Page 15 - 1958-04

Nr 1096
V IA ŢA DE PARTID
Munca de primire
N PA R TID
Pînă pe la sfîrşitul anului
1956, membrii organizaţiilor de
bază de la U. M. Cugir nu des­
făşurau o activitate tocmai mul­
ţumitoare în ceea ce priveşte
primirea de candidaţi de partid.
Aceasta, pentru că nici birourile
organizaţiilor de bază şi nici co­
mitetul de partid al uzinei, nu
puneau suficient accent pe acea­
stă sarcină importantă. Era deci
necesară o cotitură. Intr-o şe­
dinţă de comitet, la care au
participat membrii birourilor or­
ganizaţiilor de bază, s-a discu­
tat şi s-a hotărît ca în prima
adunare generală a fiecărei or­
ganizaţii de bază, să se pună
în discuţie problema întăririi
muncii politice pentru primirea
în rîndul candidaţilor de partid
a celor mai înaintaţi muncitori.
Activitatea susţinută dusă de
majoritatea membrilor de partid,
a făcut ca munca de primire în
rîndurile candidaţilor de partid
să se îmbunătăţească simţitor.
Drept mărturie stau rezultatele
obţinute.
Dacă în tot anul 1956 nu s-au
primit decît 61 membri şi candi­
daţi de partid, în anul care a
urmat, un număr de 247 munci­
tori fruntaşi, tehnicieni şi ingi­
neri au devenit candidaţi de
partid iar alţi 40 de muncitori,
cărora le-a expirat stagiul de
candidatură, au deivenit membri
de partid. Astfel de rezultate au
fost obţinute şi în acest an.
Numai în lunile ianuarie, fe­
bruarie şi martie (pînă la dala
de 20), au fost primiţi în rîn­
durile candidaţilor de partid
;!ţi 93 muncitori, ingineri şi
tehnicieni fruntaşi şi 11 noi
membri de partid. Aceasta în­
seamnă că în medie, la U. M.
Cugir, se primesc lunar în rîn­
dul candidaţilor de partid, pes­
te 30 de tovarăşi.
Cum s-a muncit pentru a se
obţine astfel de rezultate ? Or­
ganizaţiile de bază au analizat
periodic care sînt cei mai in­
dicaţi muncitori, tehnicieni şi
ingineri care au perspective să
devină candidaţi de partid. To­
varăşii asupra cărora organiza­
ţiile de bază s-au orientat, au
fost încadraţi apoi în activul fără
de partid al organizaţiilor de
bază, unde au primit diferite
sarcini pe care, cu ajutorul co­
muniştilor, le-au îndeplinit. Aşa
spre exemplu, frezoarea Maria
Draşoveanu, lăcătuşul Ioan Ie-
şiu şi bobinatoarea Iustina
Gheorghiu au primit sarcina de
agitatori, iar Radu Crăciun şi
alţii activau în colectivul de re­
dacţie al gazetei de perete.
Concomitent cu aceasta, mem­
brii de partid din organizaţiile
de bază au primit sarcina să se
ocupe îndeaproape de pregătirea
a doi, trei tovarăşi din actijvul
fără de partid pentru a deveni
candidaţi. Aceasta consta în gri­
La fabrica de Mrtie „1Mai“ Petreşti
Nu departe de Sebeş, se află
o comună al cărui nume de mai
mulţi ani îl cunosc funcţionarii
ce umplu cu scrisul lor, mii de
coli, îl ştiu elevii care cu peni­
ţele tari zgîrîie colile liniate ale dacă hîrtia pe care scriem, cîte
caietelor. Pe copertele multor
caiete e scris numele fabricii :
,,1 Mai“. Această fabrică se a-
flă aici, în comuna Petreşti.
Aici, în clădirea aceasta, se
fabrică hîrtia. Hîrtia se face din
lemn. Şi, aşa cum desigur bă­
nuiţi şi dumneavoastră, pentru
a ajunge coala aceasta de ziar
în mîna cititorilor, lemnul a tre­
buit să treacă prin nenumărate
operaţii. Căci această filă nu se
deosebeşte cu nimic de surorile
ei. A fost făcută dintr-un stîlp
de lemn. Şi calea aceasta nespus
de lungă — de la lemn la hîr-
tie — ne propunem s-o străba­
tem cu îngăduinţa dumneavoa­
stră.
Aşadar, Ia început vine lem­
nul tăiat din pădure. II aduce
rîul Sebeş ce-şi poartă la vale
valurile saie repezi. Apoi se co­
jeşte şi se taie în bucăţi de ju­
mătate de metru pentru a încă­
pea în moara de piatră, care
transformă bucăţile de lemn în-
tr-o pastă alburie ce curge me­
reu pe nişte ciururi (ca la moa­
ră) acţionate mecanic. Pe nişte
cana'e, apa duce pasta spre o
pompă ce o labsoTirbe şi o urcă
spre soriizoare.
Intrăm într-o hală mare. Aici
sînt nişte cazane (aflăm că se
cheamă holendere) în care se in­
ja pe care o aveau comuniştii'
de a discuta cu tovarăşii res­
pectivi despre cinstea de a face
parte din partidul de avangardă
al clasei muncitoare, de a le a-
răta scopul politiei! partidului,
trecutul glorios de luptă al par­
tidului şi altele. Pentru a înţe­
lege mai bine toate acestea,
membrii de partid au folosit pe
lingă discuţiile individuale, şi
alte metode. Aşa bunăoară, co­
muniştii Ioan Roşu, Vasile Ru­
sii şi Anton Bistrian obişnuiau
ca să recomande tovarăşilor de
care se ocupau să citească di­
ferite broşuri ideologice, articole sens poate li dat şantierul 1 din Pe­
apărute în presa, în „Carnetul a-
gitatorului", să studieze hotă-
rîrile C.C. al P.M.R. şi apoi
discutau despre conţinutul aces­
tora, le explicau unele lucruri
care nu erau pe deplin înţelese.
De asemenea, membrii de par­
tid au dat ajutor acelor tova­
răşi de care răspundeau în în­
suşirea problemelor discutate în
formele de învăţămînt de partid,
sau în înlvăţămîntul politic
U.T.M. în care au fost încadraţi.
Trebuie amintit că odată pri­
miţi în rîndurile candidaţilor de
partid, organizaţiile de bază
s-au preocupat ca aceştia să fo­
losească d!n plin stagiul de can­
didat de partid pentru a se obiş­
nui cu viaţa de organizaţie.
In acest scop, candidaţii de
partid au primit diferite sarcini,
au fost încadraţi în învăţămîn-
tul de partid. Unora dintre a-
ceşlia, care s-au dovedit a fi
mai bine pregătiţi, li s-a încre­
dinţat chiar sarcina de a con­
duce învăţămîntul de partid sau
ce! politic U.T.M.
Cu toate rezultatele obţinute
aici, munca de primire în rîn­
dul candidaţilor de partid a ce­
lor mai înaintaţi muncitori pu­
tea fi şi mai bună. La U. M. Cu­
gir sînt încă mulţi tineri care
au perspective de a deveni can­
didaţi de partid. Aici nu s-a
respectat însă o hotărîre pro­
prie : aceea de a organiza cu
tinerii din uzină, periodic, con­
ferinţe cu prilejul cărora să se
vorbească acestora despre înal­
tul titlu de membru al partidu­
lui, despre P.M.R. ca forţă con­
ducătoare în Republica Populară
Romînă etc., sau diferite excursii
la locuri istorice pentru ca ti­
nerilor să li se sădească în ini­
mă, mai mult. dragostea faţă de
patrie şi faţă de partid. Cele
două conferinţe organizate aici
sînt puţine faţă de condiţiile e-
xistente, faţă de numărul mare
de tineri care muncesc în acea­
stă uzină.
In activitatea de viitor, mun­
ca politică de primire şi educare
a candidaţilor de partid va tre­
bui să constituie pentru fiecare
membru de partid o preocupare
şi mai de seamă, o sarcină pe
care să o privească cu toată
răspunderea.
v. p
troduce pasta de lemn. De fapt,
de aici începe fabricarea hîrtiei.
In pîntecele lor se amestecă
pasta de lemn cu celuloză pen­
tru a ieşi hîrtia semivelină. Iar
odată suge, nu este perfectă, a-
tunci să ştiţi că pasta n-a fost
suficient măcinată în holendere.
Cu cît se cere o hîrti'e mai fină,
mai bună, cu atît trebuie să stea
mai mult la măcinat.
După ce şi-a făcut stagiul în
holendere, pasta este dusă prin-
tr-un canal subteran (de fapt
toate canalele sînt subterane),
pînă în două cade uriaşe, pen­
tru a fi la îndemîna pompelor,
care neobosite zi şi noapte, iau
pasta, de aici şi o duc sus la
instalaţiile de purificare. Apoi,
pasta trece spre cutia de distri­
buţie. Este ultimul ei drum pen­
tru că odată trecută pe sita
maşinii, pasta îşi pierde înfăţişa­ numără din cinci în cinci coli.
rea. Stoarsă puternic de cei doi
cilindri (presa gauci) începe să
se contureze coala de hîrtie, al­
bă, imaculată.
Baloturile mari, sînt duse în
sala de finisare unde nişte ma­
şini de aceeaşi proporţie, care,
uimitor, nn fac nici un pi/c de
zgomot, taie hî-rtia la dimensiu­
nile cerute.
Acesta este de altfel proce­
deul clasic al fabricării hîrtiei.
Aşa se face şi la Bacău şi la
Buşteni, la toate ce'elalte fabrici circa 300.000 coli. Dar ea este
de hîrtie din tară.
Dar aici, la fabrica ,,1 Mai“
din Petreşti se fac şi lucruri
DRUMUL SOCIALISMULUI
13 mmÎN VALEA HULU1
Construcţii mai multe,
nil M; şmai Idilic
(Urmare din pag. l-a)
să se ocupe mai mult organele sin­
dicale.
Dacă materialele nu se economisesc,
dacă acestea sînt lăsate la voia în-
tîmplării pe şantiere, desigur că pre­ de şi atunci cînd este descărcat mai
ţul de cost se ridică. Şi acest lucru
se înttmplă la Trustul 7 construcţii
din Petroşani. Un exemplu in acest
troşani, unde blocurile au fost termi­ Alai sînt şi altele. Totuşi din aceste
nate şi unde o mulţime de materiale
sînt împrăştiate şi acum la voia în-
lîmplării pe locurile unde s-a lucrat. atingerea scopului. Este în interesul
Asemenea lucruri se mai găsesc şi la
alte şantiere. Conducerea trustului ar cost redus.
putea stimula muncitorii cu anumite
premii pentru cele mai multe econo­
mii de materiale. Sîntem siguri că
preţul de cost în felul acesta ar fi
mult redus. ' r s;
Utilajele folosite pe şantiere se re­
pară cu grijă mai ales în timpul ier­
nii, şi sînt folosite în general bine.
De multe ori însă, sînt exploatate ne­
raţional unele fiind chiar nefolosite.
De pildă, pentru macaralele închiriate
de la baza de utilaj şi transport, se
In vizită la două blocuri
în construcţie
(Urmare din pag. I-a)
pe care l-am răsfoit. In el se
aflau numerose fotografii.
— Aceştia sînt fruntaşii noş­
tri mi-a explicat tovarăşul Ko-
koşi apoi a dat şi unele amă­
nunte.
Tou. Fridrich Klein — zidar
de meserie, Francisc Bortoş —
dulgher, Ludovic M oş'— fierar
betonist, şi mulţi alţii care se
numără printre fruntaşii trustu­
lui nostru.
Pe too. Marin Preda l-am cu­
noscut ceva mai tirziu pe şan­
tier. Venise la too. Klein, şeful
şantierului, să ceară un sfat in
legătură cu turnarea platformei
de la blocul Filimon Sîrbu, un­
de lucrează. După ce a plecat am
aflat de la tou. Klein că too.
Preda este un muncitor destoi­
nic care îşi iubeşte mult mese?,
ria de betonist. meserie ce a în­
văţat-o aici pe şantier. La în­
ceput a lucrat ca salahor, acum
este un muncitor calificat şi a
devenit cunoscut şi apreciat de
tovarăşii săi de muncă.
Unele lipsuri
Am zăbovit mai mult pe şan­
tierele de construcţie, atit la blo­
cul de pe Filimon Sîrbu cit şi
la cel ce se construieşte în Pia­
ţa Unirii.
Mi-a plăcut mai mult felul
cum s-a lucrat la blocul din s/r.
Filimon Sîrbu. Aici lucrările nu
mers repede şi bine, ridieîndu-se
platforme pentru scări la fiecare
e ta j; s-au lăsat mustăţile de
fier pentru a se face legătura
cu scara. La blocul din Piaţa
Unirii lucrările nu sînt de cea
mai bună calitate.
oare cei de la Buşteni sau Ba­
cău încă nu le-au realizat. Este
vorba despre fabricarea pentru
prima dată la noi în ţară a hîr­
tiei fotosensibile pentru seismo­
grafe. Anul acesta, au şi fost li­
vrate primele şase tone de ase­
menea hîrtie. Şi nu este mai rea
ca cea adusă din import.
S-ar mai putea scrie multe
despre acest harnic colectiv de
muncă. Eventual, despre cele a-
proape 5 tone de caiete livrate
peste planul prevăzut pe luna
martie, despre creşterea produc­
tivităţii muncii cu 8 la sută şi
despre alte multe aspecte.
Vrem să mai amintim doar în
cîteva rînduri despre Dresler
Maria. Femeia aceasta lucrează
la număratul colilor de caiete.
Ce ne-a uimit este iuţeala fan­
tastică cu care numără. De fapt,
Pare de necrezut, dar aşa este.
De aceasta ne-am convins şi
noi. Dar ştiţi de cîţi ani face
această muncă ? De aproape 18
ani. In numai opt ore de lucru
tovarăşa Dresler Maria numără
322.500 de coli. Adunaţi această
cifră cu 18 ani şi veţi vedea
cîte caiete au trecut prin aceste
mîini, pînă cînd au căpătat si­
guranţa şi priceperea de azi.
Şeful secţiei ne-a mai dat un
exemplu: pe Ordean Valeria
care tot în opt ore, numără
de mai puţin timp la numărat.
De numai... 10 ani.
MIRCEA NEAGU
Prfrr. 3
^{^3??Q®SfiBi«S5E^^3?G!®5îESL5Î^VîW?^S^3 K
ini l i la eliberarea
A R M A TĂ SOVIETICA
plăteşte chirie fie că sînt folosite sau
nu. De multe ori însă nu sînt folosite.
Totuşi trustul plăteşte. N oi produse ale industriei
Sume mari se adaugă la preţul de ung ar e
Comerţul exterior
cost şi din cauza cimentului care se a! R.P. Ungara
pierde în medie 16 la sută. Cum se
face această risipă ? Simplu. Fabricile
furnizoare trimit ciment vărsat în . va­
goane necorespunzătoare. Se mai pier­
ales pe timp de vînt. Şi acum o mică
socoteală: dacă cimentul ar fi trimis întreprinderea de comerţ exterior frigiderul cu oglinzi „Fruhe", care pe In 1957 prevederile planului comerţu­
în saci s-ar face economii mari în sen­
sul că costul sacului este aproximativ „Elektroimpex" din R. P. Ungară a în­ lingă noul său aspect atrăgător, mai lui exterior al R. P. Ungare au fost
de 5 la sută din valoarea cimentului. ceput să exporte instalaţii de sondare prezintă şi avantajul de a conserva realizate In proporţie de 109fi % la
a ionosferei. timp de şase luni alimentele cele mai export, iar prevederile in ce priveşte
Au fost date în acest articol numai perisabile. importul — in proporţie de 100,9%.
cîteva aspecte din munca colectivului Această construcţie, în greutate de
de la Trustul 7 construcţii Petroşani. aproximativ o tonă, a fost prezentată ® De curînd au apărut sticle de vin, In cursul anului 1957 volumul im­
recent în cadrul conferinţei interna­ sau mai bine-zis damigene de un nou portului a depăşit cu 24% pe cel al
cîteva putem trage concluzia că con­ ţionale a specialiştilor pentru proble­ tip, dintr-un material plastic asemă­ anului 1955 şi cu 43% pe cel al a-
ducerea trustului trebuie să dea mai mele ionosferei, unde a fost calificată nător pergamentului. Aceste sticle nu itului 1956. A crescut considerabil
multă atenţie reducerii preţului de cost ca utilaj de bază. Această instalaţie, cîntăresc mai mult de 400 gr. şi sînt volumul importurilor din Uniunea So­
a lucrărilor prin folosirea mijloacelor
existente şi prin găsirea altora pentru
colectivului care munceşte şi al mi­
nerilor care aşteaptă lucrări mai multe,
de mai bună calitate şi la un preţ de
înzestrată cu un emiţător-receptor de mai rezistente şi mai durabile decît vietică, R. Cehoslovacă, R. D. Germa.
radio şi cu un aparat fotografic, va cele obişnuite. Chiar dacă peste ele năt R. P. Polonă, R. P. F. Iugosla­
fi complectată cu o instalaţie de înre­ trece un camion, îşi recapătă forma via ele. Anul trecut a crescut mai a-
gistrare grafică. iniţială. Noile sticle sînt mai rezistente Ies importul de produse agricole, ar­
Numeroase ţări se interesează de decît recipientele de metal şi riu sînt ticole alimentare şi produse ale indus­
acest produs ai industriei electro-me- atacate de acizi. triei de larg consum şi a scăzut im*
canice din Ungaria. Uniunea Sovie­ portul de maşini şi instrumente, A
tică a comandat 12 instalaţii, care vor ® Anul acesta, fabrica ,,Orion“ din crescut importul de materii prime ne­
fi folosite în specia! pentru cercetări Budapesta va produce 42.000 de apa­ cesare industriei grele, printre care
în regiunile polare, deoarece această rate de televiziune, în patru tipuri 2.300.000 ione de cărbune şi 1.200.000
construcţie rezistă în bune condiţii la diferite, adică de două ori mai mult tone de produse petrolifere. Pentru sa­
temperaturi foarte scăzute. decît în 1957. Dintre acestea 25.000 tisfacerea nevoilor de consum au fost
vor îi exportate. importate, printre altele : 4.800.000 m. p.
o Un nou produs, fabricat pentru de ţesături de bumbac, 1.600.000 m. p.
prima oară în R. P. Ungară, îl con­ Anii! acesta vor fi create bazele
stituie „Aerosolul". Acesta este un tub unei mari producţii în serie, pentru de ţesături de lină, 12.446 tone de
în care se comprimă creme pentru ca în 1960 fabrica „Orion" să-şi spo­
ten sau substanţe vegetale aromate, rească producţia Ia 100.000 aparate de citrice, 6.000 frigidere, 5.000 maşM*
condimente, pastă de dinţi şi altele. televiziune.
In nici un caz nu trebuie apăsat auto etc.
o Fabrica de telefoane din Buda­
pesta pregăteşte producţia în serie a La export au fost de asemenea 'de*
pe tub după ce a fost deschis, pen­ unui tip îmbunătăţit de aparat de radio păşite prevederile planului. Două tre­
tru că conţinutul său ţîşneşte auto­ portativ. imi din volumul exporturilor au fost
mat. In acest tub au fost comprimate Anul acesta un număr de 10.000 a- livrate ţărilor socialiste. Egiptul, Frar>.
De pildă, la parter un perete gaze împreună cu pasta respectivă. ţat Italia, India şi alte ţări au cum*
este strînib. Acesta pentru a pu­ parate de radio portative de tip nou părat o cantitate mai mare de mărfuri
tea fi complectat necesită ten­ o A fost de asemenea perfecţionat vor fi vîndute în străinătate.
cuială pînă la 12 cm. De aseme­
nea, un picior de glazvand se Consîrucfsa de bcuinfe şi şcoli din Ungaria decii In anii precedenţa
mişcă din cauza proastei con­ In prezent R. P. Ungară inlriţinâ,
In 1957 numărul locuinţelor rea acestor locuinţe s-au folo­
strucţii. construite in R. P. Ungară a sit 586 milioane cărămizi ţaţă relaţii comerciale cu aproape toate,
Şi ar mai trebui adăugată lip­ depăşit considerabil numărul a- de 374 milioane cărămizi în ţările Uimii. Volumul global al schlnv.
nuaLal locuinţelor construite in 1956, 250.000 tone de ciment burilor de mărfuri a crescut Iii 1957j
sa unor materiale care nu sosesc perioada postbelică. Anul trecut fată de 117.000 în 1956 etc. la 12,4 milioane de tone.
la timp. De pildă, tubul berg- au lost construite de către stat
man nefiind suficient, întirzie peste 20.000 locuinţe, iar 24.000 ?
lucrările de tencuieli. oameni ai muncii şi-au construit
locuinţe cu ajutorul împrumu- A v în tu l In d u strie i p e tro lu lu i
Lipsurile semnalate sînt mici turilor acordate de stat. îm­
în comparaţie cu realizările ob­ preună cu diferite transformări In urma dezvoltării indus­ extracţia de ţiţei in R. P. Un­
ţinute de colectivul T.R.C.L.H. şi amenajări de clădiri, numă­ triei, transporturilor şi mecani­ gară. Luind drept 100 cantitatea
Se cere insă m.ai multă preocu­ rul total al locuinţelor a crescut zării agriculturii, capătă o im­ de produse petrolifere obţinute
pare din partea tehnicienilor şi în 1956 cu 47.000. La construi­ portanţă din ce in ce mai mare in 1950 se constată că în 1957
a conducerii întreprinderii. aceasta a atins 118 la benzină,
62 la petrol lampnnt, 412 la mo­
torină, 1.100 la ulei combusti­
bil, 400 la bitum şi 225 la ulei
de maşină şi de motor. Produc­
ţia de carburanţi a crescut con­
siderabil. O parte din producţia
de motorină, care a sporit de a-
pronpe patru ori, este folosită
in scopuri casnice şi la încălzit.
După eliberarea Ungariei, ex­
tracţia de ţiţei a crescut con­
siderabil. In 1955 aceasta a atins
1.600.000 tone.
Se fac prospecţiuni în vederea
descoperirii de noi zăcăminte pe­
trolifere. Regiunile Bajcsa şi
Gorgetegbabocsa sînt cercetate
în mod deosebit şi specialiştii
sînt de părere că în anumite re­
giuni din marea pustă ungară şi
în munţii Biikk se găsesc de a-
semenea bogate zăcăminte pe­
trolifere. Rezervele de ţiţei şi
gaze de care dispune Ungaria
nu au fost încă evaluate. Lu­
crările continuă pe baza unui
In cadrul Fabricii de maşini elec trice „Klement Gottwald“ din capitala R.P. Ungare funcţionea­ program ştiinţific în conformi­
tate cu prevederile planului tri­
enal de dezvoltare a economiei
ză o şcoală pentru ucenici. In fo to : Tibor Farkaş, maistru-montator instruindu-şi ucenicii. naţionale.
Marea sărbătoare a poporului ungar
Astăzi, poporul frate ungar duse direct de imperialismul trează voinţa de neclintit a po­ ploatării şi asupririi au cimen­
sărbătoreşte 13 ani de la elibe­ mondial au folosit aceste gre­ porului ungar dc a păşi înain­ tat această prietenie, cu toată
rarea Ungariei — cea mai ma­ şeli pentru a răsturna orîndu- te, alături de celelalte ţări de împotrivirea claselor exploata­
re sărbătoare naţională a po­ irea democrat-populară şi a in­ democraţie populară, pe drumul toare care se străduiau să în­
porului vecin şi prieten. Elibe­ staura din nou rînduieiile ca­ construirii socialismului. vrăjbească şi să dezbine cele
rată Ia 4 aprilie 1945 de glo­ pitalisto - fasciste. Activitatea .Marea sărbătoare găseşte două popoare. In anii puterii
rioasele armate sovietice, Un­ trădătoare a grupului Nagy a poporul ungar, prieten şi ve­ populare această prietenie a
garia a păşit imediat pe un deschis larg drumul contrare­ cin, nu izolat, cum ar îi dorit devenit de nezdruncinat.
drum nou. Forţele progresiste voluţiei din octombrie 1956. forţele imperialiste, ci alături Vizita pe care a întreprins-o
ale ţării conduse de Partidul ce­ Dar, socotelile imperialiste au de marea familie a ţărilor so­ anul acesta delegaţia guverna­
lor ce muncesc din Ungaria au dat greş. Forţele patriotice ale cialiste, membru egal în drep­ mentală şi de partid a R. P.
pornit la democratizarea Vie­ poporului ungar, ajutorul inter­ turi al acestei familii. Colabo­ Ungare în ţara noastră este o
ţii interne, la curăţirea apara­ naţionalist al Uniunii Sovieti­ rarea dintre Ungaria şi Uniu­ mărturie vie a înţelegerii, co­
tului de stat de elementele hor- ce au nimicit contrarevoluţia. nea Sovietică, dintre Ungaria laborării şi prieteniei dintre ce­
tyste. Au fost înfăptuite refor­ Poporul ungar, condus de şi celelalte ţări socialiste se în­ le două ţări. Declaraţia comu­
me radicale în viaţa socială, a P.M.S.U. şi de guVcrnul revo­ tăreşte necontenit. Vizita ce o nă semnată cu acest prilej con­
Fost instaurată puterea munci­ luţionar muncitoresc-ţărănesc a întreprinde în aceste zile în stituie un document care con­
torilor şi ţăranilor. trecut la vindecarea rănilor pro­ ţara vecină delegaţia guverna­ semnează deplina unitate de
In cei 13 ani de existenţă vocate de contrarevoluţie. Bu- mentală sovietică în frunte cu vederi a celor două popoare
Republica Populară Ungară a curîndu-se de sprijinul Uniunii N. S. Hruşciov este o mărtu­ unite sub steagul marxist-ieni-
obţinut succese numeroase. Sovietice şi a celorlalte ţări rie de necontestat a dezvoltării nist. Ea consemnează voinţa
Producţia industrială a crescut socialiste, aceste răni au fost continue a acestei prietenii şi oamenilor muncii din cele două
într-un ritm impetuos, au fost vindecate repede. Oamenii colaborări. Ajutorul pe care-1 ţări de a dezvoila pe mai de­
înfăptuiţi paşi importanţi pe muncii au pornit cu un nou acordă poporul sovietic în toa­ parte prietenia şi colaborarea,
drumul transformării socialiste avînt pentru a dezvolta cuce­ te domeniile Republicii Popu­ de a merge înainte pe drumul
a agriculturii, învăţămîntul şi ririle socialiste. Ca o mărturie lare Ungare este o chezăşie si­ construirii socialismului.
cultura au cunoscut o largă a acestui fapt stau realizările gură a dezvoltării ţării spre Cu prilejul aniversării marii
dezvoltare, nivelul de trai al obţinute în cursul anului 1957. socialism. sărbători a poporului frate un­
oamenilor muncii s-a îmbună­ In acest an producţia indus­ Poporul nostru este legat dc gar, poporul nostru urează din
tăţit. In practica construcţiei trială a depăşit nivelul atins poporul ungar prin trainice re­ toată inima oamenilor muncii
socialiste vechea conducere a înainte de contrarevoluţie iar laţii de vecinătate şi prietenie. din ţara vecină şi prietenă noi
făcut însă unele greşeli. Ele­ în agricultură producţia medie Lupta comună a oamenilor şi noi succese în opera nobilă
mentele contrarevoluţionare din la hectar a crescut simţitor. muncii unguri şi rcmîni, dc a de construire a socialismului,
interiorul ţării, sprijinite şi con- Torte aceste succese demons­ lungul istoriei împotriva ex- în înflorirea patriei lor.
. . ^ bv —• r -J' .F‘\s ‘ \s
^ V"* NAV 'Vy''•'-xAv "V*v '