere între mecanici.

tuţiei. Aşa de piidă, în fiecare ganizaţia de bază, precum şi a- Pe lingă Uricanii de azi — brigăzii lui Cîrciumaru (şi, c?n,d tinerilor mecanici

orăşel minier ce se dezvoltă ne- bineînţeles, şi cîştigul în bani!) Vasile Ciceu, Tiberiu Graşca şi

ediţie, articolele oglindesc lu­ naliza lunară a îndeplinirii pla­ contenit, cu blocuri noi şi felu- nu e cu nimic mai prejos de Vasile Flanga le-au apărut fo­

cruri interesante petrecute în nului întocmit, sînt de asemenea nte instituţii social-culturale, cu realizările lui Hriţcan, Bria, tografiile la panoul de onoare,

munca profesională şi politico- metode care au dus la îmbună­ atmosfera plină, trepidantă, de Apostol, Bondilă. tovarăşii lor i-au sărbătorit

culturală. De asemenea, pentru tăţirea activităţii gazetei de pe­ localitate industrială modernă q u astfel de mineri _ şi lis- cţR] se cuvine, dar au şi fio-

a-şi mări combativitatea, mai a- rete. priveliştea de mai sus pare ţ a jor> (jUpg cum am maj Spus, tărît, în^ acelaşi timp,^ să le a-

les faţă de lipsuri, gazeta are Un alt sprijin preţios pe care ! izvorîtă dintr-un alt ev. Intre e departe de a se sfîrşi — nu ra - »ca Ş1ei pot ceva • cu
opaiţ şi lumina electrică, isto- e jg mirare că productivitatea rînd, lingă fotografiile celor
un supliment satiric „Ghimpele” organizaţia de bază l-a acordat ria aşterne de obicei punte de m uncii a sporit de la lună la trei au apărut altele...
secole. Şi totuşi, marile schim- juna> j a{a doar două cifre: în
care prin diferite genuri de ma­ colectivului de redacţie este şi In prezent, Ia Uricani, „goa­
bări ce s-au petrecut aici îşi ianuarie, cu 0,053 tone mai lele" sînt o problemă aproape
teriale satirice şi caricaturi, acela că, nu rareori, în adună­
numără „vîrsta" cu ani în ur- mult cărbune pe post; fa fe- rezolvata,
combate cu tărie lipsurile ivite rile generale ale organizaţiei de
mă, anii puterii populare. In bruariej cu 0)935.
în munca salariaţilor şi atitu­ bază se pun în discuţie şi se iau
anii noştri au fost trestie la C|fra feBruarie (rotunjilă venit primăvară... Prime­
le raze de soare azvirle
dinile greşite ale unora dintre măsuri împotriva acelora care viaţă aceste meleaguri uitate. acum şi de graficele lui mar­ frunze de aur pe zidurile albe
Şi nu numai atît... In pre­ tie) au înscris-o, în primul ale noilor clădiri, pe eşafoda­
aceştia. datorită faptului, că au avut a- rînd, cele 15 brigăzi de mi­ jele clădirilor viitoare. Cînd ies D in a c t i v i t a t e a
zent, mina Uricani —- cea mai nber-iţi di(n iUnîrţiicaatinvia cawre auHiîhma-i din şut, minerii trag lacom în
Pornind de la principiul că titudini nejuste, faţă de critici- tînără mimă a Văii Jiului — piept aerul tare, proaspăt, în
care se ghicesc primele mires­
forţa unui organ de presă se le aduse prin gazeta de perete, se Bucură de - o faimă pe me de flori; curînd, curînd, o
să înceapă excursiile, hoinăre-
măsoară după efectul pe care nu răspund acestora şi ce e şi care multe mine. ma, vech, o T >,L J t„„3 de carbu. NOILOR DEPUTAŢI

îl are în masă, putem afirma că mai rău, nu se îndreaptă. nvnesc: ddneeoalaasit,crîiencaemulpaui.tt,ur.il¦b.miani¦nseulu.idjnie-, nd,ee pfLieesct,ae,re pKl,oa”mn, „in tf.irberci•agraed.aa-zN"-i,,
dm,uisnt,erri.ieii. din
gazeta de perete „Poştaşul” de­ In vederea obţinerii de rezul­

ţine această forţă pe care şi-a tate cit mai bune în cadrul con­ 5.000 tone de cărbune peste iniţiativă ce a stîrnit, la Uri- Iile lungi către munţii ce al- Cu ocazia alegerilor de deputaţi în sfaturile populare de la 2 martie
a.c„ cetăţenii au făcut diferite propuneri de ordin gospodăresc. N-a trecut
cîştigat-o prin apariţia la timp cursului, organizaţiile de bază sarcinile planului ! Angajament caT> 0 dispută din cele mai băstresc la orizont, decît o lună de zile de atunci şi în acest timp — datorită activităţii des­
făşurate de noii deputaţi — multe din propuneri s-au înfăptuit sau sînt în curs
şi prin întrebuinţarea unor for­ din întreprinderile şi instituţiile pînă la 1 Mai : doar 2.500 de sŢ nse pentru cucerirea locu- — Osă ne plimbăm toate de înfăptuire. Exemplele de mai jos, culese din activitatea deputaţilor din
localităţile raionului Petroşani sînt destui de grăitoare.
me variate, vii şi atractive, in­ oraşului Deva, trebuie să ţină tone... Mina Uricani deţine Ui Uuntaş- Majoritatea ce" duminicile, o să facem excursii

teresante şi convingătoare Ia seama de experienţa pozitivă pe steagul de fruntaşă pe tot ba- Ur 15 brigăzi sînt conduse de — şi o să muncim cu şi mai

care se remarcă totodată şi spi­ care a dobîndit-o organizaţia de zi nul. comunişti... mult spor. Musai să muncim fi­

ritul de partid. Prin aceasta ea bază de la Direcţia regională — Prea eram noi „înapo- Dar lucrurile n-au stat tot- şa. Doar se apropie 1 Mai... în comuna Băniţa şl s-a instalat o fintină cu apă
potabilă in strada Aurel Vlai-
a reuşit să atragă masa de sa­ P.T.T.R., în munca sa cu colec­ iaţi” — zîmbesc localnicii. Ia, deauna aşa.A fost o vreme Trebuie să finem bine steagul Cetăţenii comunei Băniţa au cu. La efectuarea acestor lu­
cerut ca in acest an să se ter­ crări, in frunte au fost deputa­
un biet cătun de păstori pe cînd săgeţile albastre ale gra- de mină fruntaşă... mine construcţia căminului cul­ tele Carolina Haidu şi Cornelia
tural, să se deschidă o secţie de Kando, care au mobilizat pe ce­
lariaţi care nu numai că citesc tivul de redacţie al gazetei de lingă ditamai Lupenii şi Vul- ficelor întrecerii nu tindeau, ca Cei ce vorbesc aşa sînt. de­ măcelărie, să se lărgească dis­ tăţeni la muncă voluntară şi s-au
pensarul sanitar şi să se pună interesat prin comitetul executiv
şi comentează viu cele apărute, perete. In acest fel gazetele de canul, exploatări vechi, cm tra- acum, spre culmile zecilor şiobicei, comuniştii, in funcţiune baia 'populară, care de procurarea materialelor ne­
fusese lăsată in părăsire. Patru cesare
dar şi scriu sau sezisează unele perete vor putea să devină a- diţie... Ne-am pus în gînd să propuneri de lucrări, necesare
pentru îmbunătăţirea condiţiilor De asemenea, deputatul raio­
fapte ce se petrec Ia locul de devărate organe de presă care le întrecem. Ce-o fi o f i ! ţ In E ditura T in e re tu lu i au a părui : de viaţă ale locuitorilor. nal Ludovic Kristaly s-a ocupat
îndeaproape de mărirea magazi­
muncă. In felul acesta numărul să contribuie la îmbunătăţirea Cei ce vorbesc astfel sînt, f De ce nu mai are noaptea", „De ce stă ascuns şori­ Imediat după alegeri, deputa­ nului alimentar din Boţoni, o
de obicei, comuniştii. Lor, în ? purîcele potcoave celul", „De ce are ţepi ariciul", ţii comunali Ioan Bubela, Vasile altă propunere a cetăţenilor,
corespondenţilor voluntari ai continuă a muncii în cadrul în­ primul rînd. li se datorează ţ „De ce e cîntecul privighetorii mai Stoica, Ioan Marcu şi alţii, cu iar prin interesul şi preocupa^
înflorirea vertiginoasă a Urica-1 de argint sprijinul comitetului executiv rea tovarăşului Gheorghe Coz-
gazetei de perete creşte mereu. treprinderilor sau instituţiilor şi nilor (cîţi dintre ei, după lă- f frumos decît al celorlalte păsări" al sfatului popular comunal şi ma, deputat în sfatul popular o-
al sfatului popular raional, au răşenesc, s-a început pavarea
Concursul „Pentru cea mai Ia educarea socialistă a oame­ sarea lucrului, n-au găsit des-j de Viorica Huber trecut la procurarea de mate­ străzii 23 August, tot o cerinţă
riale şi mobilizarea cetăţenilor a locuitorilor.
bună gazetă de perete”, organi­ nilor muncii. şi, în sfîrşit, „De ce i-e frică peş­ pentru înfăptuirea acestor pro­
puneri. Aşa se face că în pre­ La Luperu şi Petrila
=oo- tulă putere ca să dea o mină ţ întregul volum e alcătuit din tişorului mai mult şi mai mult". zent, în comuna Băniţa, baia
populară funcţionează, noul că­ Deputaţii raionali Ana Hege-
de ajutor la durarea noilor con- ţ de ce-uri. Sensibilă cunoscătoare a min cultural, a fost inaugurat în duş şi Ludovic Utto, au depus
ziua de 30 martie, iar dispensa­ mult interes in rezolvarea pro­
Au adunai pesfe 1.150 fone de fier vechi strucţii ?), precum şi succesele? „copilărescului" a sufletului celor Minuni în eprubetă rul sanitar a fost amenajat in­ punerilor făcute de locuitorii o-
raşului Lupeni. Astfel, s-a pus
în producţie ce se înscriu, cu [ mici, Viorica Huber încearcă să de L. Petrescu tr-un local spaţios, corespunză­ în funcţiune cinematograful din
răspundă necesităţii lor de a răs­ Bărbăteni, în colonia Ştefan s-a
In marele centru siderurgic al aparate de fotografiat şi nume­ cifre tot mai’ mari, in cartea de f coli şi a şti totul. Şi înainte chiar Lucrarea prezintă numeroase ex­ tor. Cit priveşte deschiderea u- deschis un „Aprozar", iar in
ţării — Hunedoara colectarea roase instrumente muzicale. perienţe ce se pot realiza cu mij­ oraş au început lucrările pentru
fierului vechi a devenit o preo­ aur a tînărului oraş. 4 nei secţii de măcelărie, aceasta o hală de alimente.
cupare permanentă a organiza­ Din fondurile realizate prin
ţiilor de tineret. De la începutul valorificarea fierului vechi co­ nH omuniştii minei... j de a se afla în faţa unor „de ce“- loacele simple pe care le are orice s-a făcut la puţin timp după a- La Petrila, propunerea de a
anului trecut şi pînă acum ei au lectat s-a organizat o excursie tiri, ea răspunde. amator. Ea demonstrează de ase­ îegeri
adunat peste 1.150 tone de fier ^ Despre cine să vorbeşti I menea că teoriile chimice nu sînt se asfalta drumul la intrarea in
vechi. Tinerii au primit ca răs­ la Bucureşti şi Doftana, la care Aflăm astfel: „De ce n-au iepurii inaccesibile şi nici chiar grele pen­ în oraşul Petroşani
plată a muncii depuse materiale mai fatîi ? Zeci şi zeci de nu-j coadă stufoasă", „De ce aleargă tru cei care nu au o pregătire su­ oraş a început să se înfăptuias­
sportive în valoare de 10.000 lei, iau parte 450 de tineri din în­ dinele şi copoiu după vulpe", „De perioară. In urma propunerilor făcute
me te solicită. Fiecare din ele | ce e bufniţa stăpînă peste pădure, că. De asemenea şi repararea
treprinderile siderurgice şi de de locuitorii oraşului, s-a trecut
cu o „carte de vizită" din celei gardurilor din colonii. De a-
construcţii din Hunedoara. la curăţirea piriului ce trece
nai bogate. Poţi să nu- p o - j ceste două lucrări s-au interesat
prin colonie, la executarea insta­
La Hunedoara a avut Ioc un con­ De vorbacu Puica care le-am avut. mult deputaţii Alexandru Cozma
cert al orchestrei simjonice a Com­ laţiei electrice pentru ilumina­
binatului siderurgic, la care şi-a dat ADesigur, sînt diferite moduri de a şi Ioan Centeri.
concursul Puica Alexandreseu, artistă te manifesta. Spre exemplu, la Bo­ tul public pe străzile periferice
emerită, laureată a premiului de stat,
solistă a Teatrului de operetă din Bu­ toşani publicul e tare gălăgios, aplau­
cureşti.
dă şi strigă „binee I" sau te scoate
Solicitîndu-i să răspundă la clteva
întrebări In Legătură cu desfăşurarea artistă emerită, laureată a premiului de stat, so listă de zeci de ori pe scenă şi vor de zece
concertului şi impresiile ce i le-a lăsat ori „biiis" !. Şi acesta e un fel de
oraşul oţelarilor, artista a primit cu
plăcere. a Teatrului da operată din Ira re ş fi a-ţi manifesta bucuria pricinuită de
un concert care ţi-a plăcut. Eu aş
Convorbirea s-a desfăşurat după
cum urm ează: — Nu e uşor şi nu pot exprima în numite nuanţe de interpretare, care nu Iri continuare vă mărturisesc sincer putea să asigur pe hunedoreni că nici O F E R T A DE S E R V I C I U
cîteva cuvinte, ceea ce am simţit cînd erau în partitură. că este categoric impresionant faptul un solist nu s-ar supăra, dacă şi ei
— Cum aţi primit propunerea de a am văzut Hunedoara. In primele mo­ că după 8 ore de lucru, muncitorii şi ar fi aşa de gălăgioşi... ÎNTREPRINDEREA DE ELECTRICITATE —
concerta la Hunedoara, acompaniată mente am fost speriată: numai coşuri, — Ce părere aveţi despre nivelul ar­ intelectualii vin la repetiţie cu o dra­ angajează diriginte de şantier pentru lucrări de construcţii la
de o orchestră de amatori ? coşuri şi fum. Dar cită bucurie am tistic de execuţie al orchestrei şi des­ goste şi abnegaţie demne de relevat. Vă mai rog să-mi răspundeţi la o Gurabarza (raionul Brad), inginer constructor cu doi ani sta­
trăit, puţin mai tîrziu, cînd am cu­ pre componenţa ei ? ultimă întrebare: Dacă nivelul artistic giu ; salariu lunar 825—1.300 lei.
— Să-mi îngăduiţi, vă rog, să dau noscut cîteva familii de muncitori. A- Nu ştiu în ce orchestră „Filarmonică şi tehnic Ia care se găseşte orchestra
cîteva amănunte. Nu fiindcă atunci mi proape cred că nu există familie în — La prima parte a acestei în­ de stat" mai există un Francisc Lerk, Combinatului siderurgic astăzi, poate Solicitantul se va adresa la I. E. Deva, str. Titu Maio-
s-a părut importantă propunerea de a care cel puţin unul să nu fie sau în- care şi-a construit singur un minunat constitui baza înfiinţării unei „Filar­ rescu, nr. 35.
concerta în oraşul dumneavoastră, ci tr-un cor de amatori, sau în această trebări cred că v-am răspuns mai îna­ violoncel, pe care-1 dezmiardă cu mîini monici de stat" la Hunedoara, şi dacă,
fiindcă acum mă gîndesc cu bucurie orchestră simfonică, sau în teatru, la inte. Aş vrea să mai adaug un mic muncite, cîntînd cu conştiinciozitate şi după părerea dumneavoastră, este ne­ CRESCĂTORI DE Ol
că am fost la Hunedoara. cercul plastic, ori la cenaclul literar. incident romanţios de la prima repe­ sensibilitate. Nu e într-adevăr minunat, cesară aceasta ?
Intr-adevăr, fără să treacă mult timp, tiţie. La un moment dat dirijorul Co­ dragi muncitori de pretutindeni ? Ase­ încheiaţi contracte pentru pro­ lină ţigaie nespălată lei 4-î 35
Intr-o zi, la unul din spectacolele am văzut adevărata faţă a oraşului : basnian se enervează şi îi spune fur- menea, mîini sînt demne de strîns, de — Prea multe la cele spuse, pînă ducţia de lină cu întreprinderile
mele cu „Liliacul", înainte cu numai munca minunată, îmbinată cu arta. nalistului Ion Igna : „ce le uiţi la felicitat cu căldură. Sînt demne de iu­ aci, nu mai pot adăuga. Eu îi doresc D.C.A., care vă plătesc preţuri lină stogoşe 32 26
15 minute de începere directorul or­ mine şi nu cinţi cînd îţi dau intrarea?" bit. sincer orchestrei simfonice a Combina­
chestrei dumneavoastră — Boris Co- — Ce impresie v-a făcut prima repe­ Dar eu, îl liniştesc spunîndu-i : „nu te tului din Hunedoara să sărbătorească, avantajoase; astfel, pentru lină ţurcană 30 25
basnian — alesese bine momentul, tiţie cu orchestra Combinatului ? supăra, nu la dumneata se uita, ci la Aş vrea să-i menţionez pe toţi aci. primul concert al „Orchestrei filar­
pentru eă această operetă îmi face o mine" şi adaug „de altfel nu era ne­ Toţi merită cuvinte de laudă. Şi fur- monice de stat" din Hunedoara. In a- Cal. I Cal. II Pe lingă aceste preţuri veţ
deosebită plăcere s-o joc şi în conse­ — Nu fără emoţie am intrat în sala voie să-i dai intrarea, căci cunoaşte nalistul Victor Pali şi turnătorul Muşa ceastă zi de sărbătoare voi oferi or­ >00<X>0<XX>00OO0C0O‘ - •'>0000 putea obţine scutire de la pre
cinţă, în acea seară eram plină de de repetiţie. Toţi ochii s-au iîndreptat partitura pe dinafară". şi mecanicul de locomotivă I. Blaga, chestrei concursul meu gratuit. Or­ darea cotelor obligatorii şi ir
optimism şi voie bună, directorul meu asupra mea. Nefiind regizaţi să aplau­ strungarii Dobrater şi Heffner şi ma- chestra merită această confirmare, ca I A NoNT acelaşi timp vi se dă posibilita
Sandu Ebad, a venit la mine cu Bo­ de, mai întii au aşteptat să audă nevranful de la laminoare, Baidan şi să zic aşa, atît pentru calitatea ei, tea să cumpăraţi diferite produs^
ris Cobasnian să discutăm propunerea riu ceea ce am crezut eu, cum cînt, ci alţii. Âş vrea să aduc aci cuvinte de căci, fără îndoială, atunci ar prinde *< Staţiunea balneară Vatra-: industriale din comerţul de in
de a concerta la Hunedoara. Eu, în cum vor răspunde ei aşteptărilor mele. elogiere comitetului de partid al Com­ binemeritate aripi, dar mai ales că o tîmpinare, la preţuri de stat, cun
primul moment m-am şi văzut cînlînd binatului şi comitetului de întreprin­ compensaţie pentru anii în care a lu­ c Dornei acordă internări con-$ ir fi:
în teatrul cel nou, pe care numai cu După prima arie, cea mai dificilă dere, care au ştiut să canalizeze for­ crat, pur şi simplu, de amorul artei.
doua seri înainte îi văzusem la tele­ de Interpretat şi acompaniat, dar care ţele acestor oameni şi îi sprijină cu otra-cost cu casă, masă şi tra-§ bumbac dublu fir,
vizor, aşa că, fără nici o ezitare, am am văzut că !e-a plăcut foarte mult — dragoste şi înţelegere. Nu pot să închei fără să "menţio­ cherestea răşinoasă,
primit. A doua zi, toate amănuntele aria Stelei din „Vînt de libertate" a nez munca neobosită a dirijorului Bo­ Xtament în tot cursul anului.2 ciment,
viitorului concert au fost puse la punct. lui Dunaevschi — spontan şi sincer — Ce impresie v-a făcut contactul ris Cobasnian, căruia îi mulţumesc că
Am primit şi asigurări că nu voi suferi ne-am felicitat prin aplauze reciproce. cu publicul hunedorean ? mi-a prilejuit să cunosc Hunedoara ^ Se pot trata boli de inimă o jiglă,
de frig, temîndu-mă să nu mă întorc Boris Cobasnian, bun dirijor şi artist şi orchestra Combinatului.
răcită, fiindcă eram numai cu cîteva fin, deci pretenţios, insistă să mai tre­ — Mă întrebaţi, ce impresie mi-a şi tensiune arterială, iar i n | tablă galvanizată etc.
zile înainte de premiera rrka „Vă­ cem odată bucata, dar eu am refuzat făcut publicul ? Pentru cine să răs­ Nu ştiu dacă sînteţi mulţumit de
duva veselă". pentru că mersese bine şi mai aveam pund aci ? Pentru cei ce nu au fost la răspunsurile mele — nu sînt scriitor— timpul verii şi boli remnatîce.x
o repetiţie a doua zi. Am considerat concert în seara aceea, sau pentru cei dar dacă ar fi trebuit cîntate impre­
— Ce impresie v-a făcut oraşul nos­ de ajuns o singură acompaniere a ariei ce au fost ? siile mele, probabil m-aşi fi pricepui Pină In 1 iunie se acordăm
tru, căci după cîte am înţeles, îi ve­ şi vă rog să subliniaţi aceasta. Ast­ mai bine.
deţi pentru întîia oară ? fel orchestra a prins curaj şi repetiţia a Pot spune că aplauzele vii şi adînca reducere de tarife. o Aceste avantaje vă nsigur
mers, cum se zice „strună". Pe ici-colo, atenţie cu care au ascultat concertul, -k rentabilitatea creşterii oilor şi i
mici insistenţe din partea dirijorului, sinceritatea emoţiilor pe care am sim­ Aducem artistei Puica Alexandrescu Solicitanţii se pot adresa© acelaşi timp valorificarea în cel
mai ales în părţile unde eu aveam a- ţit că le-a trăit publicul hunedorean, mulţumirile auditoriului hunedorean şi mai bune condiţiuni a produselo
mă fac să afirm că acesta a fost u- care, pe această calc, îşi exprimi do­ în scris staţiunii pentru re-^ dvs.
nul din cele mai frumoase succese pe rinţa de a "reveni, "aşa cum ă promis,
pentru un nou concert. zervarea de locuri în orice?

perioadă a anului. o

•>oocooocooococceocooo ^